In sistemul public de pensii nu este suficient doar sa fie aduse corectii in datoria explicita a pensiilor publice, ci este necesar sa se aplice politici in raport cu „datoria publica implicita” in sistemul public de pensii. In aceste conditii, putem depasi faza in care sustenabilitatea financiara a sistemului public de pensii este atinsa doar prin ajustarea beneficiilor, ori a contributiilor. De altfel, s-a putut observa in ultimii ani ca ajustarile facute pe latura beneficiilor (pensiilor) au adus corectii temporare in bugetul public, dar nu au schimbat sistemul de pensii, a carui configurare depinde prea mult de alegerile electorale si prea putin de economie. Mai mult, interventiile in sistemul de pensii prin care s-a urmarit o echilibrare bugetara au fost contestate in instanta, asa incat efectul lor se estompeaza si ne reintoarcem la acelasi sistem de referinta.
Esecul de piata sau abordarea paternalista potrivit careia oamenii nu se gandesc decat la prezent si ca statul trebuie sa aiba grija de bunastarea lor viitoare, sunt argumentele invocate pentru a conserva sistemul public de pensii in forma actuala. Dar, comportamentul oamenilor care acorda mai multa importanta prezentului decat viitorului tine de perceptia lor asupra valorii in timp a banilor, sub influenta ratei dobanzii, neavand legatura cu sistemul public de pensii. Cat priveste esecul de piata, acesta este la fel de frecvent precum esecul statului. Ultimii ani nu au demostrat ca statul ar fi un debitor mai solvabil decat operatorii privati. Din contra. Statul se imprumuta la operatorii privati, fiind un bun debitor doar prin constrangere, nicidecum prin prisma rezultatelor sale financiare.
Schema pay as you go pe care se bazeaza pensiile publice este o datorie permanenta a carei achitare depinde de taxe si gradul lor de colectare.
Ca sa mentina solvabil sistemul, statul opereaza in rata contributiei si rata de inlocuire. Daca se loveste de constrangeri fiscale, statul are un comportament arbitrar fata de beneficiile viitoare ale unui contribuabil,. Acest fenomen se produce frecvent in Romania, cand promisiunile de „pensii decente” se fac pe seama contributiilor platite de cei aflati in plata (in piata muncii). In acelasi timp, cel ce plateste la sistemul public de pensii nu dobandeste un activ, ci o bunastare virtuala. Prin urmare, contribuabilul nu poate face o comparatie intre ceea ce plateste astazi cu beneficiul incasat in viitor, intrucat nu dispunde de propriul lui capital la care sa faca actualizarea. Acest capital este alcatuit din totalitatea contributiilor. Din aceasta cauza, contribuabilul nu poate calcula rata de rentabilitate a contributiilor pe care le-a platit. Cu alte cuvinte, tinand cont de valoarea viitoare a banilor si de faptul ca nu exista nici un activ, cel ce plateste astazi contributii sociale nu primeste o suma echivalenta in viitor, sub forma pensiei. Asta insemna ca o parte din venitul platitorului se confisca, micsorandu-i-se atat bunastarea prezenta, cat si bunastarea viitoare care se bazeaza pe o pensie promisa. Din acest motiv, cei care sustin ca statul trebuie sa respecte doar dreptul la pensie, nicidecum o plata prin echivalent real cu contributiile platite, comit o eroare de judecata.
Calculul pensiei nu tine cont de valoarea in timp a banilor, ci de salariul brut al unei persoane raportat la salariul mediu brut pe economie, ceea ce acopera doar o parte din cat a platit o persoana la sistemul asigurarilor sociale, chiar daca se tine cont de rata inflatiei, cum prevede Legea nr.263/2010.
Am descris o situatie in care, atat statul cat si contribuabilul au de pierdut. Asadar, este necesar ca schema actuala de pensii publice sa fie inlocuita cu o schema de capitalizare („pensie prin capitalizare”) prin crearea unui fond de rezerva a pensiilor.
Sunt tari in care un asemenea fond de rezerva a pensiilor publice joaca rolul unui „tampon” pentru echilibrarea sistemului public de pensii, pe cand in altele, acelasi tip de fond este utilizat atat ca „tampon” cat si pentru economisire si plata in sistemul de pensii.
Sunt trei variante prin care se poate crea un fond de rezerva a pensiilor, in fucntie de scopul urmarit:
• Trecerea tuturor celor care platesc in schema PAYG la un fond de pensii. Asta inseamna un imprumut masiv prin obligatiuni de stat, pe principiul „clean – break” . Este imposibil de realizat la plafonul actual al deficitului bugetar;
• Infiintarea unui fond de rezerva ce permite capitalizarea, dar care pastreaza sistemul PAYG. Fondul de rezerva ar fi o schema suplimentara la sistemul public pentru stabilizare (echilibrare bugetara) si economisire;
• Trecerera graduala de la schema PAYG la un fond de pensii, prin infiintarea unui fond de rezerva in prima etapa. Toti cei intrati in piata muncii platesc la fondul de rezerva, iar cei care ies din sistem sunt platiti din PAYG si fondul de rezerva ;
Tinand cont de contrangerile fiscale si politice, echipa de la Institutul Ordoliberal propune o varianta de reformare a sistemului public de pensii in trei etape.
In prima etapa se creeaza un fond de rezerva a pensiilor publice cu functie de stabilizare si economisire. In a doua etapa, acest fond va coexista cu schema PAYG, iar in a treia etapa, fondul de rezerva capata o functie de economisire si plata. Fondul trebuie sa fie sub administrare privata.
Articol scris de Nicolae Mardari si Valentin M. Ionescu
Cred ca ar trebui explicat mai adinc si cu cifre.
Daca cineva acum pensionar a contribuit la fondul de pensii, care este suma totala acumulata de individ in 30 de ani de munca (salariu mediu pe economie)? Luati acea suma si multiplicati-o cu factorul de inflatie anual. Sa presupunem ca a fost investita corect si avem o crestere de 2% (in conditiile cind marile fonduri au avut pierderi de peste 10%). Veti obtine o suma care la valuarea actuala a banului nu veti cumpara un kilogram de cartofi.
Interventiile la fondul de pensii s-a facut pe recapitalizare de la bugetul de stat solutie care nu mai poate continua. O abordare corecta ar fi impartirea perioadei de pensie in perioadele economice corespunzatoare cu pierderi si cistiguri si incarcarea cu raspundere financiara a casei de pensii.
Valoarea sumei depunatorului in fondul de pensii trebuie sa fie garantata de stat si sa fie intangibila de ingerinte. Numai cu principii de fier se poate discuta despre pensii.
Suna frumos in teorie dar ai uitat o variabila (cea mai importanta zic eu) care strica toata ideea sistemului: nici un guvern in lumea asta NU poate prevedea (sau „crea” decat daca ne intoarcem in anii ’80 cand nu aveai nici macar dreptul sa te apropii de granita) care va fi numarul de contribuabili care vor plati (vor fi dispusi) pentru acest sistem. Sistemul asta PAYG este un sistem din start gresit deoarece reprezinta un pariu (din start pierzator) al statului cu contribuabilul. Poate functiona doar in conditiile in care ai un sistem capitalist serios (dar acolo nu isi are sensul un asemenea sistem in mod logic), in sistemele socialiste NU pot avea un asemenea sistem viabil (mai ales in conditiile actualei globalizari) pentru ca, cu cat un guvern este mai socialist, cu atat vor aparea mai multi doritori sa profite de acest socialism in detrimentul celor „dispusi” sa contribuie la socialism. Asta arata istoria, nici un sistem socialist nu a mers pana acum.
In conditiile astea, nici un guvern NU va putea sa dea pensii indexate cu rata inflatiei atunci cand este momentul. Matematica nu are lacrimi si sentimente. Pacat ca mai sunt inca mult prea multi care nu inteleg asta si inca mai spera.
Nu am uitat. Fondul se constituie din taierea unor cheltuieli (asta inseamna implicit o reducere a interventionismului la care ne obliga si „Tratatul Fiscal”, desi nimeni nu l-a studiat) si imprumuturi. Cele din urma se fac pe valori mici in primii 3 ani (din cauza platilor la datoria publica) si mai mari dupa 2015. Se creeaza astfel un fond „tampon”. Exista si in prezent mecanismul acesta (pentru anul in curs 5 mld Euro). Platile nu se fac din PAYG prin contributii, pentru ca altfel s-ar majora deficitul in sistemul public de pensii. Noi nu am scris ca se fac plati din contributii. Pai, tocmai sensul fondului este acela de a reduce deficitul din PAYG, nu sa creasca.
Noi nu va contrazicem, cel putin in privinta garantarii sumelor depuse. Pot insa sa atrag atentia ca nu trebuie facut calculul la inflatie (intrucat contribuabilul pierde bani in felul asta), ci la rata dobanzii de referinta, pentru ca de regula, nivelul acesteia este peste rata inflatiei (ultima calculandu-se la valori istorice, nu la prezent). Abordarea trebuie sa fie axata pe valoarea banilor in timp si la modul in care se face compunerea. In felul acesta, pensionarul trebuie sa aiba o rata minima de rentabilitate (la suma depusa) si o prima de risc. Logica ar fi aceeasi cu cea de la fondurile private, doar ca nu prea se aplica la acestea (sunt discutii legate de venitul minim garantat).
O intrebare: cam care ar fi in intelegerea dvs. pozitia liberalilor exprimata de curand de doamna Campeanu in legatura cu reforma sistemului PAYG? eu personal nu am inteles exact daca sunt sau nu de acord cu trecerea treptata catre capitalizarea unui fond de rezerva care sa devina treptat si platitor de pensii?
Stimate domn,
UIte ca ma uit acum la 23.20 la e-mailuri si la faptul ca suprinzator s-a publicat articolul astazi. In fine. Nu sunt membru PNL. Din punctul nostru de vedere ( a celor care au alcatuit o mica echipa la asociatia Institutul Ordoliberal”) ii consideram socialisti pe cei din PNL si PDL. Pirn urmare, noi avem o orientare liberala si credem in cateva principii ce tin de ordine economica, ordine sociala si ordine politica (aidoma ordoliberalismului german) ce nu are nimic de a face cu dezordinea din Romania.
Am avut placerea sa particip acum cateva zile cu dumneavoastra la sustinerea unei teze de doctorat cu orientare „libertariana”, stiu care este orientarea dumneavoastra, cu care de altfel simpatizez inca din timpul facultatii cand am avut placerea sa aflu despre scoala austriaca si despre Institutul Mises. Cu toate acestea va intrebam doar daca ati auzit despre propunerile PNL in domeniu. Voiam doar sa inteleg in ce masura politicile publice de la noi reactioneaza la imperativele demografice. Atat. In rest e evident ca la noi tot spectrul politic e etatist si asistential, e doar cum sustineati sursa lor de renta si in definitiv de putere. Dar pana la urma daca acceptam totusi sa comunicam cu ei tb sa ne intrebam ce cred si ce idei vehiculeaza aceia dintre ei care pot macar articula mai mult de o fraza. De aceea va intrebam care este pozitia PNL in contextul dezbaterii pe care o continuati prin articolul dumneavoastra.
dupa ce experti, analisti, consultanti, jucausi si dantausi din toate colturile lumii ne au invatat cum sa ne cheltuim banii, e rindul razboinicilor luminii sa ne asigure batrinetile.
cine ne invata totusi sa tinem in mina o carte, un ciocan, o sapa sau lopata ?
apoi dupa eficientizarea sistematica si sustinuta a mijloacelor de productie – ce si cum sa mai economiseasca bietii oameni incit sa si depuna chiverniseala in „PAYG”-uri pe principiul „CLEAN BREAK” ?
sa intelegem ca „PAY TO GO”-urile functioneaza pe acelasi principiu ca „EAT TO GO”-urile ?
si daca fondurile astea stabilizatoare (ca si termenii aferenti) au fost importate, ati facut un studiu comparativ al societatii de unde provin cu cea careia ii este destinata ?
PS:
o rezolvare a problemei pensiilor : munca si economisire.
inainte de a ne lansa in PAYG uri (straine si de limba si de realitatile romanesti) n ar strica o analiza a bugetului pensiilor actuale si cum este el alocat.
un profesor pensionar (sa nu vorbesc de un agricultor) cu zeci de ani de truda, este la limita subzistentei.
un altul care s a hranit la popota (si multi altii care au rupt de a lungul „carierei” multe jilturile functionaresti) si s a retras din activitate (epuizat de lene) pe la 40 si ceva de ani are o pensie de citeva ori mai mare decit media salariului pe economie.
in tarile PAYG urilor de care vorbiti o sa vedeti oameni trecuti de 70 de ani trudind in supermarket uri.
Uitati-va chiar in document. Aveti informatii care va conduc la toate tarile unde se aplica asa ceva, chiar de multa vreme. Sunt tari cu sisteme economice diferite, cu stadii de dezvoltare inegale si cu un mediul cultural distinct. Toate au reusit sa acumuleze chiar in perioada de criza. Au ajuns la peste 4 trilioane de US$.
nu m am uitat in document, ramin totusi la convingerea ca nimeni nu poate fi un gestionar mai bun decit individul insusi. apoi orice schema este relativa. depinde de dinamica foarte complexa a societatii (rata natalitatii, raportul persoane active/pasive, inflatie etc.)
daca omul se culca linistit, gindinduse ca altcineva o sa aiba grija de el, uitind sa mai economiseasca, asta nu conduce in ultima instanta (printre altele) si la o scadere a initiativei individuale si productivitatii?
Mi se pare o idee buna. Nu stiu in ce tara am vazut aplicat un astfel de sistem dar stiu sigur ca majoritatea erau multumiti de el. Intotdeauna vor exista si oameni care nu sunt de acord cu anumite decizii dar cel mai bine e sa impaci majoritatea, parerea mea.
„Fondul trebuie sa fie sub administrare privata”. Asa, ca la Enron, unde administratia privata a dus la pierderi de miliarde de dolari din fondurile de pensii? Ca in conditiile Romaniei cam asta e la ce se asteapta lumea…
dl. Ionescu,
felicitari pentru articol.
Am citit cu atentie si documentul pdf. si va pot ajuta cu ce scrie la punctul 2.3.1. si anume „Stabilirea datoriei implicite a pensiilor”. Am caclulat-o (dati click pe numele meu si mergeti direct la metoda de calcul) si mi-a dat 300 de miliarde de euro acum 2 ani.
Aceasta gaura nu are cum sa fie acoperita decat prin cresterea gradului de economisire.
Va sprijin in intentia de a populariza aceste calcule complexe, dar extrem de necesare pentru societate.
OK. Multumesc. Asta si vrem. Ceea ce am scris are cateva puncte slabe. Noi suntem constienti de asta. Trebuie facute cateva corectii si completari. La modelare (pentur care mi-a atars atentia un cititor ceva mai sus) mai avem nevoie de proiectul de buget pe anul viitor, sa vedem trend-urile la cheltuieli. O sa fie probleme mari cu plata datoriei publice in perioada 2013 – 2015.
Multumesc,
In curand dam drumul la site si postam si pe pagina de internet a Institutului Ordoliberal documentul. Apoi, facem o rubrica de forum si nu in ultimul rand, oricine poate transmite informatii sau poate veni la asociatia noastra.
vorbim vorbe si scriem cuvinte – cand vreodata statul sau firma privata poate lucra in interesul viitorului pensionar. De ce nu oferiti posibilitatea ca omul sa aleaga daca contribuie sau nu pentru pensie. Eu imi pun banii deoparte si am eu grija de ei.
A am uitat : cum mai pot lua militarii, politistii, securistii, magistratii, parlamentarii pensiii de peste 40 de milioane de lei incepand cu 50 de ani.
Sa cum mai pot lua privatii comision de adminstrare si comision de documentare pentru a palti sedii scumpe si salarii sotiilor si copiilor celor pomeniti mai sus.
Imi cer scuze !
Puteti sa va puneti banii unde vreti. Nu va ia nimeni banii. Noi nu am scris ca va luam bani sau din contributiile pe care deja le platiti. Am scris destul de clar sursele din care se alimenteaza fondul. Cat priveste comisioanele, din cat vedem noi, statul fura cel mai mult. Noi nu spunem ca ceilalti nu extrag rente, dar mai putin decat statul.
Au curs rauri de cerneala si de electroni pe tema fondurilor private de pensii si nu au fost eliminate niciodata suspiciunile privitoare la ele! V-ati trezit cam tarziu domnilor cu initiative de acest gen! Singura pensie buna este averea pe care o strang cei bogati! Ceilalti vor ramane saraci la nivel sub sau peste medie dar tot saraci si batrani vor fi (inclusv militarii, politistii etc)!
Uite ca trebuie sa-l vorbesc de bine Traian Basescu, care in 2007 a spus NU MAJORATI PENSIILE CA IN 2009 SISTEMUL INTRA IN COLAPS ! In 2006 si 2007 sistemul public de pensii a avut excedent ! In 2010 deficitul a fost de 10 mld. lei iar in 2011 de 13 mld. lei, dupa recalcularea pensiilor speciale, care 85% au crescut, in medie cu vreo 15%.
Dupa declaratia din 2007 a presedintelui nesuspendat Basescu credeam ca sa sinucis politic, dar alegerile aveau sa dovedeasca altceva.
Doar in 2008 cand Basescu a spus nu ca cel mai rau lucru pentru Romania este un acord cu FMI , a fost jucatorul preferat al tribunelor. Ulterior a dat-o de gard si a inghitit galusca cu FMI, de vorbea ca Vochina de la Reflectii Rutiere de centura de siguranta, fara sa spuna ca centura aste ne tine doar gatul iar trunchiul este atarnat nerezemat, ca-n Padurea aia a lu Apostol Bologa.
Daca in Rascoala lu Rebreanu un personaj guvernamental, spunea ca taranimea este talpa tarii, intre timp talpa tarii la 100 de ani a devenit pensionarul, mai tanar ca cel european, docil, care peste 70% se duce negresit la scrutin si mai combativ ca Dana Grecu.
Pensiile mici sunt o sperietoare pentru populatia activa, care trebuie sa invete ca daca poti misca un deget trebuie sa muncesti nu sa te pensionezi.
Din nefericire, politicienii vor alege sa sacrifice viitorul pe altarul alegerilor, si iar vor majora pensii in loc sa dea bani la invatamant, care o consider prioritatea nationala nr. 1 un urmatoarea suta de ani, iar vor cumpara avioane F16, in loc sa vanda jumatate din Migurile pe care le avem,(oricum in urmatorii 7 ani jumatete se vor prabusi),
Pe concluzie, cum zicea Nichita Stanescu TRISTETEA MEA AUDE PE NENASCUTII CAINI, PE NENASCUTII OAMENI CUM II LATRA ! Daca nu ne ecarisam viitorul, vom avea viatza latratorilor!
Aveti dreptate, in 2007 Traian Basescu a criticat marirea pensiilor, numai ca dupa 2007 si-a mai schimbat de 2 ori pozitia referitor la subiect, dupa cum a batut vantul sau cum i-au dictat interesele electorale!
Adica, uite ce spunea ulterior Traian Basescu despre cresterea pensiilor, in 2009, adica in CAMPANIE prezidentiala(ce se mai infoia cu cresterea pensiilor din 2007!!) si mai apoi in 2010 cand CRIZA bantuia Romania si dadea lectii depsre acelasi subiect, uitand ce declarase in campania prezidentiala din 2009 !!!!
„SALARII
Traian Băsescu, 2010(in plina criza!!):
„Politicienii au făcut ce i-a dus capul, singurul lucru la care i-a dus capul a fost să dubleze salariile”.
Băsescu Traian, 2009(Campanie Prezidentiala)
„În mandatul meu, salariul mediu a crescut de la 815 la 1880 de lei”.
PENSII
Traian Băsescu, 2010(in plina criza!!):
„Atât i-a dus capul pe politicienii români: să dubleze pensiile”.
Băsescu Traian, 2009(campanie prezidentiala)
„Tot în mandatul meu, pensia medie a crescut de la 230 la 700 de lei”.
AJUTOARE
Traian Băsescu, 2010(in plina criza!!):
„Atât i-a dus capul pe politicienii români: să inventeze 222 de categorii de ajutoare sociale”.
Băsescu Traian, 2009(campanie prezidentiala)
„Şi tot în mandatul meu, pentru cei 1,5 miloane de bătrâni pensionari care au lucrat toată viaţa la CAP s-a introdus pensia minimă garantată de 350 de lei”.
Cum vi se pare ??!!!!!!!!!
Toti politicienii promit majorarea pensiilor inainte de alegeri. Nu exista partid care sa omita asta. Problema este ca, majorarea pensiilor, chiar daca este morala sau echitabila, majoreaza deficitul implicit, adica toate deficitele viitoare in sistemul public de pensii, pe care le achita generatiile viitoare. Cu alte cuvinte, orice majorare de pensii o platiti voi. De aceea, cercul acesta vicios trebuie rupt. Fondul de rezerva merge pe acumulare, dar are si o functie de netezire (umple golurile, majorarile), astfel incat sa se evite majorarea deficitelor in sistemul public de pensii. Daca nu se face asa, atunci cheltuielile publice destinate pensiilor ca pondere in PIB vor trece de 10-12%, ceea ce afecteaza alte cheltuieli. Ar mai fi o varianta in care voi cei din tanara generatie sa platiti contributii mai mari decat cele din prezent, ceea ce banui ca nu v-ar placea. PAYG asta inseamna. Voi platiti pentru cei in pensie. Ori, ideea Fondului de rezerva este sa nu mai platiti voi pentru altii. Asta inseamna ca se face acum o cheltuiala cu functie de venit, ca sa nu mai platiti voi peste 25 – 35 ani. Dar, daca nu ne gandim din timp la asta, majorarea platilor este inevitabila. Sa nu ignoram si emigratia care face sarcina celor din tara mult mai dificila.
Ceea ce propuneţi Dvs. seamănă cu … CARITAS, Gerald, FNI. Încercaţi să spuneţi simplu ceea ce urmăriţi de fapt: „Eu vreau să administrez o parte din banii voştri, în locul Statuului român” sau „Grupul meu este mai deştept decât planeta Marte!”.
Domnule Ionescu, dumneavostră cereţi banii cetăţenilor, oferindu-le iluzii. Calculele pe care le faceţi nu vă ajută, ci vă îngroapă logica într-un ambalaj frumos poleit.
Logica dvs se bazeaza pe sentinte, acuzatii si sofisme, nu pe argumente. Cand tratezi critic un fenomen trebuie sa argumentezi. Evident daca esti capabil de asta.
V-am scris ca sa va ajut sa depasiti stadiul asta intelectual. Este doar o chestiune de ajutor crestinesc fata de aproapele tau. Altfel, nu as fi coborat stafeta.
Eu as tinde sa fiu de acord cu Opris. De ce trebuie ca dumneavoastra sa aveti grija de banii nostrii si nu NOI, cei care „producem” acesti bani? Cu ce este diferit sistemul propus de cel deja existent (in afara de schimbarea managerului de la stat la privat)? Si va rog sa nu mai amestecati prostiile astea cu „ajutor crestinesc” in aceasta chestiune. Acel ajutor, daca doresc, il fac VOLUNTAR nu fortat (asa cum se doreste). Crestinismul nu are ce cauta aici (Mai este un articol aici pe contributors referitor la iuda si populism, daca intelegeti ce vreau sa spun). Ce va face pe dumneavoastra mai capabil decat mine in managementul banilor? Si cum vreau eu sa ii folosesc astfel incat sa am o rezerva pentru cand ies la pensie? Ramanem la sistemul parternalist in care statul pretinde ca stie ce este mai bine pentru cetatean cu forta? Aici are dreptate Opris, practic „dumneavostră cereţi banii cetăţenilor, oferindu-le iluzii”. Atat si nimic mai mult.
Din pacate nici in sistemul bazat pe fonduri preconstituite( capitalizare) nu se poate estima, nici macar aproximativ pensia viagera lunara indexabila cu inflatia pe care o va obtine asiguratul deoarece nu se cunoaste speranta medie de viata la data pensionarii atunci cand incepi sa economisesti si nici dobanda folosita la calcularea acestei pensii, deoarece nu se cunosc dobanzile titlurilor de stat la data pensionarii. Sistemul poate totusi functiona daca costurile sunt mici, daca statul ofera o serie de garantii( aceasta implica multe explicatii tehnice) si daca se reduc celelalte categorii de economisiri, intrucat cele pt. pensii cresc f. mult, iar o rata prea mare a economisirilor( economie de bani sustrasi de la consumul imediat) strica.