sâmbătă, mai 21, 2022

Refuzuri

Extrem de oportună, chiar înțeleaptă, decizia Principesei Margareta de a nu se proclama Regină și de a cere să fie numită pe mai departe în spațiul public Majestate și Custode al Coroanei.
Nu știu dacă e vorba despre un gest de bun simț, de normalitate sau despre rezultatul evaluării corecte a unei situații reale care le-a arătat sfătuitorilor Principesei că nu ar fi deloc în favoarea propriei imagini ca în aceste zile de doliu să forțeze nota. Nici măcar toți monarhiștii autentici, cu atât mai puțin acei republicani care, asemenea mie, îi aduc astăzi un sincer omagiu imensei personalități al Regelui Mihai al României, văzând în El unul dintre cei mai demni monarhi ai țării, un exemplu de iubire de patrie, de modestie, de demnitate nu ar fi aplaudat forțarea notei.
Plin de demnitate refuzul Principesei Margareta de a nu-i primi salutul fostului președinte Traian Băsescu, cu ocazia ședinței solemne de luni a Parlamentului. Băsescu fiind insul care persistă în greșeală și, odată după încheierea ședinței, a dat fuga la postul de televiziune România tv, amenințând că, odată perioada de doliu încheiată, va trece la dezvăluiri referitoare la faptele Regelui. Probându-și în că o dată incultura, slaba educație, lipsa cronică de demnitate, disprețul pentru istoria României. Refuzul de acum al Principesei Margareta nu poate să nu aducă aminte de un refuz similar al ilustrului său tată care, în urmă cu ani, nu i-a întins mâna lui Ion Iliescu. Arătându-i că nu poate să se reconcilieze cu cineva care jignindu-l în 1990 sau 1994 a adus ofense însăși istoriei României.
Seriei acesteia de refuzuri cred că ar mai trebui să i se mai adauge unul. Acela al beneficiiilor financiare rezultate după ce, la ordinul lui Dragnea-Trei Dosare și Tăriceanu, Gheorghiu-Dej și Petru-Groza ai vremurilor noastre, Parlamentul a votat o lege care proclamă Casa Regală în instituție de utilitate publică. Adică în ONG.
Un astfel de refuz ar însemna, și nu doar la nivel simbolic, că Principesa, Casa Regală în ansamblul ei, nu acceptă cu nici un chip să pactizeze cu cei ce vor să scoată România în afara Europei. Așa cum au făcut-o predecesorii lor îndată după 30 decembrie 1947.Un astfel de refuz ar reprezenta cel mai clar semn posibil că membrii Casei Regale nu admit să se asocieze cu cei ce mimează jalnic respectul pentru memoria Regelui Mihai doar pentru a îngropa democrația. Și că nu acceptă anexarea memoriei fostului Suvern de actuala putere.

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Băsescu poate dezvălui ceva convorbiri dintre frate-su și regele Cioabă, dacă tot e pornit pe antimonarhism!!! Și dintre el și regina PD-ului. Și dintre el și regele asfaltului. Sau dintre el și Blaga, regele (colectării) vămilor, ori dintre el și regele marmurii etc.
    Rău a ajuns, ca să trăiască din șopârle, ca un securist mediocru din anii 1980!
    Să ne rugăm zilele acestea deopotrivă pentru odihna MS Regele Mihai I și pentru ca figuri triste să nu mai băsească istoria României!

  2. Basescu si-a pierdut orice credit in ochii celor care l-au sustinut crezand ca el, un comunist pocait, va fi capabil sa faca ce n-a facut Emil Constantinescu intre 1996 si 2000. Basescu si-a tradat alegatorii si a tradat Romania.

    • impreuna cu udrea si cocos, blaga si videanu au „reformat” statul si justitia. basca fiica sa cu succesuri in parlamentul european. asa se explica de ce a ajuns romania tigrul europei si spaima lumii. problemele tarii sint structurale, tin de design, iar repunerea ei pe orbita corecta nu poate fi facuta de vechii activisti si securisti sau de odraslele lor analfabete care s au imbogatit din politica si afaceri cu statul, in detrimentul unei romanii saracita, devalizata si cu o scara valorica si morala inversata. interesul (personal) poarta fesul pe malurile dimbovitene

  3. oportuna? da, pe calapodul majoritatii („regalizde” si/sau „republicane”)
    inteleapta?… hi hi hi… da’ de unde atat de multa?
    – plus ca, potrivit unor ziceri „mai” intelepte decat cele rumunesti: „intelepciunea”/experienta este ceea ce-ti lipseste atunci cand ai nevoie
    – plus-plus: formularea extrem de oportuna forteaza* aiurea limitele lexicale, deoarece, despre orice si/sau oricare NU se poate spune altceva decat (salut infractor de rssh tr) (in)oportun.
    Toate celelalte forme de clasificare ale oportunismului sunt valabile** doar daca sunt comparate un(a/u) cu ce(a)lal(al)t(a).
    __________________________________________
    * in limba romana
    ** in rssh rumunia este valabil/posibil orice, inclusiv taierea retributiei pt munca, pe care, anal-isti pe care lumea nu putea ca sa-i incapa, o considera „reforma”

  4. Nu stiu daca efectiv a fost un refuz faptul de a nu-si atibui titlul de regina (a comis initial aceasta „stangacie”). Din cate stiu, pentru ca cineva sa devine rege sau regina, trebuie mai intai inscaunat, ceea ce in cazul de fata nu s-a intamplat. Uzual, urmasii neinscaunati ai regilor si reginelor se numesc „mostenitorul/mostenitoarea coroanei/tronului”.

  5. Cum o sa credeti ca ” dudaria” din jurul catafalcului regelui , va accepta sa refuze beneficiile financiare pe care le ofera gasca de hoti Dragnea & Co. ?
    Nici vorba ! Cele 5 fete flaminde, vor accepta in genunchi , la semnalul lui DUDA, statutul de CASA REGALA ONG sau, mai bine zis, CASA REGALA SRL
    La asa popor, asa parlament, asa Guvern, asa CASA REGALA constituita la ordin intr-un stat republican.
    AFERIM !

  6. 1. Este o mare greseala cind oamenii asteapta indivizi mesianici.

    2. Ne place sau nu, Basescu a liberalizat justitia si datorita lui magstratii au, cit de cit, independenta.

    3. Daca Basescu nu avea forta de a refuza sa incalece justitia, astazi nu aveam ce apara.

    4. Basescu este si el un om, cu bune si rele si a-l acuza de tradare e o greseala. Ce a tradat Basescu ? Poate pe comunistii din rindul carora s-a extras.

    5. Acceptati bune si rele si sa ne bucuram cind politicienii fac mai mult bine decit rau si, mai ales, au atitudinea corecta.

    • 1. tine de educatie (in toate formele sale). Dar… parc-ar fi un facut daca incepe cu inchinarea la un chip-cioplit*…
      2. labaralizarea aceea a insemnat ca „magistratii” cam fac ceea ce vrea mushkii lor… inclusiv eliberarea unor infractori desi, cum ar fi cazul „profesorului” varan, nema recuperarea prejudiciului… a, uitasem… a emis „maria-sa” niste maculatura (to’mai neppotrivita stersului la cur – va salut dom’ profesor Funeriu)
      3. daca si cu parca… behaiescu ar fi avut „forta”… comiteti aceeasi „oruare-gresita” pe care o comiteau aplaudacii dreptaci in frunte cu idolul lor chip cioplit si anume chiar credeti ca „voatele” care l-au (re)dus la trei-coceni ar fi fost pro~… Nicidecum. Acele „optiuni-democratice” au fost de fapt impotriva contra-catindatului
      4. to’ar’shu incriminat are exact accesi vina pe care a avut-o famiglia cismareasca: a bagat tara-n datorii fara un orizont acceptabil de revenire… si chiar nu doresc sa dezvolt paleta de aberatii „dreptace” pe care le-a „asomat”
      5. aschiile pcr n-au cum sa faca ceva bine (mai mult bine se exclude by default). Atitudinea conteaza doar pt fotografie/telegenie. De fapt, vai de popo’u „educat” in spiritul aprecierii spoielii… spoim caldari, spoim tingiri…

      ___________________________________________________________________
      * care poate fi de forma pohtitorului si/sau „geniului” cu statui in toata rssh rumunia, eventual a umerasului pt sutana

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro