joi, martie 28, 2024

Reforme structurale și criză economică

De câte ori este criză, unul din economiștii BNR, Valentin Lazea, Florin Georgescu, Adrian Vasilescu sau chiar Mugur Isărescu sau economiști din Consiliul Fiscal (Daniel Dăianu sau mai de mult Ionuț Dumitru) vorbesc despre necesitatea ”reformelor structurale”. Uneori mai vine cate un oficial al Băncii Mondiale sau FMI cu aceeași sintagmă. Poate este vremea să clarificăm ce înseamnă ”reforme structurale” cine și în ce mod ar putea fi aplicate.

Ce înseamnă reforme structurale?

Conform BCE reformele structurale sunt măsuri care schimbă țesătura unei economii, cadrul de reglementare și instituțional în care operează oamenii. (European Central Bank, 2017). Conform aceleiași surse ele ar trebui să fie orientate spre ofertă și să țintească o dezvoltare echilibrată a economiei. Prin eliminarea obstacolelor ele ar trebui să ducă la creșterea productivității, creșterea investițiilor și a angajărilor.

Pachetele de măsuri au fost grupate de APEC astfel (APEC, 2022):

  • Reforme privind reglementările
  • Întărirea infrastructurii economice și juridice
  • Guvernanța corporatistă
  • Guvernanța sectorului public
  • Politica Competiției

Un studiu FMI identifică două tipuri de reforme (Bordon, Ebeke, & Shirono, 2016) pentru care se găsesc date empirice pentru a fi analizate.

  • PMI (Product Market Reforms-Reforme privind piata de produse)
  • EPLR (Employent Protection on Regular Workers-reforme privind protecția angajaților obișnuiți)

Personal cred că gama reformelor structurale este mult mai mare enumerările menționate fiind mai degrabă exemplificative decât exhaustive.

Trebuie observat faptul că studiile empirice privind reformele structurale sunt dificile, studiul FMI arătând mai multe provocări  pentru economiștii care încearcă să determine rezultatele unei reforme. Dacă rezultatele pe termen scurt sunt discutabile, rezultatele pe termen lung sunt încurajatoare.

Ce ar însemna reforme structurale în România?

 Există o gamă variată de reforme care se pot imagina, și o mulțime de opțiuni de grupare a reformelor. Încerc să propun o listă de astfel de reforme, fără pretenția de a fi exhaustiv. Lista este și va fi mereu deschisă. Reforme structurale orientate spre mecanismele de funcționare a pieței interne

1 Reforme orientate spre întărirea contractelor

  • Simplificarea procedurilor și creșterea vitezei de tranzacționare
  • Întărirea legislației concurenței
  • Combaterea monopolurilor
  • Eliminarea barierelor de intrare pe piață

2. Reforme structurale orientate spre factorii de producție

a Reforme orientate spre factorul resurse naturale

  • Clarificarea și simplificarea procedurilor de tranzacționare a terenurilor
  • Clarificarea proprietății si soluționarea problemelor istorice legate de cadastru
  • Îmbunătățirea calității și disponibilității apei
  • Concesionarea de zăcăminte noi
  • Re-împădurire

b Reforme orientate spre factorul muncă

  • Îmbunătățirea legislației muncii în direcția simplificării formării relațiilor de muncă
  • Reducerea costurilor cu munca prin reducerea fiscalizării muncii (transfer spre impozite de alte tipuri)
  • Îmbunătățirea cadrului legal pentru contractele de muncă
  • Facilități fiscale pentru educație profesională și programe de formare continuă
  • Crearea cadrului legal pentru importul de forță de muncă

c Reforme orientate spre factorul capital

  • Îmbunătățirea protecției acționarilor minoritari
  • Facilități pentru economisirea sub formă de capital
  • Stabilitate și predictibilitate fiscală
  • Țintirea ”Doing Business”
  • Îmbunătățirea cadrului legal pentru antreprenoriat
  • Diversificarea ecosistemului financiar prin cadrul juridic specific unor activități noi.

3 Reforme structurale orientate spre administrația publică

  • Eficientizarea proceselor de avizare/aprobare de orice fel
  • Eficientizarea comunicării cu contribuabilii
  • Simplificarea și clarificarea relațiilor cu statul de orice tip

 

4 Reforme structurale orientate spre infrastructura economică

  • Prioritizarea rațională a dezvoltării infrastructurii
  • Planificarea pe termen lung a infrastructurii
  • Creșterea diversității serviciilor oferite de infrastructură

Reforme structurale conform modelului Leontieff (Matricea I-O)

Structura economiei este de multe ori interpretată în sensul Balanței Legăturilor între Ramuri, respectiv a modelului Leontieff. Restructurarea economiei în sensul modificării ponderii unor ramuri, a favorizării sau defavorizării unor ramuri poate fi, și este de multe ori privită ca o ”reformă structurală”.

Intervenționismul în acest sens este în cel mai bun caz dirijism în cel mai rău caz o întoarcere la economia planificată.

Problema intervenției statului în acest context, pentru accelerarea unor ramuri dezirabile și a frânării unor ramuri indezirabile pornește de la prezumția că statul are un fel de glob magic care îi permite să străpungă ceața viitorului și să identifice mai bine ca piața cea mai bună structură a economiei. Eu am mari rezerve în ceea ce privește performanța modelelor de predicție pe termen lung necesare fundamentării unor astfel de reforme.

Atunci când se vorbește de programe de re-industrializare, sau de dezvoltarea serviciilor, sau de dezvoltarea turismului sau orice altă abordare orientată spre ramură de obicei argumentele sunt intuitive și emoționale. Astfel de intervenții au sau nu au succes dacă găsesc suficientă tracțiune în societate, dar uneori prețul plătit pentru acest succes este ignorat. ”Se vrea să funcționeze” este o iluzie, pe care piața o sparge mai devreme sau mai târziu.

Reformele structurale bazate pe logica modelului Leontieff pot fi de foarte multe ori susținute politic din motive subiective. Un ”Lobby” puternic poate influența în acest sens discursul si narația politică în direcția susținerii unei ramuri cu facilități fiscale, subvenții sau alte facilități. Având in vedere tipul de model capitalist de la noi, coroborat cu sistemul politic, tind să cred că acest tip de reforme structurale ale economiei ar fi de evitat.

Este mult mai sănătos ca statul să creeze un mediu propice echitabil pentru toate afacerile din toate ramurile, și să lase piața cu regulile ei să identifice și să exploateze nevoile sociale.

PNRR – o șansă bizară

PNRR este un program derivat din obiectivele UE. Trebuie să spun că de multe ori privind obiectivele UE nu pot să nu am senzația că Bruxelles trăiește într-un univers paralel cu România. Ambițiile ecologiste ale UE par fundamentate pe știință și tehnologie care nu există încă, pe industrii care nu există, pe resurse naturale și umane care nu există. Discrepanța dintre ceea ce exista și ceea ce s-ar vrea să existe este acoperită cu sume imense de bani. Pot banii să cumpere timpul, competențele, tehnologiile necesare în timpul și secvența necesară? Rămâne de văzut. Această desprindere de realitate este punctul slab fundamental al PNRR sesizat intuitiv de mulți analiști.

Dacă facem o inventariere a măsurilor PNRR ele sunt măsuri de natura reformelor structurale, care acoperă o mare parte din lista propusă de mine, dar cu un accent foarte agresiv pe protecția mediului. Pornind de la prezumția că statul român și pleiada de agenții europene si naționale implicate în PNRR sunt capabile să modeleze realitatea să se potrivească cu ambițiile, ar putea fi o șansă de reforme structurale aplicabile și cu resurse disponibile.

Pe de altă parte PNRR este o parte a problemei actualei crize economice. Vorbim de sume imense de bani aruncate pe piață pentru care nu există resursele naturale, umane, materiale pe piața internă, cu două consecințe previzibile, deficit de balanță comercială și creșteri de prețuri la tot ceea ce se consumă pentru PNRR, deci inflație. O a treia consecință, mai puțin vizibilă, este denaturarea pieței financiare. Afluxul de capital din PNRR înlocuiește capitalul privat cu capital public în primă fază, și generează o nevoie specifică de creditare pentru perioada de implementare. Pe termen lung, din păcate, economia devine și mai dependentă de subvenții masive, stare foarte periculoasă. Toate constructele economice finanțate prin fonduri publice au probleme de viabilitate după dispariția sursei publice pe care s-au constituit.

Rămâne de văzut câte din activitățile care vor exploda din finanțările PNRR vor rămâne viabile după terminarea programului. Vorbim de centrale care produc electricitate pe gaz, care este ”ecologic” nevoie mare, vorbim de parcuri de panouri solare și baterii de stocare, vorbim de dispariția încălzirii cu lemne (resursă regenerabilă), înlocuite cu centrale pe gaz (import Rusia), vorbim de stații de încărcare vehicule electrice care nu au infrastructura necesară,  vorbim de o mulțime de activități care vor fi de succes o scurtă perioadă de timp, dar sunt necunoscute pe termen lung.

Până la urmă, va fi criză economică?

Eu spun că deja este criză economică. Avem cel puțin o criză pe piața financiară-monetară, care se manifestă prin creșterea abruptă a inflației și creșterea ratelor dobânzii. Concomitent avem o criză a energiei, care este unul din motoarele inflației, și o volatilitate majoră pe piața petrolului.

Creșterea, scăderea si din nou creșterea abrupta a prețului petrolului este de altfel cauzată de așteptările de manifestare a unei crize majore la nivel internațional care să afecteze consumul de petrol și produse petroliere. In termeni tehnici, o astfel de oscilație se numește volatilitate si este un semn de criză.

Piața Crypto se clatină și este posibil să ajungă la sfârșitul prevăzut de toți economiștii care se respectă. Abia după acest crash, s-ar putea să vedem crypto-monede adevărate, în sensul uneia sau mai multor monede independente de state, bănci centrale și sistemul bancar clasic. Pentru ca asta să se întâmple crypto trebuie să iasă din zodia speculației și a volatilității.

Sub presiunea prețurilor materialelor de construcții în creștere, cu ratele dobânzii în creștere, este posibil să vedem  o prăbușire a dezvoltatorilor imobiliari. Pe de o parte costurile de producție cresc semnificativ, pe de altă parte vânzările vor intra în dificultate. Este o rețetă de faliment garantată.

Dacă se prăbușesc dezvoltatorii, prețurile pe piața imobiliară ar trebui să crească. Dar, cu creșterea dobânzii dispare o bună parte a cererii. Deci vom vedea o contracție a cererii și o contracție a ofertei, deci probabil va urma o reducere a numărului de tranzacții.

Ce să facem cu economiile? Ce să facem cu datoriile?

În condiții de inflație, Ray Dalio spune ”Cash is trash”, cu alte cuvinte banii cash își pierd valoarea primii.  Banii trebuie plasați. În acest sens sfaturile lui Warren Buffet sunt poate cele mai avizate.

Pe scurt, banii trebuie investiți în active productive, preferabil în acțiuni la firme ”foarte bune”. Simplificat la maxim, o firmă ”foarte bună” este o firmă care are profit și care la sfârșit de an are lichidități cel puțin la nivelul profitului.

Mai jos urmează firmele ”bune”, care au profit și nu au probleme de lichiditate, dar au la sfârșit de an lichidități reduse.

In zona acceptabilă dar ne-recomandată este aurul și alte active care permit ”depozitarea” economiilor și titlurile de stat, obligațiunile si depozitele bancare care au o dobândă sub rata inflației. Poate, un mic procent din economii este bine să fie depozitat astfel.

Cu datoriile cea mai bună soluție este o refinanțare cu dobândă fixă, cu condiția ca dobânda să fie favorabilă. De exemplu, cardurile de credit și descoperirea de cont ar fi bine să fie acoperite dintr-un împrumut pe termen scurt. Cu o diferență de dobândă de 10-15% se poate obține o economie frumușica.

In rest, numai de bine. Sa aveți noroc sa fiți de partea câștigătoare a crizei.

Distribuie acest articol

59 COMENTARII

  1. Excelent articol! Felicitari pentru acest RMN adus starii actuale. Cu regret in 32 de ani, toate guvernarile, indiferent de partide au mimat reforme. Doar fortati de UE s-a mai schimbat ceva. Iar PNRR este o insailare de idei si actiuni fara impact real si pozitiv. Se vede gaunosenia in gandire a celor care l-au realizat, au adunat din ministere ceva idei si le au rescris din nou ca sa arate ca fiind noi.

    • Multumesc pentru apreciere.

      Trebuie sa spun ca totusi, in 32 de ani s-au mimat reforme dar s-au si facut reforme. Nu cred ca lipsa reformelor e problema, ci faptul ca de multe ori reformele au esuat pentru ca nu erau suficient de coordonate, si, poate, nu aveau in spate o strategie coerenta.

      Sa luam ca exemplu educatia, s-au facut zeci de reforme, dar au fost coordonate de ministri care de cele mai multe ori nu au avut mandate suficient de lungi ca sa faca o reforma, sa o implementeze si sa masoare rezultatele. Mai rau, fiecare ministru a cam venit cu reformele lui, si nu au parcurs un ciclu de consultare relevant, astfel ca, reformele nu au avut tractiune in societate, fiind impuse unui sistem refractar. Putem adauga si aroganta unor ministri in mix, sidromul de superioritate si convingerea ca numai ei sunt destepti, si avem un cumul de factori care au asigurat un sir de reforme fara cap, coada, noima, si in final cu rezultate catastrofale.

      • @ Dl. Bolos,
        Indraznesc sa comentez articolul dvs., in general util si cu multe aspecte actuale relevante, dar, imi permit sa fac unele comentarii, ca unul care „a mai vazut filmul acesta” (al necesitatii reformelor structurale in RO), respectiv programele SAL (Structural Adjustment Loans), PSAL, etc, etc. implementate in RO prin anii ’90, cu FMI, BM, si…incumbenta si infantila (la acea vreme) UE, „in curs de dezvoltare”, cu un scop clar definit: tranzitia la economia de piata (suna cunoscut ?!)
        Ce vreau sa spun ? Acele SAL erau tot un fel de PNRR de azi si care „impinge” RO in directia si nevoia „unor reforme structurale” despre care ne explica acum cum e, „o noua pleiada de economisti” (exceptie facind M.Isarescu, o scurta perioada si PM cind a rezolvat rapid si bine problema „crizei valutare” la acea vreme si poate, F.Georgescu, pe atunci, lucrator/sef serviciu in Min.Finantelor).
        Ce doresc sa comentez, punctual, la problemele ridicate de dvs.:

        – CE AR INSEMNA REFORME STRUCTURALE IN ROMANIA ?
        Cred ca din lista de 1-4 reforme enumerate, lipseste prioritatea „0”: reforma constitutiei si clasei politice, pina la a ajunge la „acele” reforme structurale de care vorbesc economistii mai noi (new entries, despre care nu stiu sa fi reformat vreun sector macar, dar’mite o economie, dar, altminteri, baieti buni, educati, cititi). Sa incerc sa exemplific necesitatea acesteia: in „filmul precedent” de restrucurare de prin anii ’90 despre care vorbeam, FMI/BM puneau accent mare (evident) pe sectorul resurse si energie, care e mare parte si din ce spuneti dvs. (si PNRR-ul celebru). Tot in mod evident, recomandarile (catre Guv RO/clasa politica, in drumul victorios catre „free market”) erau restructurarea sectorului prin creerea de companii puternice, care sa opereze pe baze comerciale (guvernanta corporatista, remember this ?), in „piata”, cu perspective de listare (cam cum ar fi Hidroelectrica azi) si, deschiderea sectoarelor catre capitalul privat, pentru creerea „competitiei”. Conceptul era tipic „capitalismului SUA”, accent pe mari corporatii reglementate, caci, trebuie sa spunem ca exista capitalism US, capitalism EU, capitalism Asiatic si capitalism chinez (da, da !)…indraznesc sa afirm ca „alegerea” modelului a ce fel de „free market” a vrut RO (Guv /clasa politica) in domeniul energiei, a fost o alegere, sa-i spunem elegant, needucata, (in fapt, am fugit ca dracu’ de tamiie de a analiza si accepta vreun model explicit-nici nu cred ca il intelegeam, si, am optat pentru EU”free market”- spargere petrol-gaze-energie, vinzari/privatizari pentru o iluzorie „competitie” Petrom vs OMV, lignit-contra hidro, distributii vindute altor state (deci, nu privatizate), etc., etc. toate rupte de necesitatile/interesele RO pe termen mediu/lung, iar, rezultatele, cel putin in domeniul energiei,(pornind de la resurse si terminind cu productiile in sine) cred ca sunt foarte elocvente si nu cred ca mai trebuie sa le explic
        – REFORME SRTRUCTURALE CONFORM MODELULUI LEONTIEFF
        As comenta concluzia finala a acestui capitol: „…Este mult mai sănătos ca statul să creeze un mediu propice echitabil pentru toate afacerile din toate ramurile, și să lase piața cu regulile ei să identifice și să exploateze nevoile sociale…”
        Personal, nu cred (si, vorbesc din practica !), ca aceasta este o abordare corecta „de a lasa lucrurile la voia intimplarii”…pardon – a pietei. Citez din alti macroeconomisti (nu Leontieff):
        THERE IS NO SUCH THING AS „FREE MARKET”. IT IS FREE AS LAWS AND REGULATIONS WILL PERMIT IT ! „FREE MARKET” IS A POLITICAL DEFINITION AND AN IDEOLOGY !…BEEING AGAINST FREE MARKET, DOESN’T MEAN TO BE AGAINST CAPITALISM !
        …AND CAPITAL HAS NATIONALITY ! (adica, activele gen, pamintul, resursele din pamint, etc. sunt „nationale”!?)
        „FREE MARKET POLICIES VERY RARELY MAKE POOR COUNTRIES RICH. RICH COUNTRIES HAVE BECOME RICH THROUGH MIXED POLICIES OF PROTECTIONISM, SUBSIDIES AND OTHER POLICIES WHICH TODAY THEY ADVISE POOR COUNTRIES NOT TO ADOPT – TO KEEP THE MARKET FREE” (adica, „in a free market”, ala cu bani/capital, deja are un avantaj competitiv, pentru ca si-a creat capitalul)…iar, ca sa citez pe unu’ mai capitalist si „free marketeer” dar din energie, zicea:
        „…UNLESS MARKET DISTORSION WILL NOT BE CORRECTED OR ELIMINATED, SOUND LONG TERM INVESTMENTS (NA adica in infrastructura-energie) WILL NOT HAPPEN…..ce e la noi in tara, oare, nu e deja un exemplu viu, elocvent si mai ales dureros !…iar energia, este mai degraba „un sistem” (national !) si serviciu public si nicidecum un „commodity” cum multi considera gresit , neintelegind natura si rolul „obiectului”. Din acest motiv, de multe ori auzim politicieni „de marca” propovaduind ca „piata le rezolva pe toate”, mai mult ca sa scape de „belele” si sa nu citesca/gindeasca/exprime vreo opinie (educata!)….NU, PIATA NU LE REZOLVA PE TOATE SINGURA !

        PNRR – O SANSA BIZARA
        As incepe prin a spune ca Romania este paralela cu Bruxelles-ul.
        PNRR-ul este, fundamental o prostie, care insa reflecta, din nou fundamental, gradul nostru la care am ajuns, de evolutie si intelegere a ce societate/sistem vrem sa fim si ce economie vrem sa avem. Cum spuneam, Romania, nu se poate rataci pe drumul „restructurarii”, pentru ca, nu stim unde vrem sa ajungem.
        A construi/produce inca 2 reactoare nucleare + SMR-uri (new technology) + Hydrogen verde din energie verde de mill. t, intr-o tara care are 4 mill de gospodarii inclazite cu lemne, 40% din case au toalete in curte, grad de analfabetism functional cel mai mare din UE (deja, Romania „nu mai are forta de munca educata”cu care ne mindream in anii ’90), rata cea mai mare din UE de nasteri la adolescente, infrastructura la pamint, etc., etc. etc., avem mai degraba structura unei tari gen Pakistan, India, etc,, sau, e ca si cum traim intr-un bordei cu geamul spart, WC si fintina in curte, cu poteca de acces prin noroi, dar, ne punem boiler Weismann cu comanda pe internet cu o antena RCS instalata pe acoperis.
        N-as critica politica UE in domeniul mediului (ambitiile ecologiste ale UE).
        Fundamental, nu cred ca este ceva rau, dar, MAI IMPORTANT ESTE CUM FOLOSIM ASTA CA O OPORTUNITATE !…de ce ?…pentru simplul motiv ca RO este mult mai bine plasata decit multe alte state membre in aceasta „competitie”…si in loc sa fim destepti, sa folosim avantajele competitive pe care ni le-a lasat Dumnezeu, suntem in continuare prosti..cu alte cuvinte, tipam ca din gura de sarpe contra „politicilor de mediu ale UE care ne omoara” si, in loc sa jucam bridge, raminem la ce joc stim cel mai bine: Popa Prostu’ (am demonstrat de nenumarate ori ca RO, poate deveni realmente „aproape verde” fara mari eforturi pina in 2030, dar nu prin PNRR-ul nostru penibil a ceva ce va fi in viitor, ci prin finantarea a ceea ce avem azi)
        Nu mai intru in celelalte detalii…deja comentariul este foarte lung si, deci, plictisitor

        • Multumesc pentu comentariu. Interpretez lungimea ca interes pentru tema propusa. O sa incerc sa raspund la cateva idei.
          1. Reforma politica, prioritate 0. Opinia mea: Avem politica și clasa politica pe care o putem avea. Fara un electorat mai implicat si documentat, nu putem avea o clasa politica mi buna. Va mai curge apă pe Dâmbovita…
          2. Pentru ca raspunsul la punctul 1 este momentan imposibil, restructurarile prin prioritizarea ramurilor sunt pur si simplu un mecanism de corupție, deci mai bine fara. Nu pentru ca nu ar fi neaparat o idee buna, ci pentru ca sunt prea multi bani si prea multe beneficii de impartit. Decat interventia unui stat mafiot mai bine piata libera.
          3, Cu energia lucrurile sunt complicate la nivel international. Este un subiect mult prea complex pentru un comentariu sau un articol. Energia este o piata cu consum inelastic. Prin urmare piata libera ne-reglementata inseamna doar scumpiri.
          4. Ca idee orice situatie care nu poate fi schimbata o privesti ca pe oportunitate sau suporti consecintele. Cam asa si cu politica europeana de mediu. Te conformezi sau nu, ea nu se schimba, doar consecintele pe care le suporti se schimba.

  2. În PNRR, accentul foarte agresiv nu este pe protecția mediului. Protecția mediului este doar pretextul ”nobil”, dar scopul real este centralizarea economică: Comisia Europeană își crește puterea de decizie asupra activităților economice care pot sau care nu pot fi desfășurate în UE. Iar insistența cu care ”comunicatorii” Berlinului susțin orice aberație a Comisiei Europene demonstrează că Germania este în spatele acestei noi ofensive ideologice.

    PNRR nu simplifică nimic și nu reformează structural nimic. PNRR vine cu soluții false la probleme inventate. Un singur exemplu concret: o producție anuală de 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile, care trebuie atinsă până în 2035, reprezintă un obiectiv absolut aberant. Asta ar necesita instalarea a de încă 3 ori mai multe eoliene există deja, în timp ce vântul bate tot 25-28% din timp. Vântul n-o să bată 75% din timp dacă instalăm noi de 3 ori mai multe eoliene.

    PNRR este doar instrumentul prin care economiile europene vor deveni mai dependente de importurile energetice din Rusia, iar prețurile acestor importuri energetice vor fi și mai mari decât în prezent. Despre asta e toată povestea.

    P.S. Gazul metan este unul dintre cei mai curați combustibili din câți există: nu necesită prelucrare, nu necesită rafinare, vine pur și simplu pe conductă și arde extrem de curat. Cât timp 3 milioane de gospodării din România se încălzesc cu lemne, iar marii energeticieni ai neamului susțin că e bine așa, PNRR nu e decât un instrument politico-ideologic.

    • Printre altele, in PNRR accentul este pus pe relansarea economiei prin atragerea investitiilor private pe plan local (de ordinul sutelor de miliarde) in digitalizare si in modernizarea infrastructurii energetice, i.e. modernizarea retelelor electrice, reconditionarea termica si tehnologica a stocului de cladiri, substituirea centralelor vechi pe carbune (in estul UE – inca „monopol de stat”) cu un mix descentralizat, flexibil, inteligent si curat (regenerabile acoperite cu centrale flexibile pe gaz si intr-un viitor nu foarte indepartat acoperite si pe hidrogen – de ce nu?), valorificarea si integrarea energiei regenerabile /ieftine disponibile pe plan local, sporirea securitatii energetice, crearea locurilor de munca pe plan local (in proiectare, productie componente, montaj, lucrari de mentenanta, etc) samd. Cam atat despre „soparlele” monopolului de stat din Estul continentului (greaua mostenire a comunismului;) pe unde inca mai domneste nepotismul, cuscriile, mediocratia, incompetenta si hotia (sanchi, mandria poporului:))

    • Sunteti mai dur ca mine in ceea ce priveste UE. Pe de alta parte organismele UE intotdeauna vor vrea mai multa putere, dar, nu au nici ei cristale magice mai mult ca guvernele nationale. Cu cat piata comuna este mai controlata si mai monopolista (boala nemteasca) cu atat este mai ineficienta. Efectele se vad pe termen lung, dar sunt deja evidente. Antreprnoriatul in UE e mult sub tarile asiatice, inovatia este mult sub tarile asiatice, in UE nu au mai aparut de foarte multi ani companii noi de dimensiuni mari pe ramuri sau domenii noi, Asta inseamna ca in competitie cu restul lumii, UE ramane din ce in ce mai mult inchistata. UE are nevoie de reforme structurale, dar asta este un subiect prea mare pentru mine.

      • @Bradut-Vasile Bolos
        Referitor la pierderea startului 4IR, imi pastrez opinea mea -AICI. Europa a ramas in urma SUA si a Chinei datorita politicilor CE si a membrilor Consiliului UE – caci au alocat prea multe fonduri sectorului agrar (unde se duce o mare parte a bugetului UE) in defavoarea stimularii investitiilor in transformare digitala, energetica, 4IR, etc. Mecanismele PNRR si NextGenerationEU sunt gandite sa atraga investitii private (de ordinul sutelor de miliarde) in domeniul transformarii digitale si energetice, competitorii insa, nu vor bate pasul pe loc. Startul pierdut in noua cursa globala nu este usor de recuperat. https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/recovery-coronavirus/recovery-and-resilience-facility_ro#impactul-instrumentului-nextgenerationeu-asupra-pib-ului-real-al-ue-pn-n-2024-ntr-un-scenariu-

        P.S. UE a ramas in urma si cu alte reforme, incepand cu reforma pietelor de capital /Uniunea Bancara, Uniunea Pietelor de Capital, samd. Spre deosebire de companiile americane de ex (dar si spre deosebire de conpaniile chinezesti) companiile europene (cu sediul in Portugalia, Grecia, Cehia, sau chiar si in Germania, Franta sau Finlanda) sunt dezavantajate in privinta accesului la capital de risc, capital propriu, equity finance, samd.

  3. de câte ori menționați personalități numite politic, precum cele din primul paragraf, moral hazard is in order…
    ca să avem reforme structurale, trebuie ca cei care le blochează să nu o mai facă… adică să fie nevoiți să schimbe fix sistemul pe care l-au construit pentru control și venituri…
    care sunt circumstanțele și șansele să fie nevoiți să o facă?

    • „are sunt circumstanțele și șansele să fie nevoiți să o facă?”

      Ia o punga de popcorn, o bere rece si stai chill, urmeaza, in curand pe marile si micile ecrane, o noua telenovela, Marea Depresiune.

      • rata de referință a băncii naționale a Ungariei e la 9,75%, a Cehiei e la 7%, a Poloniei la 6,5%… la noi e 4,75%… zi-le celor cu credite în lei să ia cu popcorn, bere & chill… ce se petrece în telenovelă… 1% în plus la dobândă va pune ceva procente dintre debitori în default… creditori și investitori intră în dificultăți… concedieri… alți debitori care nu mai pot fi solvabili… companii integrate cu Germania, Italia… rămase fără energie ieftină… pierd comenzi… alte joburi reduse și reduceri de consum, deci taxe, deci consum public… greșesc? Dacă nu, care e impactul… fără glumă

        • Există două fenomene care sunt în desfășurare și care silesc toți decidenții să ia măsuri din ce în ce mai raționale. E o chestiune de timp pana când deciziile raționale sunt singurele care rămân disponibile.
          1. Criza în desfășurare scumpește creditul extern. Marea petrecere a deficitului excesiv se cam termină. Ce rămâne de făcut? Ceea ce trebuie făcut dar nu ne place, reforme structurale.
          2. Vin alegerile. Cu ce vii în fața alegătorilor? Pe de o parte alegatorul vede negru pe alb facturile de curent, gaze, și combustibili, prețuri la alimente. Pe de altă parte mașina de BS.
          Deci, Chill, popcorn, bere, urmează un show amuzant al politicienilor care nu știu ce trebuie făcut, sunt depășiți de situație.
          Probabil o să vedem o mulțime de BS-uri gen conspirație mondială, marele reset, instalații de bluetooth in vaccinuri, toate la categoria telenovelă pasionantă fără legătură cu realitatea. E mai ușor să creadă populația că există o mare conspirație decât să accepte că lăcomia, egoismul, prostia și incompetența sunt cauze mult mai probabile ale problemelor noastre.

  4. 1.Inca un articol ,,naiv constatator” a ceeace ar trebui sa faca Romania pentru a iesi din criza!Sintem dupa 2010 in ,,criza dezvoltarii consumatoriste pe datorie”, agravata doar de pandemie.
    ,,Reforma structurala”?
    Ce poate insemna ea cind cele 4 plus 24 de obiective enumerate nu pot fi cuprinse intr-un ,,program de guvernare”?
    Reformare inseamna cuprinderea lor intr-un ,,proiect de tara” unitar, fezbil si OPERATIONAL, cu obiective concrete, costuri si finantare, raspunderi politice si institutionale, PLANIFICARE operationala pe termen scurt si mediu, etc.!
    Fundamentele tehnice ale acestui proiect sint existente, prin cele 56 de strategii nationale pe domeniul economic si bugetar (ale unor eminenti specialisti in economie), dar ,,fundamentele logistice si economice” ale unei astfel de constructii nationale privind metodele, tehnicile si instrumentele INSTITUTIONALE de realizare concreta a restructurarii economice sint inexistente.
    In consecinta, analizele, dezbaterile, masurile economice se sfirsesc cu strategiile teoretice de dupa integrare, iar analisti de orice clasa reiau la nesfirsit tema ,,restructurarii economice”, in lipsa acelor metode, tehnici si instrumente institutionale care sa o realizeze.

    prof. Caliman I.Eugen
    consultant independent
    dezvoltare economica-industriala
    constructor proiect de tara
    (pentru care guvernele nu au interes).

    PS.
    – Autorul considera in mod realist ca este nevoie de un mediu economic echitabil (si functional) pentru toate afacerile.Numai piata poate sa regleze RESTRUCTURAREA economica, deoarece nu sta la ,,mina nimanui” sa o faca prin ,,voluntariat economic”.
    – PNRR este mana cereasca pentru Romania, dar realizarea si articularea sa la necesitatile economice-sociale ale Romaniei este imposibila fara ca ,,proiectul de tara” sa construiasa viziunea pro-activa economica, logistica, normele, institutiile noi, structura culturii economice a dezvoltarii (noua stiinta a dezvoltarii rapide a epocii globalizarii) si organizationala-umana care sa-l realizeze efectiv in tara noastra.

    • „4 plus 24 de obiective enumerate nu pot fi cuprinse intr-un ,,program de guvernare””

      nu vad de ce nu ar putea fi cuprinse toate, plus inca altele. Evident, ar trebui cuantficate intr-o forma sau alta si transformate in obiective pe termene lung (10-15 ani), „milestones” la 2-4 ani, din cae guvernele sa-si asume bucatile fezabile intr-un orizont de timp egal cu guvernarea propusa.

      Proiectul de tara nu era subiectul meu in acest articol. Evident lipsa unui proiect de asemenea anvergura este un element care reduce masiv eficienta oricaror masuri, pentru ca nu apare sinergia necesara.
      Planurile operationale fara strategie sunt ca o barca cu panze motor si vasle fara carma. Poate naviga in orice directie dar nu ajunge niciunde.

      Probabil pare naiv sau visator textul meu. Realist este sa credem ca statul va da ca bezmeticul masuri fara noima si ca in ciuda lor piata si societatea romaneasca evolueaza incet si sigur.

  5. ok, dar cam orice incercare de structurare sau restructurare ramane cumva legata ombilical de cel putin o structura care ar cam trebui si ea restructurata sau rescuturata, chiar daca nu e parte executiva a administratiei publice; pe plaiurile noastre, avem nenumarati auditori gata oricand sa dea lectii expertilor si inspectorilor cu atestate grele in spate;

    • Este posibila o evolutie graduala, sau o terapie de soc. Ambele au adeptii lor. Personal, ma numar printre adeptii evolutiei graduale.

      Fac o paranteza SF, si ma refer la finalul unei carti a lui Asimov, in care unui personaj dotat cu abilitatea de a decide corect i se prezinta trei optiuni alternative. In doua dintre optuni schimbarea este imediata si ireversibila, in a treia este graduala. Personajul alege varianta a treia, pur si simplu pentru ca permite corectii intre timp, si este reversibila.

      Schimbarea graduala are un defect, este mult mai greu de observat, si de multe ori pare ca nu se intampla nimic. Nefiind asa de spectaculoasa, e greu de contabilizat in rezultatele unei guvernari. Din acest motiv politicienii probabil prefera ~terapii de soc~ vizibile, „quick-fix”-uri rapide si spectaculoase, magice, gen PNRR. Nu trebuie sa functioneze decat pana la alegeri…

      • Evident, evolutia graduala este preferabila. Europa insa, a pierdut startul 4IR in fata competitorilor globali (SUA, China) si in acest context, este constransa sa se relanseze in forta (cu pedala la maxim in noua cursa). Provocarea si eforturile sunt considerabile, merita insa incercat… altfel, pe aici prin Europa riscam sa ramanem doar consumatori, obiective turistice si ne transformam economiile in tari agrare. Importam marfa si servicii cu valoare adaugata mare (telefoane inteligente, microcipuri, computere, fabrici de baterii /motorul noilor vehicule, componente 5G, servicii digitale, etc) si exportam carne de porc, carne de pasare, chicken wings, cereale, lapte praf, vinuri si ceva preparate alimentare (food & beverage). In tarile cu vizitatori straini mai putini, distribuim si ceva vouchere de vacanta pentru a sustine un pic si sectorul Horeca dar si pentru a linisti bugetarimea cu muzica si voie buna.

        https://www.nytimes.com/2019/11/03/world/europe/eu-farm-subsidy-hungary.html

        https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/rtd_sp_2020_2024_en.pdf

      • @Bradut-Vasile Bolos
        indiferent de viteza reformelor, exista o frana proportionala: nu ma refer la structurile UE, cat mai ales la institutia fosta vacaroiana, care practic decide orice, inclusiv virgula din titlul unui document

      • Marginea fundatiei, Golan Trevize e tipul…SF de marca si de neuitat!
        Chestia diferita e ca a treia varianta avea un alt „arbitru” (fata de primele doua) , constiinta planetara a Gaiei, planeta vie. (vs „forme” de organizare reglementate de oameni, prima fundatie era ceva tehnologizat a doua era ceva mental, inclusiv control mental, se dusmaneau mai ca ecologistii cu fosilii :P)
        Cui sa lasam noi puterea de a decide, cine sa fie Gaia noastra?
        In plus , dupa Marginea Fundatiei” mai urmeaza o carte „Fundatia si Pamantul” in care Trevize are dubii mari ca a ales bine :P
        Daca nu stim cine ar fi Gaia cam stim cine ar putea fi Daneel Olivaw…ia sa vedem, cine?

        • Povestea din ciclul Fundatia se lega de povestea din ciclul Robotii si de cea din Sfarsitul Eternitatii. Momentul deciziei lui Golan Trevize este un punct culminant al unui fir narativ complex. Am simplificat de dragul argumentului.

          Eu nu stiu cine este R Daneel Olivaw, dar daca iti aduci aminte nici Golan Trevize nu stia la momentul deciziei.

          Mi-as dori un Prim Radiant…

        • @MirceaM – mi-ar plăcea să cred că înțelege toată lumea conceptul de ”ficțiune”. Oricât de complex și de inteligent ar fi fost Isaac Asimov (eu îl consider peste Stephen Hawking, chiar dacă au activat în domenii diferite) nu putem trata poveștile izvorâte din mintea lui Asimov ca și cum ar fi istorie antică.

          Într-adevăr, Asimov a recunoscut singur că s-a inspirat din prăbușirea Imperiului Roman de Apus, atunci când a scris Fundația (povestirile originale, publicate încă din 1942-1944 și adunate abia în 1951 în primul volum al trilogiei originale) dar este total deplasat să-l tratăm pe Trevize de parcă ar fi fost vreun personaj istoric. A fost doar un personaj inventat de Asimov, la fel ca Maverick în Top Gun, nimic mai mult.

          R. Daneel Olivaw nu face parte propriu-zis din Fundația. Includerea lui a fost forțată în continuările din anii ’80, pentru a unifica seria Roboților cu cea a Fundației. Dar în trilogia inițială a Fundației, cea din 1951 – 1953, R. Daneel Olivaw nu apare nicăieri. R. Daneel Olivaw apărea în Caverne de Oțel, publicată tot în 1953, dar absolut fără nicio legătură cu Fundația.

  6. Iata citeva reforme structurale pe care le doresc :
    – eliminarea salariului minim pe economie . Salariul trebuie sa ia nastere numai si numai prin negociere .
    – eliminarea obligativitatii contributiei la fondul public de pensie . Suma respectiva sa o incaseze salariatul iar acesta din urma sa dispuna liber catre ce fond de pensie ( si cite fonduri de pensie ) se indreapta .
    – eliminare stabilirii virstei de pensie prin lege . Fiecare cetatean sa aleaga liber cind intrerupe activitatea profesionala . Intrerupere care poate fi si partiala . Momentul respectiv trebuie ales in functie de sumele capitalizate in investitiile facute pe toata perioada de activitate profesionala si in functie de capacitatea si dorinta de a fi activ .
    – guvernul trebuie sa asigure oricarui cetatean care poate dovedi rezidenta 25 de ani o pensie ( poate fi numita si altfel ) de 1000 de lei ( de exemplu ) . Pe principiul ca aceasta persoana a fost consumator in economie ( adica a platit prin , faptul ca a consumat , o imensitate de taxe , impozite , accize , ….. )
    – orice forma de subventie de la bugete publice sa fie eliminata .
    – eliminarea obligativitatii contributiei la FNUASS . Suma respectiva sa o incaseze salariatul iar acesta sa decida liber unde si cite asigurari de sanatate isi face . Guvernul sa asigure numai cheltuiala cu serviciul de urgenta iar pacientul de la urgenta dupa ce va fi stabilizat sa opteze singur ( pe asigurarea / asigurarile sale de sanatate ) catre ce unitate spitaliceasca merge pentru remediere completa .
    – guvernul sa nu se poata imprumuta, sa nu aiba acest drept. Sa se limiteze la cati bani aduna .

    • Foarte bine ca vreti lista de mai sus. Alti oameni au alte liste. Trebuie sa ne punem la masa si sa negociem, intai ce accepta toti, apoi, pe bucatele ce accepta majoritatea.

      Din alt punct de vedere, incerc sa gasesc obiectivele la masurile pe care le propuneti, genul de stat si de economie pe care vi le imaginati. Masurile imi sugereaza un stat libertarian, sper ca nu gresesc. Sunt acolo pe lista doua trei masuri cu care garantat nu se ajunge la pragul electoral.

      • Sincer vorbind am o virsta ce nu imi permite luxul de a accepta negocierile despre care vorbiti . Tratind intr-un mod egoist vreau sa apuc sa traiesc intr-o societate ,,libertariana ” – cum o numiti dumneavoastra ( eu nu i-am gasit o denumire ) . Nu doresc toate cele ce am scris numai ca obiectiv de care sa se bucure generatiile viitoare . In plus , generatiile viitoare ar putea sa nu fie de acord cu o societate in care sa functioneze cele specificate de mine . Din ceea ce am observat eu fiecare tinara generatie cocheteaza cu socialismul ; o perioada mai mare sau mai mica de timp .
        Pentru ca nu am timp la dispozitie sa negociez am facut altceva ; neputind schimba mai nimic in jurul meu ( oameni , stari de drept si de fapt ) am hotarit sa imi schimb atitudinea fata de tot si toate din jurul meu . Si am obtinut si rezultate . Voi continua pe acest fagas .
        Obiectivele la masurile ce le propun ?!
        Institutiile statului sint cei mai ineficienti administratori de resurse . Acestea trebuie sa aibe la indemina resurse cit mai mici . Mediul privat trebuie sa aibe la indemina grosul resurselor intr-o comunitate / societate . Nu ma pot opune prelevarilor ( caci ele sint obligatorii ) pe motiv de ineficenta a utilizarii lor de catre institutiile statului . Legislatia nu permite . Ea permite numai imbuibarea demnitarilor si bugetarilor din rodul muncii mele . Prin urmare muncesc in asa fel incit o parte din ce in ce mai mare a rodului muncii mele sa ramina la mine . Este perfect posibil . Pentru oricine vrea sa iasa din matricea in care ne introduc in fel si chip guvernantii .
        Fac ceva cu si pe pragul electoral . Eu cunosc numai pe acela de 50%+1 . Restul e mizerie politica .
        Va multumesc pentru atentia acordata .

        • ”Institutiile statului sint cei mai ineficienti administratori de resurse”

          Nu este chiar asa. Si statul ca si mediul privat suferă de variabilitatea competenței. Sunt situații în care s-a demonstrat ca sistemul de stat este net superior celui privat. De exemplu sistemul de sănătate din Canada este net superior celui din SUA la orice capitol relevant pentru cetățeni. Sistemul de sănătate din Canada este public cel din SUA este preponderent privat.
          Sunt domenii unde statul poate fi un administrator mai bun decat mediul privat.

          ”Ea permite numai îmbuibarea demnitarilor si bugetarilor din rodul muncii mele”
          Îmbuibarea este din corupție… daca faci un calcul nu sunt bugetari care sa se îmbogățească vreodată din salar. Chiar și demnitarii au venituri care nu prea sunt compatibile cu îmbogățirea. Si cei care corup si cei care sunt corupți se îmbogățesc. Restul, nu prea.

          • când fu să facă un vaccin anti-Covid, americanii făcură trei iar restul lumii (aproape) niciunul, că pe cele „chinezești” nu le punem la socoteală. Așa că sistemele socialiste de sănătate sunt minunate, doar că au nevoie de cineva să le furnizeze tehnologie, pentru că ele sunt mereu în pană de bani, ca orice altă instituție pentru care banii nu contează … :)

            • Cercetare finanțată din bani publici, si contracte garantate din bani publici. In plus fast-track la autorizare, testare, etc. Acces gratuit la toate datele și cercetările publice. Numai profiturile au fost private…

            • Cu miliarde din fonduri publice, acces la resurse informaționale, contracte garantate de alte miliarde, au scos un vaccin. Numai profitul e privat…
              Btw, nu e ciudat ca e nevoie de rapel din 6 in 6 luni?

            • bun, asta e ca discuțiile din curtea școlii, în primul rând că nu a fost gol și în al doilea rând că a fost din offside :) Toate companiile au avut aceleași condiții, aceeași finanțare. Situația e de manual: companiile europene au mers pe linia clasică și nici măcar așa nu au reușit, Moderna și Pfizer au profitat de finanțare și au impus o tehnologie nouă ( care altfel ar fi luat ani de aprobări) care deschide calea către noi generații de vaccinuri și medicamente. Niște nenorociți de profitori…

          • Institutiile bugetare nu au incasari ca urmare a cererii si ofertei . Ei incaseaza bani ca urmare a obligarii prin lege la ….conformare .
            In mediul privat exista o alta metoda imorala / amorala care duce la cresterea incasarilor ; poarta numele de ,,stimulare a cererii ” . Dar eu o numesc manipulare ordinara .
            Din pacate functioneaza si cea din primul caz ( conformarea ) si cea din al doilea ( stimularea ) . Ambele sint rod al decadentei , depravarii si coruptiei .

    • sa mai enumeram citeva, de o importanta „mai mica” (astea ar tine putin si de constitutie), pentru a ne defini ce fel de tara vrem sa fim noi, nu ce vor altii:
      – interzicerea achizitiilor de pamint (teren) de catre persoane cu alta cetatenie decit romana;
      – interzicerea ocuparii functiilor in stat, de la un anumit nivel in sus, de catre cetateni cu dubla cetatenie (loialitatea nu poate fi dubla);
      – idem: interzicerea partidelor constutuite pe criterii etnice
      – interzicerea traseismului politic (sau, de ex. demisia dintr-un partid, sa fie urmata de o „pauza”de min. 5 ani de activitate politica)
      – ridicarea nivelului / concentrarii politice (partidele care „aduna”10% din voturi sa poata fi prezente in Parlament), care, la rindul lui, sa fie redus la cei 300 de membri, asa cum s-a facut referendum;
      – constituirea unei „grile” cu accent pe educatie si activitate, care sa previna intrarea in politica si in functii de conducere a impostorilor, neavenitilor si analfabetilor
      – interzicerea achizitiei/concesionarii/ exploatarii de resurse naturale (minerale) de catre straini, fara o participare romaneasca de min.51% si valorificarea a min 51% din resurse in unitati de productie locale;
      – verificarea legalitatii TUTUROR retrocedarilor din ultimii 30 de ani
      …si multe , multe , multe alte lucruri…
      si, cel mai important – NU UITATI !
      „THERE IS NO SUCH THING AS „FREE MARKET”. IT IS FREE AS LAWS AND REGULATIONS WILL PERMIT IT ! „FREE MARKET” IS A POLITICAL DEFINITION AND AN IDEOLOGY !
      …AND CAPITAL HAS NATIONALITY ! (adica, activele gen, pamintul, resursele din pamint, etc. sunt „nationale”!?)
      „FREE MARKET POLICIES VERY RARELY MAKE POOR COUNTRIES RICH. RICH COUNTRIES HAVE BECOME RICH THROUGH MIXED POLICIES OF PROTECTIONISM, SUBSIDIES AND OTHER POLICIES WHICH TODAY THEY ADVISE POOR COUNTRIES NOT TO ADOPT – TO KEEP THE MARKET FREE” (adica, „in a free market”, ala cu bani/capital, deja are un avantaj competitiv, pentru ca si-a creat capitalul)
      Cele de mai sus nu-mi apartin ci sunt citate din alti macroeconomisti mult mai capitalisti decit mine…eu doar incerc sa citesc si sa inteleg…dar oare noi toti nu am vazut si simtit toate astea in ultimii 30+ de ani ?

      • Suntem membrii UE. Multe din masurile despre care vorbiti nu sunt posibile prin tratatele cu UE.

        Personal sunt impotriva concentrarii. Eu as elimina toate pragurile electorale. Ai suficiente voturi pentru un parlamentar? ai dreptul la un parlamentar. Ai suficiente voturi pentru un consilier local de comuna, atata ai. Nu cred ca este corect ca voturile sa fie tratate inegal.

        Pe de alta parte, ar fi simpatic ca numarul de locuri din parlament sa fie corespondente la numarul de persoane cu drept de vot. Partidele ar obtine numarul de parlamentari egal cu numarul lor de voturi impartit la numarul de voturi necesar pentru un parlamentar. La 40% prezenta la vot, 40% nr de parlamentari.
        Putem discuta multe sisteme, dar in final, vorbim degeaba.

      • @dragostin catalin

        – interzicerea achizitiilor de pamint (teren) de catre persoane cu alta cetatenie decit romana;
        __________
        In acest scenariu, este evident ca va cadea si contributia cetatenilor din vestul UE la subventiile agrare anuale pe hectar /agricultura comuna si multe alte chestii (credite pentru utilaje, seminte, despagubiri de seceta, etc). Avand in vedere ca in ultimii 10-15 ani pretul terenurilor arabile s-a dublat (sau chiar si triplat;) latifundiarii au castigat mai multi bani din aprecierea terenurilor decat din munca.

        https://www.nytimes.com/2019/11/03/world/europe/eu-farm-subsidy-hungary.html

        https://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/ferma-presedintelui-clanul-fuia-aripa-chimica-a-pdl-argat-de-lux-pe-terenul-clanului-basescu-de-la-nana-655816.html

        https://agrointel.ro/84606/cum-arata-crama-guvernatorului-isarescu-podgoria-se-intinde-pe-40-de-hectare-si-produce-150-000-de-sticle-de-vin-pe-an/

        Apropo, inainte de aderarea Romaniei la UE si de accesarea subventiilor UE (care au ajuns in jur de de 300 € /ha /an) majoritatea terenurilor arabile erau nelucrate… caci agricultura inseamna multa munca (zi lumina in sezon), valoare adaugata mica, riscuri meteo, samd. In cazul unui RoExit, atat latifundiarii cat si statul Roman (caci statul Ro este si el un mare detinator de active sub forma de terenuri;) se vor confrunta cu o depreciere in jur de 6.000 €/ha – i.e. 300€/ha/an x 20 ani =6.000 €/ha.

        P.S. Statul ar trebui sa restituie terenurile nationalizate, iar restul terenurilor pe care le mai detine ar trebui sa le vanda imediat celor care le lucreaza. Referitor la bogatiile subterane -ca o regula generala – apartin celor care isi asuma riscuri de investitii in prospectiunea si descoperirea lor. Evident, exploatatorii platesc o taxa de redeventa – in vestul continentului, nordul continentului american, sau in Australia este in jur de 10%-15% din productia bruta.

        PPS. Politicienii si statul sa isi faca jobul pentru care sunt alesi si „platiti” – i.e. sa colecteze in mod coerent taxele aferente, sa faca politici fiscale si bugetare coerente, sa introduca reforme incepand cu respectarea statului de drept, transparenta in administratia banului public si buna guvernare, sa atraga cat mai multe investitii private in toate domeniile, sa asigure cresterea economica si prosperitate. Cam asta este ce asteapta cetatenii de la liderii lor politici – nu cred ca ii voteaza cineva sa faca ei pe marii business-meni si sa isi bage mainile (pana la coate) in banul public. Pateticii insa (lideri gen Dragnea, Basescu si alti papagali) dau mereu alegatorilor cu flit – cica ei apara „romanii” de birocratia bruxeleza si de mai stiu eu ce dusmani si pericole imaginare. Chiar mi se face sila cand ii aud.

  7. Va contraziceți…ori vreți să ne încălzim cu gazele de la ruși ori cu lemnele pe care le avem deja în țară… Sincer prefer lemnele și să fiu independent energetic.

  8. Vă mulțumesc pentru răspuns. Este vorba despre uniune, România nu e singură. În plus, încă înainte de aderare, ce se făcea în anumite părți în vreo „ramură”, cum scrieți, venea imediat transpus după posibilități în România, din ce (mi se pare mie c)-am constatat. De pildă, domeniul educației – Franța.
    [(Off-topic) https://www.lefigaro.fr/actualite-france/je-ne-comprends-pas-ce-qu-on-attend-de-nous-au-concours-enseignant-le-depit-des-candidats-saques-par-le-jury-20220707 ]
    Revenind la 2.a, clarificarea cadastrală, de pildă (dincolo de întrebarea a fi pusă doctrinelor -iste de ce n-ar mai fi valabile cărțile funciare „vechi”) : dacă rezultatul va fi doar exproprierea mai simplă cu acte în regulă pentru un ou per mp, n-are procedura niciun sens pentru cetățeanul care se știe proprietar de generații.

    • Clarificarea cadastrală este necesară, pe teren sunt diferențe foarte mari, comparativ cu situația din scripte. Acolo unde proprietarii își exercită efectiv rolul, lucrurile s-au mai rezolvat ”la mica înțelegere”, în sensul că vecinii au construit ei undeva gardul, chiar dacă în acte orice delimitare ar fi fost incorectă. Însă acolo unde terenurile nu sunt efectiv administrate, în multe cazuri nici nu se știe ale cui sunt. Plus unele care nu există deloc în acte (suma suprafețelor reale de teren deținute de cineva nu acoperă nici pe departe suprafața reală a țării).

    • Asa cum zice @Harald, situatia cadastrala este catastrofala. Sunt comune unde inscrisurile de proprietate depasesc suprafata comunei cu peste 50%. Nu se poate face agricultura moderna fara o situatie corecta a cadastrului, din foarte multe motive practice. Si nici nu incep sa vorbesc despre dezvoltare imobiliara.

      • Sint localitati in care primarii cer celor de la cadastru intabularea unor suprafete de teren ca facind parte din domeniul public administrat de primarie iar primaria il da in concesiune pentru construire incasind bani pe autorizatii si pe concesiune .
        Stiti despre ce fel de suprafete e vorba ?!
        Despre cotele de teren aferente apartamentelor de tip condominiu . Cotele de teren aferente sint in proprietatea celor ce detin apartamentul si suma acestor cote de teren aferente se concretizeaza in ….trotuarul de garda din jurul blocului . Aceasta suprafata de teren se afla in coproprietatea fortata si continua a celor ce detin apartamentele in blocul respectiv .
        Iar primaria emite autorizatii de construire pe acest trotuar de garda pentru rampde de acces in apartamente si ,,balcoane ” la parter .
        Stiti ce raspuns ,,inteligent ” a dat un registrator cind a fost intrebat de ce a inregistrat in favoarea primariei o astfel de suprafata de teren ?! ,, E totusi o primarie ” .

  9. Stimate,
    d-le Bradut Bolos,
    1.Inafara unui proiect de tara, masurile economice majore care sa conduca la ,,restructurarea” economica si industriala a tarii sint imposibil de realizat.Un proiect de tara trebuie inteles ca un instrument tehnic de lucru, care cuprinde alaturi de masurile si strategiile pe domenii si modalitatile de realizare.Adica metodele, tehnicile si instrumentele de restructurare generala a tuturor domeniilor economice si bugetare nationale.In societatea economica romaneasca cu ,,format” si functionare sistemica, este imposibila o schimbare pozitiva fara abordarea ,,sistemica” a fiecarui domeniu intr-o coerenta si unitate cu intreg sistemul economic si bugetar national.Paradoxul acestui ,,proiect” este ca nu propune un mod de schimbare ,,birocratic”, adica luind la ,,mina” si restructurind fiecare din componentele economice si bugetare.De altfel o astfel de restructurare este absolut imposibila iar rezultatul necontrolabil.Proiectul actioneaza ,,sistemic”, asupra intregii societati economice, prin demersuri INSTITUTIONALE, ca imbunatatirea masiva a competitivitatii economice si functionalitatii institutionale si ,,organizarea” (nationala) a procesului de restructurare-dezvoltare, etc., adica prin masuri institutionale, caracteristice noului ,,institutionalism normativ”.
    2.Dezvoltarea economica-industriala rapida potentata de conditiile speciale ale globalizarii pietelor nationale nu poate ,,avansa” pe unul sau altul din domeniile economice ori bugetare, deoarece beneficiile domeniului ,,restructurat” sint ,,anulate” de celelalte domenii nerestructurate.Sistemul economiei nationale poate fi imbunatatit/restructurat NUMAI urmare a unor masuri institutionale care ,,afecteaza” pozitiv intreg ansamblul economic si bugetar national.
    In aceasta schimbare de paradigma a dezvoltarii – de la masuri punctuale sau sectoriale economice (fiscale, financiare, etc.) la o trecere la masuri institutionale care determina imbunatatirea generala a functionalitatii si performantei tuturor domeniilor – sta unica sansa de iesire a tarii din stagnarea generala.
    3.Aici ne aflam intr-o alta ,,stiinta economica”, in ,,economia noua institutionala” a carei prima elaborare ,,tehnica”, ca PROIECT DE TARA am realizat-o efectiv si doresc sa fie cunoscuta si sustinuta de eminentii economisti si specialisti in economie, care se exprima pe Contributors.
    Fiind ceva de o noutate absoluta, totul pare de domeniul SF, ca orice paradigma care a ,,rasturnat” sau ,,completat” (in cazul economiei) mecanismele si tehnicile de dezvoltare economica.De aceea nimeni n-a fost ,,interesat” de o schimbare care iese din tiparele economice comune, in care traieste micro si macroeconomia modelului economic bugetar (intre doua legislaturi).
    4.Orice imbunatatire sau strategie de schimbare in domeniul economic ca de pilda energetica, ori bugetara, cea privind imbunatatirea spre performanta a scolii rominesti, etc. ramin imposibile inafara unui proiect de tara, deoarece fiecare din masuri si strategii sint ,,parte” a dezvoltarii generale a tarii si numai in cursul si desfasurarea acesteia pot fi finantate, imbunatatite, restructurate.
    Pina la intelegerea si abordarea sistemica/simultana a procesului de schimbare/restructurare in toate domeniile economice si bugetare (cu unitatea si coerenta dintre ele), masurile si strategiile nationale ramin pur teoretice, lipsite de instrumentarul institutional de inventariere, planificare, sustinere materiala/financiara, ,,organizare si realizare efectiva a dezvoltarii.
    5.Fata de lipsa oricarei viziuni si abordari realiste a iesirii din criza modelului economic consumatorist bazat pe datorie, proiectul de tara este (deocamdata) unica solutie de evitare a intrarii in incapacitatea de plata a tarii.
    Criza Romaniei este a modelului economic consumatorist, pe care pandemia si razboiul din Ucraina a dus-o la extrem.Proiectul de tara promovind un model de dezvoltare pro-activ, cu politici institutionale cu rezultate pozitive in procesul dezvoltarii industriale si generale este unica modalitate ,,tehnica” de iesire din toate crizele Romaniei.
    cu stima,
    C.E. constructor ,,proiect de tara”.

    • Modelul economic consumerist are si meritele lui. In final, consumul este venitul agenților economici, din sfera distributiei si productiei. Stimularea consumului este un ajutor pentru producători. Productia de orice fel fara un consum stabil si suficient nu este fezabila (sau sustenabila). Chiar si productia pentru export ar trebui sa inceapa prin a fi testata si rafinata pe piata interna inainte de a deveni un produs de export.

      • @ dl. Caliman & @ Bolos:
        – conceptul „proiect de tara” este corect, aplicat si de urmat…si apropos…utiliatile/energia intra in primele 3 prioritati (ca la orice casa functionala- te ingrijesti de apa, electrcitate, caldura, comunicatii, gunoaie, si apoi de restul „de si pentru consum”…din acest motiv, in foarte multe statistici, este o legatura oarecum rigida si directa intre cresterea/scaderea GDP si consumul de energie (dáia exista si conceptul „energy system planning” strins legat (ombilical) de „proiectul de tara” si, viziunea unde vrem sa fim in 2050 (RO sigur nu se rataceste pe acest drum pt. ca oricum nu stie unde vrea sa ajunga)
        – sa-mi fie cu iertare dar modelul consumerist are merite cu totul si cu totul marginale, mai ales pentru o tara cu dezvoltare medie spre mica si structura economica slaba (productii cu valoare adaugata mica) . In ce priveste productia: intii trebuie sa fie competitiva pentru export…daca merge acolo, merge si in tara (invers, e faliment sau raminere in urma, necompetitiv) si, foarte important, exporturile sa fie cum spuneam, produse cu valoare adugata mare nu materii prime sau produse agricole primare (neprocesate)…e rusinos ca Romania sa aibe deficit comercical pe alimente, de peste 4 miliarde EUR/an …risu curcilor….
        Nu e timp si locul, dar, ca „food for thought”, sa ne uitam la „proiectul de tara”numit Japonia…ca exemplu comparativ doar: o tara fara resurse, si-a construit o economie bazata pe export, dar, incepind prin „ne-consumerism” (asta vine dupa) si, in plus, ar fi interesant pentru strategii Romaniei (daca avem asa ceva), sa studieze ce inseamna „securitatea energetica” in conceptul japonez/pentru ei…comparativ cu noi, unde, din nou suntem de risu curcilor, cu resursele care le avem si, sa avem 40% din populatie in saracie energetica (asta era anul trecut, dar anul asta trecem de 60%) si un prim ministru care ne explica cum e cu importul de motorina si ceva virgule pe undeva prin statistici.
        Singurul mod de a afla cum e cu energia, este sa intrerupi „curentu'” doar 1 zi in locuinta vreunui decident politic- adica nu apa, nu TV, nu celular, nu frigider, nu dus, nu lumina, nu aer conditionat si…mai nou, nu masina elecrtrcia”

        • Stimularea consumului nu este o problemă de moralitate ”per se”.

          Eventual poate fi o problema de etică, daca exista un sistem de referință etic. Ar putea fi o problema de moralitate dacă ar fi realizată pentru beneficiile celor implicați în decizie.

          Stimularea consumului nu este o imbecilitate. Poate fi, dar asta depinde de momentul si amploarea măsurilor, oportunitatea fiind esențială. Stimularea consumului pe creștere economică de exemplu este de evitat pentru că este pro-ciclică,

  10. O reforma foarte importanta este a administratiei publice – reducerea numarului de judete la 15.
    De asemenea ar fi necesara si digitalizarea cat mai mare a administratiei publice (informatiile odata introduse de o instiutie a statului sa fie transmite la toate celelalte institutii ale statului).

  11. Da, e un articol frumos.
    Dar vorbind de reforme structurale, cred ca trebuie facute -imediat si neconditionat- cateva (cel putin):
    1. impozitarea dividendelor doar la sursa; si doar cind profitul depaseste suma minima prevazuta de Codul fiscal; nu orice suma; in prezent, se impoziteaza la sursa (firesc), dupa care esti impozitat si ca persoana fizica, pentru incasare; orice incasare; (taxa la sanatate); avem o dubla incasare care impiedica oamenii sa investeasca in actiuni; nu e suma mare, dar e tracasanta si esti mereu in ochii ANAF; o fi bine? as se indeparteaza oamenii de comertul cu actiuni;
    2. impozitarea dobinzilor la depozitele bancare (daca au dobinzi) doar daca depasesc suma minima prevazuta ca scutita de venit, in C.fiscal; si impozitarea numai dupa ce banca isi opreste taxele si comisioanele, nu inainte; acum,se impoziteaza dobinda bruta, nominala; in plus, dupa ce se iau banii din conturi/depozite (total gresit, dupa cum am spus), iar vine ANAF si iti cere bani pentur taxa de sanatate(?!!!);
    3. crearea unui program care sa faciliteze vinzarea/cumpararea de paminturi agricole, pina la constituirea unei ferme de 100 ha; cu credite ieftine, scutiri de impozit pentru cumparatori si bonusuri pentru cei ce vind;
    4.favorizarea unor firme -private- care sa se ocupe de preluarea recoltei de la fermieri si comercializarea ei (cu depozite speciale pe tipuri de produse); eventual si prelucrarea primara -mori, prese, miniabatoare, casarii etc.-)
    5. imbunatatirea legislatie pentru firmele pe actiuni si protejare actionarllor de furturile si abuzurile din interiorul firmei; acum, degeaba te plingi, nimeni nu actionaeaza impotriva hotilor; esti trimis in instante;
    Haideti sa lasam teoria si sa aplicam niste chestii minime, de bun simt!

    • 1. impozitarea dividenelor doar la sursa. Nu stiu daca se poate aplica pentru actionarii societati comerciale. Si daca se aplica, ar fi o dubla impozitare.
      2. Si daca dobanda este real negativa? Adica dobanda este mai mica decat inflatia? la majoritatea depozitelor, daca nu la toate, rata dobanzii e sub rata inflatiei. Impozitam pierderile?
      3. Ca sa se poata concentra pamanturile in orice forma, asociere, cumparare, arendare colectiva, trebuie rezolvata problema cadastrala.
      4. Firmele astea exista. Eventual ar trebui incurajata concurenta. Mult mai simplu ar fi sa avem burse de produse peste tot. Duc producatorii recolta la bursa din apropiere si se face licitatie. Cine vrea sa cumpere vine la licitatie.
      5. Cam asta aveam si eu in vedere cu protectia micilor actionari.

  12. Se doresc reforme, dar sa vedem cum. Ministrul educatiei a declarat azi ca inspect. scolare judetene devin directii sle ministerului, de fapt pastram toti bugetarii, schimbam doar numele. Dar avem 8 regiuni de dezv.econ., prin urmare sunt utile doar 8 directii pe invatamant, cu 5 judete, caci a scazut numarul de elevi iar digitalizarea simplifica procedurile. Deci dl Campeanu vrea reforme pentru prosti. Banii economisiti sunt utili pentru copiii saraci de la sate.

    • Mie imi suna mai degraba a dribling care sa permita debarcarea incomozilor cu concurs. Probabil a scazut numarul de elevi, dar oare a scazut sau a crescut nevoia de inspectie, supraveghere a calitatii si confomitatii educatiei?

  13. Se vede ca nu ati lucrat in invatamantul gimnazial. Directorul general si directorul adjunct din orice scoala verifica calitatea orelor. Au fost inchise peste 1000 de scoli in tara din lipsa cadre didactice si elevi si se vor mai inchide. Daca in fiecare zi de munca un inspector face 7 inspectii la 7 scoli din un judet, acopera in doua luni acel judet. Dar la un inspectorat sunt multi inspectori. Asa ca sa punem creionul sa mai facem si calcule!

    • Intr-o zi 7 inspectii la 7 scoli… alea nu sunt inspectii sunt bife. Cate o jumatate de ora pentru fiecare scoala in versiunea in care traficul e foarte lejer? Sau face inspectile la telefon. Sau nu le face deloc, se plimba doar documente.

      Calitatea verificata intern e una, calitatea verificata extern e alta…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Bradut Bolos
Bradut Bolos
Economist, Doctor în Finanţe, absolvent al UBB Cluj Napoca, lector la Universitatea Petru Maior din Târgu Mureş vreme de 13 ani, a activat în cadrul AIESEC şi SMUCR a fost Assistant Professor la Universitatea din Buraimi, Oman, în prezent cadru didactic asociat al UMFST Târgu Mureș

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro