Asistăm, în aceste zile, la o restaurație în mai toate domeniile. Destituirile curg râu din toate părțile, reguli și principii pe care le consideram bunuri câștigate sunt șterse cu buretele peste noapte. Astăzi, vă propun să ne uităm la ce se întâmplă în educație, unde un ministru interimar obscur distruge tot ce s-a construit cu greu în ultimii ani. Las la o parte discuția absolut legitimă cu privire la limitele mandatului unui ministru intermiar prin comparație cu ale unui ministru plin. Fac asta pentru că mi se pare important să analizăm dezastrul dincolo de chichițe procedurale.
Înlocuirea abuzivă a membrilor Consiliului Naţional de Etică, exact în momentul în care acesta urma să ia o decizie cu privire la numeroasele suspiciuni de plagiat care îl privesc pe fostul ministru Mang, a constituit deja știre în presa internațională. Așa cum era de așteptat, decizia în cazul Mang întârzie. Paradoxal, cred că riscul cel mai mare nu privește dosarul fostului ministru – acesta a fost mult prea mediatizat pentru a mai exista vreo umbră de îndoială în ochii publicului larg, mai ales după ce cercetătorii străini și-au recunoscut operele. Întrebarea e ce va face noul Consiliu cu celelalte plângeri aflate pe rol și despre care publicul larg nu știe mare lucru. Cât curaj vor avea noii membri, pe care, până la proba contrară, îi considerăm de bună-credință, să rezolve potențiale plângeri privind oameni aflați în poziții importante, după ce au văzut cum au fost eliminați peste noapte din Consiliu foștii membri? Domnul Pop, care nu are doctorat, i-a acuzat de „incompetenţă crasă“ pe foștii membri ai Consiliului…
O altă schimbare importantă este cea a președintelui Autorității Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, domnul Dragoş Ciuparu, chiar în mijlocul unei importante evaluări de proiecte, în care această instituție joacă un rol cheie. Recent, a fost introdusă practica evaluării proiectelor de cercetare în România cu ajutorul unor comisii formate din cercetători care lucrează în străinătate şi care apoi comunică ANCS rezultatul evaluării. E important să vedem în ce măsură rămân valabile aceste evaluări după schimbările de la ANCS.
O altă schimbare cu destinatar cunoscut este permisiunea care poate fi acordată profesorilor universitari, care au ajuns la vârsta de 65 de ani, de a rămâne la catedră. Fără nicio dezbatere, această regulă care a făcut să curgă râuri de cerneală la momentul introducerii sale în lege a fost edulcorată. Miza este blocarea schimbării de generație în mediul universitar și perpetuarea influenței enorme pe care profesorii universitari din generația a treia o au asupra facultăților lor și asupra colegilor lor mai tineri.
Modificări importante au fost introduse și în ceea ce privește metodologia de evaluare a școlilor doctorale – Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare și Consiliul Național de Cercetare Științifică sunt eliminate din procesul de evaluare, iar standardele și metodologia rămân să fie stabilite de minister. Cum școlile doctorale se evaluează o dată la 5 ani, rezultă că, dacă o astfel de evaluare are loc în acest an pe noile proceduri, o nouă evaluare poate avea loc cel mai devreme în 2017. Consiliul Naţional pentru Cercetare Științifică a fost eliminat și din procedura de acordare a granturilor doctorale pe baza unei competiții naționale. În anul universitar 2012-2013, granturile vor fi acordate prin ordin al Ministerului Educației.
Se poate lesne observa că dinozaurii sistemului lovesc puternic din coadă, dărâmând tot ce s-a clădit cu greu în acești ani. Faptul că reușesc să sfărâme tot peste noapte este și o dovadă a fragilității reformei. Ceea ce vedem astăzi e lipsa de reacție a unui sistem paralizat de frică, în care omerta funcționează de zeci de ani, un sistem din care sunt eliminați toți cei care îndrăznesc să aibă opinii, în care tinerii sunt plătiți prost pentru a fi descurajați să rămână în universități, pentru ca nu cumva mai apoi să conteze. Un sistem în care o mână de oameni controlează tot ce mișcă, unde împotrivirea pare imposibilă. Probabil, vor mai trece mulți ani până să avem iarăși șansa unui dezgheț și poate atunci cei care vor încerca vor fi învățat lecția de azi. Nu pot însă să nu remarc muțenia industriei, care se plânge necontenit că nu primește forță de muncă bine pregătită și că banii au fost atâta timp alocați pe criterii netransparente. Dacă într-adevăr le-ar păsa, ar trebui să vorbească acum. Să vorbească public, nu prin birouri ministeriale și la cafele. E şi miza lor, nu?!
Domnul Pop este ministrul interimar al Educației, dar distrugerile pe care le provoacă prin deciziile sale nu sunt deloc temporare. Probabil că nu e deloc întâmplătoare numirea sa în această funcție, pentru că e o bună politică să lași ca treburile murdare să fie făcute de indivizi irelevanți, care apoi să se retragă pentru a permite ca pe scaunul respectiv să fie aşezaţi adevărații păpușari care, deocamdată, stau în spatele cortinei.
Articol aparut si in revista 22
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Just. Ati uitat sa spuneti de contributia sindicala si de clasificarea universitatilor.
Schimbarea componentei CNE si momentul in care s-a facut poate fi privita, asa cum observa domnul Tismaneanu, ca fiind legata de proaspetele acuzatii de plagiat.
Cand le pui pe toate la un loc e greu sa iti pastrezi cumpatul
Asa e, nu am amintit de abuzul cu plata contributiei sindicale – ministrul a decis ca se va retine din salariu, desi instantele decisesera deja ca e ok sa plateasca cine vrea sa fie in sindicat si cine nu, nu. Daca punem asta in legatura cu epurarile politice facute in sistem ne dam seama ca putini se vor mai revolta pentru ca li se opreste ceva din salariu pentru sindicat….mai ales ca asa a zis ministrul….
Stimata Doamna,
Cred ca ceea ce a incercat ministrul Funeriu sa introduca in sistemul de invatamant superior si cercetare ar fi dus in cativa ani la rezulate bune in ceea ce priveste calitatea actului didactic si a cercetarii, daca:
1. Dupa acele reguli ar fi fost evaluate toate cadrele didactice din invatamantul universitar si cercetare si nu doar cei care sunt in plin proces de construire a unei cariere didactice.
2. S-ar fi pus accent pronuntat pe legatura dintre cercetare si productie pentru ca banii investiti in cercetare sa se intoarca din industrie.
Cred ca daca s-ar aplica pentru toata lumea aceste doua criterii lucrurile ar merge de la sine.
De ce afirm acestea?
Pentru ca aplicand criteriile de promovare adoptate sub conducerea ministrului Funeriu numai pentru unii nu rezolvam nimic. Ar fi trebuit spus asa: „De la 1 Octombrie invatamantul romanesc se reorganizeaza si absolut toata lumea va fi evaluata pentru ocuparea posturilor.” In acest mod, cine era compentent ramanea pe post cine nu era trimis acolo unde ii era locul.
Asa cum s-a aplicat nu a fost decat un scut ce a aparat incompetenta ajunsa la putere prin „mijloace specifice” de tineri (am curajul sa spun) competenti care nu indeplinesc acele criterii aparute intr-un timp scurt.
Legarea criteriilor de performanta in activitatea de cercetare de productie, in domeniile unde este cazul sau de ceva palpabil care sa produca bani in celelalte domenii nu face decat sa reaseze toata societatea pe un fagas normal si sa elimine din sistemul bugetar nonvalorile, care depasesc 50% din totalul angajatilor de la buget.
Din nou dau ca exemplu sistemul de invatamnt cercetare. Sunt 22 de ani in care s-au finantat proiecte de cercetare. A tras cineva linie ca sa vada cat din ceea ce am „cercetat” a si inceput sa produca bani? Care sunt acele domenii in care s-a intamplat acest lucru? Daca exista sa le incurajam astfel incat sa se dezvolte si sa returneze bani la buget. Nimic.
Avem criterii de performante bazate pe lucrari ISI si alte categorii, pe care au avansat o gramada de oameni „de valoare” insa totul merge din prost in mai prost. Pai cred ca sistemul de evaluare si avansare nu este bine gandit si asta o demonstreaza rezultatele mediocre (cel mult) al celor 22 de ani.
Laura, este evident procesul de „restauratie” a deplorabilului si criminalului status quo care a dus la degradarea iresponsabila a calitatii actului educational in ultimii 20 de ani.
Adevarata problema este insa absenta totala a oricarei rezistente a sistemului educational ( a resureslor umane din invatamant) la aceste masuri.
Nu am auzit/simtit nici o luare de pozitie publica din randul „elitelor” (unde este vehementa Alinei Mungiu atat de prezenta in alte cauze minore), nu se manifesta nici o contestare a acestor abuzuri,
avem doar o asurzitoare tacere a vocilor autorizate sa ia pozitie, bref, tacerea mieilor justifica carnagiu acestora.
Surprinzatoare opinii care , dupa 22 de ani , vin chiar de la un reprezentant de marca al tinerei generatii :
„ Ceea ce vedem astăzi e lipsa de reacție a unui sistem para¬lizat de frică, în care omerta funcționează de zeci de ani, un sistem din care sunt eliminați toți cei care îndrăznesc să aibă opinii, în care tinerii sunt plătiți prost pentru a fi descurajați să rămână în universități, pentru ca nu cumva mai apoi să conteze. Un sistem în ca¬re o mână de oameni controlează tot ce miș¬că, unde împotrivirea pare imposibilă. Pro¬babil, vor mai trece mulți ani până să avem iarăși șansa unui dezgheț și poate atunci cei care vor încerca vor fi învățat lecția de azi.”
„ Domnul Pop este ministrul interimar al Edu¬cației, dar distrugerile pe care le provoacă prin deciziile sale nu sunt deloc temporare. Probabil că nu e deloc întâmplătoare numirea sa în această funcție, pentru că e o bună politică să lași ca treburile murdare să fie făcute de indivizi irelevanți, care apoi să se retragă pentru a permite ca pe scaunul res¬pectiv să fie aşezaţi adevărații păpușari care, deocamdată, stau în spatele cortinei. ”
In acelasi timp, un excelent diagnostic social care confirma din pacate cele mai negre presimtiri ale cetatenilor ( daca ar fi venit de la o persoana din vechea generatie aceasta ar fi fost acuzata lesne de …” teoria conspiratiei ” ) .
Pe de alta parte, nu cred ca ” tacerea mieilor” cum spune mai sus cineva, justifica in vreun fel carnagiul acestora , mai degraba denunta patologia sociala extrema a macelarilor acestora.
In sfarsit, poate a venit cu adevarat momentul ca tinerele generatii sa reinvete sa practice sentimentul solidaritatii sociale , singurul care mai poate mentine vie comunitatea , pentru ca in definitiv e vorba de destinul lor social si de lumea in care isi vor creste copiii ( vechile generatii si-au batut de mult soarta in cuie ).
Ceva imi spune ca morisca asta se va opri pentru ca prim-descalecatorul actual va fi in curand expirat. A intins prea mult coarda ca sa nu fie bagat in seama si sa primeasca ceea ce trebuie sa primeasca – pedeapsa penala!
Va fi cu „stop joc” si „reload”!
Cine ar trebui sa taca acum?
1. Cei care au plagiat? sau
2. Cei care au fost prostiti/ mintiti?
De bun simt – varianta 1. Astept comentariile.
Scandal mare cat casa – Bruxelles-ul ar trebui serios sa se ingrijoreze de indolenta din invatamantul romanesc si sa aplice mecanisme de reglare.
Ciudat a disparut comentariul…
In principiu spuneam ca actualul prim-descaletor isi va incheia turnirul mai repede decat crede!
A intins coarda mai mult decat se putea si urmeaza „stop joc!”si „reload”.
Cine ar trebuie sa taca acum?
1.Cine a plagiat?
sau
2. Cine a fost prostit/mintit/ manipulat?
Azi sunt un pic mai optimist: parca s-a mai luminat si pe ulita noastra! Predictia mea: in citeva zile scapam de ponta, si o data cu ponta, sper, si de kissaserii astia obedienti gen pop (stimata doamna sau domnisoara, va inteleg delicatetea, si umanitatea totusi acest pop nu-i decit un „it”, a „thing”, nu merita personificat…) …
Ce competente are asta de a ajuns ministrul educatiei? Ce cariera are in spate in afara ca a invatat viitorii soferi de autobuz ( si-mi cer scuze de la breasla soferilor de autoboz, e doar o figura de stil mai colturoasa), de pe la nu stiu ce grup industrial obscur, tabla inmultirii, de-l recomanda ministru educatiei? Cum isi perpmite derbedeul asta sindicalist sa-i faca inconmpetenti pe membrii fostei comisii de etica? Ce obraznicatura, exact ca stapinu’, care la rindu-i e clona stapinului, etc. etc. etc. dupa principiul vestitei papusi rusesti…
Toate bune…si mai scrieti pe-aici, ca le ziceti bine…