Astazi am fost investit Ministru al Sanatatii. Sunt onorat de increderea Premierului si a Presedintelui dar si incarcat cu responsabilitatea imensa a noii functii.
Ma gandesc la fiul meu, care se apropie de terminarea primului an la Facultatea de Medicina. Pentru el si toti cei din generatia lui imi propun ca la absolvirea facultatii sa existe in Romania spitalul modern unde sa isi doreasca sa preia un post. Unde sa fie incurajati, sa aiba la dispozitie resursele necesare si sa stie cum sa le acceseze, ca sa aplice ce au invatat in facultate, ca sa se dezvolte profesional, sa-si doreasca sa fie mai buni cu fiecare zi ce trec si sa se puna cu devotament si abnegatie in slujba pacientilor. Un spital in care entuziasmul, energia pozitiva, increderea in propriile forte dar si in colegii si echipa cu care lucreaza sa fie parte a unei retete a succesului unanim recunoscute.
Povestea de mai sus este integral fictiune si trebuie tratata de cititori ca atare. Am scris-o exclusiv in calitatea mea de cetatean al Romaniei, fara sa angajez in vreun fel nici una din organizatiile din care fac parte.
Imi propun ca in cei 6 ani grei de facultate el si colegii lui sa poata descoperi – macar la fel de bine cum se intampla in orice tara in care medicii romani emigreaza azi – ca efortul pe care l-au depus se rasplateste cu increderea in sine si in viitor si cu puterea de a face schimbarea in bine pe care o doresc.
Pentru fiul meu, pentru familia mea, pentru mine si pentru toti cetatenii Romaniei imi doresc sa fim sanatosi acum si in toti anii ce vor veni dar si sa constientizam ca sanatatea e un bun care trebuie protejat si in care fiecare dintre noi trebuie permanent sa investeasca. Imi propun sa constientizam binele pe care ni-l poate aduce un stil de viata sanatos. Si daca n-am trait sanatos pana acum, sa invatam ca trebuie sa incepem de azi. Pentru ca altfel, “maine va fi o boala”, asa cum a spus Allineare.
Stiu din pacate ca pentru unii dintre noi azi este deja prezenta boala. Pentru cei bolnavi imi propun sa le redau increderea si speranta ca odata intrati pe usa oricarei policlinici sau spital din Romania, vor gasi acolo oameni gata sa ii asculte, pregatiti sa ii ajute si care au si resursele necesare la dispozitie. Imi propun sa le redau increderea ca banii cu care au contribuit ani la rand pentru finantarea sistemului public sunt bine cheltuiti si ca atunci cand e nevoie acesti bani li se intorc prin servicii medicale de calitate. Imi mai propun sa le redau increderea ca sunt si ei parte activa a „sistemului’’ de sanatate din Romania, sa ii ajut sa isi inteleaga drepturile si sa invete cum sa le exercite intr-un mod responsabil.
Pentru Primul Ministru, Presedinte si Parlamanetari, imi propun sa-i ajut sa inteleaga mai clar ca un viitor prosper al Romaniei depinde in mod fundamental de sanatatea populatiei. Imi mai propun sa le redau increderea ca pot schimba in bine «sistemul» de sanatate din Romania.
Ma intorc la framantarile mele… ma uit pe lista Ministrilor Sanatatii de dupa 1989 si descopar ca sunt al 28lea. Am citit de curand o postare a lui Vlad Mixich in care calcula speranta medie de viata a unui Ministru al Sanatatii in Romania postdecembrista: 11 luni. Extrem de putin! Insa eu voi avea si mai putin timp la dispozitie: 7 luni!
Cu siguranta toti Ministrii dinaintea mea au avut dorinta de a schimba in bine sistemul de sanatate; daca le-as aduna competentele si specializarile ar rezulta o lista impresionant de lunga… Cu toate astea, fiecare a sfarsit intr-un fel de «malaxor de tocat Ministri ai Sanatatii», invins de rezistenta la schimbare a unui sistem care este astazi departe de ce ne-am dori sa fie.
Incerc sa inteleg ce le-a lipsit acestor Ministri pentru a invinge rezistenta la schimbare? Totusi problemele sistemului identificate de ei au fost in mare masura aceleasi iar solutiile propuse, de cele mai multe ori rezonabile, s-au regasit aproape intotdeauna in acelasi registru tehnic. Dar poate ca exact aceasta repetitivitate este cheia rezolvarii! Ce as putea sa schimb ca sa gasesc solutia castigatoare?
Ma intreb daca cei dinaintea mea au petrecut suficient timp pentru a pune un diagnostic corect pacientului aflat in suferinta numit sistemul de sanatate din Romania, inainte sa treca la tratament? Oare au identificat cu claritate obstacolele majore in calea schimbarii? Dezbaterile au fost conduse in directia cautarii consensului, evitand detaliile vesnic generatoare de contradictii? Solutiile au fost adresate in suficient de mare masura sistemului? Au obtinut sprijinul politic necesar? Solutiile bune propuse de un ministru au fost continuate de succesorul sau? Modul in care solutiile au fost puse in practica a fost suficient de coerent si sustenabil?
Cred ca o privire atenta la aceasta istorie a predecesorilor mei ma va ajuta sa gasesc o altfel de solutie, care sa invinga de aceasta data rezistenta la schimbare. Provocarea mare va fi ca in acelasi timp sa ma asigur ca viziunea mea va fi implementata in mod sustenabil si dupa cele 7 luni de mandat …
Am insa un mare aliat: contextul! Sunt parte a guvernului tehnocrat Ciolos si voi lucra intr-o fereastra de oportunitate aparuta dupa Colectiv, favorabila schimbarilor de fond, as spune unica in ultimii 25 de ani!
Pentru motivele de mai sus solutia mea nu va mai fi o solutie tehnica ci una sistemica.
In centrul solutiei nu vor mai fi banii, cum s-a propus aproape de fiecare data pana acum, ci oamenii. In solutia mea va fi vorba de leadership, de incredere, de viziune clara, de valorificare a nevoii urgente de schimbare, de management intelept al schimbarii, de comunicare transparenta cu toate partile interesate, de implicare a fiecarui cetatean ca si parte activa si responsabila a sistemului si abia apoi de aplicarea solutiilor tehnice, oricare ar fi acestea.
Primii oameni la care ma gandesc pentru schimbarea in bine sunt managerii profesionisti ai sanatatii si personalul specializat de sanatatate publica. Ei vor fi liderii schimbarii si generatorii de solutii. Cu siguranta avem astfel de oameni in Romania. Ii vom cauta si selecta cu atentie iar daca nu vom gasi suficent de multi pentru a obtine masa critica pentru schimbare, ii vom forma.
Apoi ma gandesc la actori majori considerati in mod traditional in afara sistemului de sanatate, de exemplu colegii mei din Guvern, Primul Ministru, Presedintele Romaniei, la comunitatea de afaceri dar si la actori exerni precum Comisia Europeana, Organizatia Mondiala a Sanatatii, Banca Mondiala etc. Sunt pregatit sa examinez cu atentie sistemul si in cazul in care il gasesc in stare critica sa cer le cer ajutorul. Nu sunt convins ca sunt detinatorul tuturor solutiilor, iar istoria a aratat ca resursele din Ministerul Sanatatii si din aparatul administrativ aferent nu au fost suficiente sa-I ajute pe predecesorii mei in demersurile lor majore, acestia sfarsind – cum am spus mai devreme – macinati in malaxorul Ministrilor Sanatatii. Cu cat s-au ascuns mai mult in tenebrele sistemului bolnav, cu atat au fost mai repede macinati…. Sunt pregatit deci sa cer ajutorul inclusiv Primului Ministru si Presedintelui si sunt entuziasmat ca in ultimele zile ambii au dat semne clare ca sunt dispusi sa se implice activ si sa ma sprijine in schimbarea de fond a sistemului.
Ma mai gandesc si la simplii cetateni ce sunt sau pot deveni fiecare parte a solutiei, contribuind la schimbarea in bine, atat prin investitia directa in protejarea propriei sanatati, cat si prin exercitarea cu responsabilitate a rolului de beneficiar al serviciilor de sanatate. Contributia lor va creste proportional cu nivelul de informare si de implicare si cu masura in care pot fi invatati sa ofere un feedback constructiv sistemului.
Nu am uitat de personalul medical, colegii mei care sunt parte esentiala a schimbarii dar a caror incredere si sprijin pentru proiectul meu le voi putea castiga numai oferindu-le solutii la problemele majore, precum cele care ii fac sa paraseasca Romania in numar atat de mare.
Imi propun sa mentin si sa incurajez angajamentul tuturor celor mentionati mai sus pentru punerea in practica a planului meu de reforma respectand niste principii clare:
– Strategia pentru schimbarea in bine se va axa nu numai pe obiective si actiuni pe termen scurt, dar in egala masura si pe obiective pe termen mediu si lung, transformand ministerul sanatatii dintr-un “stingator de crize” reactiv in guvernant proactiv al sistemului;
– Initiativele pozitive ale predecesorilor mei vor fi pastrate si valorificate, vor fi puse cat mai mult in valoare mecanismele existente care si-au probat eficienta in sistem,
– Daca nu exista deja, solutiile tehnice care vor fi propuse vor fi bazate pe dovezi; solutiile replicabile, cu efect mare multiplicator si care aduc valoarea cea mai mare la acelasi consum de resurse vor avea intotdeauna prioritate;
– Partile interesate vor fi consultate in mod regulat;
– Toate masurile planului de reforma vor fi comunicate intr-un mod transparent si cat mai motivational;
– Sistemul va fi (re)adus in starea in care isi va putea gasi singur rezolvari pentru propriile probleme
Au trecut deja 6 luni de la tragedia de la Colectiv, dupa care multi dintre noi inteles ca suntem parte responsabila a lumii in care traim, inclusiv Romania si lumea politica.
Am inteles ca „Sistemul” suntem noi toti, ca nu exista o parte sau alta a „baricadei”. Ca Romania de azi este asa cum o meritam…
Am inteles ca fiecare din noi a gresit – activ sau pasiv -, ca purtam raspundererea pentru tinerii morti sau raniti la Colectiv, intr-o metafora tragica a „moralitatii noastre colective”.
Dupa 25 de ani de la Decembrie 89 am dat semne ca incepem sa ne vindecam de depersonalizare.
De boala noastra numita depersonalizare in raport cu propria sanatate dar si in raport cu «sistemul» de sanatate imi propun sa ma ocup in lunile ce urmeaza. Sa incetam sa ne lamentam si sa realizam ca puterea de a ne vindeca si de a vindeca «sistemul» e in primul rand in noi, cu conditia sa ne implicam si sa actionam. E o boala cronica ce are nevoie de un tratament de durata, dar pe care vreau sa il propun tuturor, de la pacient la omul sanatos, de la presedinte la simplul cetatean, incepand cu acum!
Povestea de mai sus este integral fictiune si trebuie tratata de cititori ca atare. Am scris-o exclusiv in calitatea mea de cetatean al Romaniei, fara sa angajez in vreun fel nici una din organizatiile din care fac parte.
Ei, daca tot este fictiune, imi permit sa adaug si eu ceva:
„Imi propun sa-mi reamintesc si sa reamintesc tuturor ca a preveni este mai usor decat a trata. Asadar, ma angajez sa concep si sa propun proiecte de legi coerente in vederea taxarii suplimentare a alimentelor si produselor responsabile pentru bolile si afectiunile cu incidenta aflata in continua crestere: obezitate, diabet, hipertensiune, afectiuni cardiace.”
fictiune-nefictiune, preventia trebuie sa fie o prioritate pe masa oricarui ministru al sanatatii; Studiile stiintifice nu au confirmat deocamdata efecte pozitive pe obiceiurile alimentare ale taxarii alimentelor „nesanatoase”; ce s-a dovedit deja ca functioneaza este incurajarea in randul populatiei a alegerilor sanatoase si cresterea constientizarii (eg campanii de informare si educare; etichetare alimente etc)
Domnule ministru, imi permit sa va fac niste sugestii cu privire la masurile privind sanatate publica in Romania, in speranta ca ele vor deveni realitate.
Prima sugestie ar fi preventia in ce priveste sanatatea fizica, adica un parteneriat intre medici si profesori, intre Ministerul Sanatatii si Ministerul Educatiei si Cercetarii in care preventia sa capete o forma concreta a unor programe de informare educativa pe care elevii sa le invete de cel mai timpuriu de pe bancile scolii.
Astfel de program educational trebuie sa vizeze igiena personala, intima si dentara, urmand ca elevii sa primeasca sfaturi concrete despre frecventa si metodele prin care pot sa-si asigure cele mai sus mentionate.
Al doilea aspect al acestui program educational trebuie sa vizeze ce inseamna o alimentatie sanatoasa. In opinia mea o alimentatie sanatoasa se compune preponderent din alimente de origine vegetala specifice locului, paine sau orez integrale, apa provenite din surse naturale si o sursa de proteine cum sunt ouale. Cunoasterea nevoilor alimentare reale inseamna nu numai prevenirea exceselor si a unei alimentatii defectuoase dar in acelasi timp disciplineaza consumul de resurse alimentare intr-o maniera responsabila si sustenabila.
Al treilea aspect este creionarea unor legislatii impreuna cu colaborarea cu celelalte ministere privind interzicerea comercializarii in unitatile comerciale a produselor daunatoare populatiei, adica cele care contin chimicale, potentatori de gust si de culoare, precum si etichetarea corespunzatoare a produselor atat in ce priveste continutul cat si provenienta produsului, intr-un mod transparent si verificabil, in asa fel incat consumatorul sa stie ce consuma si de unde provin produsele pe care le consuma, putand sa refaca fara urma de dubiu lantul efectiv al ingredientelor care ajung sa faca parte din produsul finit, pe care il consuma.
Cu privire la actul medical propriu-zis as considera oportuna o abordare in colaborare cu alte tari, printr-un schimb de experienta, cu privire la medicina alternativa, ca acupunctura si reflexoterapia, precum si o analiza proactiva in ce priveste sedentaritatea adusa de schimbarea stilului de viata urban in lumina progresului tehnologic.
In ce priveste dimensiunea spirituala putem sa beneficiem de mostenirea crestina si sa incercam sa intelegem beneficiile postului asupra constiintei umane cat si efectele daunatoare ale consumului celorlalte animale atat din perspectiva sustenabilitatii cat si dintr-o abordare compasiva si integratoare a tot ceea ce ne inconjoara, precum si a efectelor adverse pe care le are consumul de carne, zahar, alcool, aditivi asupra sistemului nervos.
Total de acord ca educatia pentru sanatate trebuie inceputa in scoli.
Aceasta abordare poate capata consistenta numai printr-o promovare inteligenta si consecventa pe agenda publica, printr-o colaborare constructiva intre Ministerului Sanatatii si Ministerul Educatiei dar si prin participarea autoritatilor locale si implicarea asociatiilor profesionale si ONG-urilor;
Curricula si mijloacele prin care sa se faca aceasta educatie pentru sanatate sunt usor de gasit in nenumaratele studii existente, cu conditia sa pornim de la profilul de risc al populatiei Romaniei
Nu e ministru să nu fi spus, într-o formă sau alta, gargara asta patetică. Dacă astfel de lozinci vin din mediul privat, nu de la politicieni, încep să fiu și mai deprimat.
Intr-adevar, constat ca sinteti si foarte deprimat si foarte acru la opiniile altora :P
Pacat.
Omul se vrea pe scaun si cam atat!
De la radiologie la cardiologie si mai apoi la tot felul de cursuri de management – credeti ca a avut timp sa profeseze cu adevarat sau cumva a incercat mai mult sa fie pe val ca sa urce cat mai repede spre culmile cele mai inalte ale birocratiei?
Unii chiar cred ca daca repeta la nesfarsit sloganul #Colectiv o sa fie mai bine ascultati.
Bleah – fara deprimare, doar cu realism!
SI atentie! Nu este singur – este intr-o gasca care se doreste…
Birocratia nu are neaparat o conotatie peiorativa. Am ales traseul asta in cariera pentru ca asa am simtit ca pot fi mai mult de folos. David Sencer – unul din directorii cei mai de succes ai CDC Atlanta – spunea ca vrea ca lumea sa-si aminteasca de el ca un birocrat, in sensul in care a invatat sa lucreze intr-un sistem si sa il impinga intr-o directie buna
E mai greu sa gasesti un ministru la inceput de mandat care sa povesteasca ce marete realizari a avut deja in managementul sistemului de sanatate.
Am invatat ca a avea succes pe termen lung intr-o corporatie inseamna in primul rand performanta, bazata pe un set de principii si valori clare si potentata de lideri autentici; In ce priveste performanta sistemului de sanatate cred ca e nevoie de exact aceleasi ingrediente – in ultimii 25 de ani am avut cate putin din fiecare pe ici pe colo dar nu am vazut la vreun ministru al sanatatii o preocupare sistematica si perseverenta in a pune la un loc aceste ingrediente, ca sa poata porni o reforma consistenta si de durata.
Am invatat ca a avea succes pe termen lung intr-o corporatie inseamna in primul rand performanta, bazata pe un set de principii si valori clare si potentata de lideri autentici; In ce priveste performanta sistemului de sanatate cred ca e nevoie de exact aceleasi ingrediente – in ultimii 25 de ani am avut cate putin din fiecare pe ici pe colo dar nu am vazut la vreun ministru al sanatatii o preocupare sistematica si perseverenta in a pune la un loc aceste ingrediente, ca sa poata porni o reforma consistenta si de durata.
Asta cu fictiunea e pe modelul realitatii virtuale. Incarci o lume frumoasa si cand dai casca de VR jos … surpriza …
Stimate Domn,
Daca tot ce ati scris mai sus este doar o fictiune, noi romanii avem o problema … mare.
Inteleg ca nu se poate face mare lucru in 7 luni si asta intr-un mediu rezistent la schimbare, dar daca activitatea Dvs va fi guvernata doar de o fictiune frumoasa fara nici o legatura realitatea ….
probabil ca il veti sfatui pe fiul Dvs sa aplice in anul IV pentru o bursa in strainatate din care nu va mai reveni in tara…
Din pacate cetatenii Romaniei si nevoile lor nu sint fictiune … ci o realitate cruda.
Cu stima,
Un cetatean (inca) roman
Fac parte dintre cei care ar fi putut sa ramana in strainatate dar au ales sa se intoarca si sa puna in practica in Romania cat mai mult din ce-au invatat.
Fictiunea se refera doar la titlu – am ales sa scriu articolul in forma asta pentru a atrage atentia asupra unor probleme cat se poate de reale; la fel de reale si de aplicabile sunt si solutiile pe care le-am propus.