marți, martie 19, 2024

Obiectivul diplomatic principal al primei vizite a Președintelui Sandu în capitala europeană

În discursul său inaugural, din 24 decembrie 2020, Maia Sandu a subliniat că va fi “președintele integrării europene”. Ulterior, în discuția cu corpul diplomatic moldovenesc, ea s-a referit la urgența resetării relațiilor cu UE, cu scopul transformării țării și „ancorării” acesteia la UE. Prin urmare, relația cu UE este sortită să devină un punct de referință pentru politica externă moldovenească în următorii patru ani. Totodată, Bruxelles-ul este în mod deplin cointeresat să sprijine mandatul lui Sandu pe plan extern și într-un mod sporit în politica internă a țării. Pe de o parte, instituțiile europene divulgă o convingere optimistă că noul președinte poate răsturna situația în domeniul reformelor structurale. De cealaltă parte, Maia Sandu are nevoie de autoritatea morală a UE, precum și de asistența sa financiară, pentru a-și putea demonstra utilitatea politică în ochii propriilor votanți. În timp ce UE este în căutarea unor “povești de succes” în regiune, Președintele Sandu urmărește satisfacerea interesului public, care îi va întări prestigiul la nivel național și internațional.

Motivația Președintelui Sandu pentru mișcarea spre UE

Există un conglomerat de motive ce alcătuiește interesul Președintelui Sandu față de consolidarea relațiilor cu Bruxelles-ul. Acestea pornesc de la resursele oferite de UE, continuă cu structura electoratului Maiei Sandu și se termină cu prioritizarea vectorului european în lumina dificultăților inevitabile în raporturile cu Rusia.

Primo, coordonatele reformelor din Moldova derivă din Acordul de Asociere și anagajamentele politice față de UE. Orice mișcare înainte depinde într-o proporție semnificativă de faptul dacă relația cu UE este sănătoasă. Importul de asistență europeană nu are alternativă, dacă se urmărește repararea și accelerarea reformelor, inclusiv pe dimensiunea recuperării post-pandemice. Din acest considerent, Președintele Sandu caută ajutor într-un loc corect – la Bruxelles.

Secundo, vecinii Moldovei – România și Ucraina – sunt în interiorul UE sau sunt parte a unui proces regional de integrare europeană (3DCFTA, January 2021). Acest anturaj predispune la o logică pro-europeană, în funcție de care să se ghideze Maia Sandu în acțiunile sale pe plan extern.

Tertio, 27% din voturile pentru Maia Sandu, în turul doi al alegerilor din noiembrie 2020, au venit din diaspora, o mare parte din statele UE. Loialitatea aceastei categorii de votanți are o semnificație extraordinară pentru Președintele Sandu, deoarece o aprovizionează cu aprobare publică (în special pe Facebook). În acest sens, reacția pozitivă a diasporei la mișcarea spre UE capătă un substrat psihologic cu impact considerabil pentru rutina politică a Președintelui Sandu.

Quarto, relația cu UE se bazează nu doar pe dialog instituțional, dar înainte de toate pe legăturile politice pe care Maia Sandu, în calitate de lider al opoziției (2016-2020), le-a dezvoltat cu factorii politici de la Bruxelles – Partidul Popular European. Anume aceste contacte îi asigură Președintelui Sandu sprijin necondiționat în Parlamentul European și alte instituții europene. Apartenența la ecosistemul politic european reprezintă o resursă politică valoroasă ce oferă pondere politică acasă, extrem de necesară pentru ascensiunea formațiunii Maiei Sandu – Partidul Acțiune și Solidaritate – spre statutul celei mai influente forțe politice din țară. Aceasta ar putea deveni moștenirea Președinției Maiei Sandu.

Quintus, și cel din urmă motiv major pentru prioritizarea vectorului european, este relația complicată cu Rusia (IPN, Decembrie 2020). Împreună cu cimentarea unor relații prietenoase cu România și Ucraina, dialogul energetic cu UE este crucial pentru a compensa lipsa de succes în direcția estică a politicii externe. Contactele cu SUA pot fi de asemenea de mare ajutor, dar preocupările noii administrații sunt prea numeroase și dosarul moldovenesc va intra într-o competiție acerbă pentru atenția decidenților americani. Președintele Sandu nu a articulat nicio strategie în relație cu Rusia, iar administrația sa nu are specialiști versați în acest domeniu. În lipsa expertizei și a unui plan de acțiuni concret, și fezabil, în raport cu Moscova, țara riscă să nu poate preîntâmpina degradarea continuă a relației cu Moscova. Primul punct fierbinte este cel al declarațiilor Maiei Sandu despre trupele militare ruse din regiunea transnistreană, declarații care au fost distorsionate de o serie de oficiali ruși, inclusiv de Președintele Vladimir Putin.

Chiar dacă Sandu a pus pe tapet angajamentele internaționale ale Rusiei de retragere a forțelor ruse, acestea trebuie să fie încorporate într-o suită de  acțiuni logice. Astfel, reacția improvizată la influențele venite din Est va deveni mai puțin probabilă. Al doilea punct nevralgic îl constituie decizia Curții Constiuționale moldovenești, care a decis în defavoarea statutului priveligiat al limbii ruse, care până în 2018 a avut cadru legal pentru a funcționa ca limbă „pentru comunicare interetnică” (FaraGhilimele, Ianuarie 2021). Ministerul rus de Externe i-a reproșat Maiei Sandu că nu și-ar respecta promisiunile electorale cu privire la respectarea drepturilor minorităților. Totodată, Socialiștii în frunte cu ex-președintele moldovean Igor Dodon au învinuit-o pe Sandu de influențarea hotărârii Curții. În realitate, demersul legat de limba rusă a venit nu de la Președintele Sandu, care recurge la limba rusă pentru a comunica cu populația alolingvă, ci de la câțiva parlamentari, unul dintre care (Octavian Țicu) optează deschis pentru unirea Moldovei cu România.

Prima vizită de la Bruxelles și conținutul “valizei” la întoarcere?

Etalarea deschiderii UE a constituit obiectivul diplomatic principal al primei vizite a Președintelui Sandu în capitala europeană. Toate instituțiile europene, dar și liderii principalelor grupuri parlamentare – Partidul Popular European și Renew Europe – au contribuit la stabilirea unei agende foarte dense. Niciodată, un președinte moldovean nu a fost recepționat la Bruxelles cu atâta forță. Politicul european a evidențiat greutatea politică pe care a avut-o victoria electorală a Maiei Sandu și rolul acesteia în apropierea țării de UE. Imaginile Președintelui Sandu alături de decidenții europeni au abundat în spațiul public autohton, având o încărcătură simbolică deosebită atât pentru votanții acesteia de acasă, cât și a celor din diasporă.

Câteva rezultate importante  atinse în urma deplasării Președintelui Sandu la Bruxelles merită atenție.

În primul rând, contactele instituționale dintre președinția Moldovei și instituțiile politice ale UE au fost resetate. Drept rezultat, comunicarea cu decidenții din ramurile executive și legislative ale UE a căpătat o dimensiune nouă. De aceasta depinde eficiența transmiterii unor mesaje convingătoare de la Chișinău către Bruxelles. Din cauza credibilității joase a președinției în perioada 2016-2020, contactele cu UE au fost dacă nu reci, atunci prea formale și respectiv timide.

Al doilea aspect important ține de dimensiunea curentă a relațiilor bilaterale, unde a reapărut disponibilitatea acordării unei asistențe financiare nerambursabile – 21 milioane EUR pentru reforma poliției și 15 milioane EUR de ajutor bugetar pentru diminuarea efectelor pandemiei în baza “Contractului pentru Reziliență”. Studierea atentă a detaliilor acestei asistențe arată că UE a preconizat-o pentru Moldova anul trecut, dar a reținut-o până după alegerile prezidențiale, din motive politice evidente. Comparativ cu celelalte state asociate cu UE, Moldova primește mai puțini bani. Astfel, “Contractul pentru Reziliență” al UE pentru Georgia cuprinde 75 milioane EUR ajutor bugetar. Iar în cazul Ucrainei, asistența UE este direcționată spre regiuni (EU4ResilientRegions) – 30 milioane EUR. După cum demonstrează cifrele de mai sus, victoria Maiei Sandu nu a putut majora asistența oferită de UE, care depinde de mulți factori (3DCFTA, Aprilie 2020). Resursele europene modeste disponibile pentru Moldova sunt rezultatul unui ciclu de evenimente negative, care se originează în perioada guvernării regimului oligarhic condus de Vladimir Plahotniuc.

A treia dimensiune se referă la tatonarea terenului pentru negocierile cu UE a viitoarei finanțări pe linie bilaterală (cadrul unic de sprijin bilateral în perioada 2021-2027) și cea multilaterală (finanțarea pentru proiectele ce includ “Livrabilele post-2021” dedicate celor șase țări ale Partneriatului Estic). Bugetul UE pentru următorii șapte ani a fost deja adoptat (Decembrie 2020), numărând în total 98.4 miliarde EUR pentru vecinătate (accederea Balcanilor de Vest, Parteneriatul Estic) și restul lumii. Din declarațiile Președintelui Sandu la întoarcerea de la Bruxelles reiese că UE va decide în următoarele luni distribuirea banilor pentru asistența bilaterală acordată țărilor terțe, inclusiv Moldovei. Dacă se doresc mai multe surse financiare pentru țară, situația politică la Chișinău necesită stabilizare urgentă. Președintele Sandu are două opțiuni – să numească un guvern eficient ce ar pregăti țara pentru alegeri în această toamnă sau să contribuie la eșuarea nominalizării premierului setând calendarul anticipatelor pentru primăvara-vara lui 2021. Ezitările duc la tergiversarea anticipatelor, în orice caz.

Ignorarea crizei politice de la Chișinău, dar nu și a celei de la Tbilisi – de ce?

Dialogul dintre UE și Președintele Sandu exprimă optimism. Totuși, beneficiile pe care le poate culege țara în raport cu UE depind de succesul Președintelui Sandu în politica internă. De aceea, conștientizarea limitărilor instituționale cuplate la mandatul Maiei Sandu (EESC, Noiembrie 2020) sunt esențiale pentru calibrarea așteptărilor interne și externe. Neglijarea realității constituționale în care navighează Președintele Sandu poate împinge țara pe o pistă riscantă. Oficialii europeni dispun de autoritate în raport cu Maia Sandu, de aceea, pot exercita influență pozitivă pentru a preveni acutizarea crizei politice în care se află Moldova (3DCFTA, Ianuarie 2021). Astfel, Președintele Sandu poate fi ajutată să nu comită erori în timp ce urmărește scopul nobil de descătușare a țării de corupție. Or, scopul scuză mijloace foarte rar sau niciodată, mai ales dacă aspirațiile țin de zidirea unor democrații durabile.

La revenirea sa din Bruxelles, Președintele Sandu a sugerat că actorii UE cunosc bine realitățile moldovenești (Presedinte.md, Ianuarie 2020). Acest lucru pare incert, deoarce niciunul dintre interlocutorii lui Sandu nu a menționat criza politică de la Chișinău, care se datorează inclusiv deciziei lente ale Președintelui Sandu în a numi o candidatură pentru funcția de premier. Sunt clare calculele tandemului Sandu-PAS – de a provoca alegeri anticipate și a curăța Parlamentul pe reprezentanți corupți cât mai devreme, pentru a reinvesti creditul electoral obținut la prezidențialele din 2020. Totuși, în atingerea acestui obiectiv, președintele oscilează periculos pe marginile permisivității constituționale. Numirea unui premier este în totalitate responsabilitatea Președintelui, iar opoziția nu poate fi nicidecum acuzată pentru inacțiunea Maiei Sandu. Nu în acest caz.

Chiar dacă situația politică de la Chișinău este dificilă, oficialii europeni nu și-au exprimat nicio îngrijorare la întrevederile cu Maia Sandu. Acest lucru indică asupra unei înțelegeri imprecise a realităților moldovenești în rândul oficialilor europeni. Sau Bruxelles-ul nu dorește să obiecteze împotriva acțiunilor Președintelui Sandu, care nu se grăbește să numească un nou premier. Atitudinea față de situația din Moldova și implicit cu privire la rolul nemijlocit al Maiei Sandu în depășirea crizei diferă considerabil de agitația UE în jurul evenimentelor din Georgia.

La o diferență de câteva zile, de la deplasarea Maiei Sandu, Bruxelles-ul a primit-o în vizită pe Președintele Georgiei, Salome Zurabishvili. În comparație cu abordarea superficială a evoluției politice din Moldova, Șeful diplomației europene, Joseph Borrell a vorbit cu președintele georgian într-un mod tranșant despre criza politică din țara caucaziană, unde principalele partide de opoziție boicotează parlamentul controlat de o majorite cu legături oligarhice (“Visul Georgian”). Prea multe speranțe politice sunt legate de președinția Maiei Sandu, fapt pentru care UE este dispus să manifeste toleranță.

În loc de concluzii…

Vizita de la Bruxelles a Președintelui Sandu semnalează o nouă dinamică a relațiilor cu UE. Politica externă a țării se reeuropenizează cu pași rapizi. Pe fundalul acestei schimbări calitatitve, Moldova poate să-și promoveze cauza mai eficient și plauzibil la Bruxelles, inclusiv în termeni de asistență financiară în următorul deceniu. Maia Sandu are la îndemână contacte robuste în interiorul UE. Instituțiile europene vor să ajute Moldova, inclusiv pentru a reduce influența geopolitică a Rusiei, care deja a început să submineze președinția lui Sandu.

Erorile comise de UE în trecut, când a tolerat abateri de la regulile de joc în Moldova, trebuie evitate în prezent. În loc de toleramță, partenerii europeni trebuie să susțină implicarea Maiei Sandu în căutarea unor soluții politice viabile, care ar pune capăt actualului Parlament via alegeri anticipate. Medierea crizei georgiene servește ca exemplu util de poziție pro-activă a Bruxelles-ului. Îngrijirea corectă a interdependenței Sandu-UE poate spori popularitatea vectorului european în Moldova, iar neglijarea acesteia poate avea efect invers. În fine, asocierea pronunțată cu UE sporește responsabilitatea Maiei Sandu pentru politica internă, dar și cea a UE pentru gesturile principalului său partener politic din Moldova.

Articol aparut pe site-ul IPN.md

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Moldova este încă privită cu suspiciune din cauza situaţiei interne. Cu o floare( Maia Sandu) nu se face primăvară, ar trebui şi un parlament şi un guvern pro-european. Numai că a avea o majoritate parlamentară pro-europeană este foarte dificil în Moldova. Va fi ca în România în ultimii 25 de ani: preşedinte pro-european, dar parlament şi guvern eurosceptic, poate chiar pro-rus.
    Aici vin şi zic că influenţa României ar trebui să fie mai mare, nu numai financiar şi economic, dar şi al media, politic, chiar militar( servicii secrete). O ridicare a tonului României în chestiunea Moldovei în relaţiile cu Rusia şi chiar cu Germania se impune. Până una alta, Moldova încă se bălăceşte în ape tulburi, trasă „hăis” spre Rusia şi „cea” spre Europa. De aceea o intervenţie mai dură a României la nivelul politicii externe se impune.

  2. Buturuga mica rastoarna carul mare sau cum norocul si nu minciuna sta cu regele la masa . Acum , de cite ori se mai aduce in discutie prezenta micutei flori – Maia Sandu- in functia de presedinte a micutei (dar atit de importantei Republica Moldova) vad ,fara sa inchid ochii , fotografia ce ne arata pe Maia Sandu alaturi de cancelarul Germaniei , amindoua -una linga cealalta ,asezate parca la fotografie , pe doua scaune si in jur un imens gol . Probabil cu totii stim fotografia in cauza . Deloc de neglijat si prezenta presedintelui Romaniei – Klaus Iohannis – in prima sa vizita in Republica Moldova . O cuplare , accentuata , a Republicii Moldova la formula economica si politica a Uniunii Europene , ne pare a fi de bun augur . In rest , sa vedem cum se aseaza astrele si daca toate noroacele lumii vor fi de partea presedintelui – Maia Sandu . Sa nu fim surprinsi daca asa va fi .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Denis Cenusa
Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro