joi, aprilie 18, 2024

Regimul Dragnea: marasm şi ofensivă demagogică

Deşi nu atât de vocal şi de efervescent ca predecesorul său, Victor Ponta, Liviu Dragnea este , cu siguranţă,un admirator al regimului Erdogan. În alte circumstanţe, preşedintele PSD nu ar fi ezitat să îmbrăţişeze metodele directe ale preşedintelui Turciei. În definitiv, ambii oameni politici au în comun patima puterii absolute şi dispreţul pentru formele statului de drept. Din păcate pentru domnul Dragnea, România nu este, încă, Turcia, iar presiunea occidentală previne, cu relativ succes, eforturile domniei-sale de cucerire a autorităţii depline. Ceea ce nu înseamnă că proiectul asumat de domnul Dragnea nu rămâne acelaşi-instaurarea unui sultanism local, care să îi permită dominaţia totală şi definitivă asupra României aflate în stăpânirea sa. Involuţia democratică globală este un element care nu face decât să încurajeze vocaţia sa hegemonică.

Căci, examinat atent , regimul instalat după alegerile din decembrie anul trecut are o singură agendă, vizibilă şi agresivă: consolidarea privilegiilor şi eliminarea obstacolelor care pot periclita ascensiunea domnului Dragnea. În România de astăzi, totul este subordonat acestui obiectiv esenţial. De la politica de salarizare, ( un clasic instrument de mituire generală) la logica investiţiilor şi a guvernării locale. România este captiva unui regim care nu are alt scop decât extinderea propriului său control.

Premierul Grindeanu şi colegii săi de cabinet sunt prinşi în acest sistem, perfect pus la punct, de cenzură continuă. Tutela domnului Dragnea asupra regimului pe care l-a constituit este reafirmată, constant. Puseurile de energie ale Primului- Ministru nu sunt decât exerciţii menite să întărească senzaţia de realism a acestei montări dramatice mediocre. Domnul Grindeanu este prelungirea,obedientă, a celui care l-a creat şi instalat în poziţia de acum. Domnia sa este un excelent purtător de cuvânt al domnului Dragnea.

În această distribuire de roluri,primului ministru îi revine misiunea, delicată, de a linişti temerile partenerilor externi. Domnul Grindeanu, elegant şi afabil, asigură oficilităţile americane şi europene că angajamentul României în apărarea domniei legii este ferm şi nenegociabil. Cât despre Liviu Dragnea, vocea sa se aude distinct. Este vocea unei demagogii care nu ezită să facă apel la tema suveranităţii naţionale, într-o manieră ce evocă defuncta RSR. Duplicitatea, permanentă, ţine de esenţa acestui regim. Promisiunile de la Palatul Victoria sunt dublate de eforturile parlamentarilor majoritari de a codifica inengalitatea în faţa legii, prin intermediul legii graţierii. Cu complicitatea, entuziastă, a lui Traian Băsescu, noul USL înfăptuieşte,pe alte căi, ceea ce nu a putut realiza prin OUG 13.

Este ca şi cum statul român, în aceste luni, nu ar avea altă politică decât consolidarea marasmului ce descurajează iniţiativa individuală şi inhibă orice energie autentică. Himerele salariale ţin loc de calcule concrete şi prudente. Admonestările lui Liviu Dragnea la adresa Ministrului de Finanţe sunt parte din această pedagogie a demagogiei. Totul se gândeşte în termenii unui orizont care se confundă cu proximele alegeri. Şi aceasta pentru că visul nemărturisit al domnului Dragnea este accederea la poziţia de şef de stat. Este poziţia care îi poate permite să domesticească, definitiv, corpul magistraţilor. Este acesta un proiect dificil de realizat? Subestimarea lui Liviu Dragnea poate fi fatală democraţiei româneşti. Liviu Dragnea posedă determinarea,la fel ca şi aparatul de partid şi de stat necesare. Visul de domnie absolută nu este unul fantezist.

Guvernarea prin interpuşi îi permite să se delimiteze de tot ceea ce nu intră în tiparele demagogice asumate. Domnul Grindeanu şi colegii săi îndeplinesc rolul de victime sacrificiale pe altarul carierei lui Liviu Dragnea. Marasmul în care România este instalată devine mediul din care se hrăneşte puterea preşedintelui PSD. A evita schimbarea, cu orice preţ, urmărind consolidarea hegemoniei sale, iată reţeta politică pe care domnul Dragnea o aplică, metodic. Ascensiunea domniei- sale este un exerciţiu al meticulozităţii şi al răbdării. Regimul Dragnea se întăreşte, spre a dura. Încremenirea României este viitorul la care aspiră.

Distribuie acest articol

16 COMENTARII

  1. Asa e, Dragnea si psd-ul fac ce stiu, demagogie si hotie, dar nu de ieri, de azi. Nu ei sint problema ci alegatorii. Alegatorii sint cei care, prin optiunea lor sau prin abtinere au pus tara pe traseul asta.
    Asadar, ca medie, gindim gresit, actionam gresit, ce rost are sa plingem dupa?

  2. Da, asa se vede si de la mine : Dragnea, adica conducatorul temut al Romaniei democratice din 2017, are drept mentor pe Erdogan.
    Nu e vorba, deci, de un idol care, prin definitie, ramane o sursa de inspiratie niciodata egalata, ci de un model pe care doreste sa-l depaseasca, ca orice elev sarguincios si determinat sa faca mai bine ca profesorul!
    Aici este problema noastra, de loc inedita insa : periodic, dam nastere unor megalomani pe care-i detestam cand suntem singuri si lucizi, adica niciodata! In restul timpului, adica mereu, suntem hipnotizati si tetanizati, ca in fata unui sarpe pe care l-am putea strivi dar ne e frica sa ne stricam unica pereche de pantofi, pentru ca il credem cand ne susura ca fara el am umbla desculti…
    Se spune ca, pentru a fi rege, este de ajuns sa fii considerat astfel! De altfel, e de ajuns sa privim, de ex, comportamentul si atitudinea romanilor fata de regele Mihai, in comparatie cu Dragnea, si suntem obligati sa recunoastem care-i adevaratul rege pentru romani.
    Intrebare : E adevarat ca, mai toti romanii sunt mustaciosi, aroganti, needucati, necultivati si ipocriti?
    Daca raspunsul este „da”, asa cum il consider eu, nivelul maxim al exigentelor romanesti se va opri la Dragnea inca ceva timp…Daca Raspunsul corect este „nu”, inseamna ca aceasta detestabila paranteza politica va trece imediat.

  3. Ce se intimpla azi in Romania era usor previzibil inca din 2012. Dat fiind actiunile de acum ale dlui Basescu, inclin sa cred si ca aducerea la putere in 2012 a USL a fost facuta de comun acord, nu obligat fiind, si ca to anti bassimulproferat de USL in acei ani a fost un joc de picioare.
    Sa speram altceva decit dragnizarea Romaniei este o utopie. Electoratul si-a dorit-o si si-o va dori pentru inca multi ani. Indepartarea dlui Johannis dupa un mandat va fi un joc.
    Romania, prin matricea demografica , educationala si istorica a populatiei sale nu poate avea alta optiune ” democratica ” decit dragnismul, urmat de alinierea la Rasarit, nu la Apus, oricit s-ar zbate o minoritate bine educata .

    • Cu asemenea analize, dece nu va da prin cap ca Basescu este membru acoperit al PSD-ului?
      Si tot ceea ce a facut si face este un blat cu PSD!
      Si nici sa nu dati crezare altor variante; dvoastra inclinati sa credeti :P

    • Afirmațiile dumeavostră sunt aberante.

      Nu a existat în 2012 nici un blat între Băsescu și PSD – că PSD era singura chestie ce conta în USL. USL câștigase alegerile cu 60% iar opoziția cârmuită de Blaga făcuse cu greu 16.5%. Partidullui Dan Diaconescu, care era tot un soi de PSD, scosese 15% – cam cât toată opoziția la un loc :P : Indiferent ce ar fi vrut Băsescu atunci, era forțat să numească un premier din coaliția ce împeună cu UDMR, minorități si PPDD ajunsese la infernalul + 80%… Cu toate astea Băsescu a avut suficientă tărie și a reușit să o numească Laura Kovesi la șefia DNA în 2013 în pofida circului monstruos din presă și parlament.

      Blatul l-ați făcut dumneavoastră când ați găsit motive puerile ca să stați acasă atât la alegerile din 2012 cât și maiales la cele din 2016, care i-au pus capac României pe mult timp de aici înainte (sper să greșesc, dar nu văd cum). De acum rămâne să puteți îndura monstruozitatea pe care ați clocit-o…

      Băsescu a fost o lichea distructivă înainte de a fi președinte, și a revenit la starea de lichelism destul de rapid după încheierea mandatului. Însă a fost (în mod stupefiant!) cel mai mare și mai capabil președinte pe care l-a dat România până acum. Fără încăpățânarea sa Monica Macovei nu ar fi ajunsa ministra justitiei ca să înființeze DNA. Fără președintele Traian Băsecu Danile Morar și Laura Kovesi ar fi rămas niște obscuri magistrați județeni, iar cel mai înalt oficial român înhățat de justiție pentru corpuție ar fi fost vreo-un magazioner sau controlor CFR ca-n, vremea ui Năstase. Adică România ar fi fost un soi de Albanie sau Belarus. Stare la care de altfel va ajunge negreșit în următorii ani.

      • PNA a fost denumirea anterioară a DNA si a fost infiintat prin OUG 43/2002. Macovei nu a facut decat sa-i schimbe denumirea.

  4. Priviti cu cata nerusinare sunt retribuiti conform noii legi de salarizare primarii, sefii de CJ, consilierii de primarii si CJ, salarii marite cu 30% iar dupa aprobarea noi legi in iunie li se va mai da 30%! Ce inseamna acesta risipa de bani dati efectiv AIUREA….acestia sunt cei care trebuie sa-i supravegheze pe votantii PSD, cei care au dus la ruinarea acestei natii prin votul lor!
    Asaddar dragnea stie ce face, pe termen lung!

  5. strabismul este inselator, apoi o nava depinde mai mult de inginerii care au proiectat o decit de matelotul care o cirmeste. catelusul evita confruntarea directa cu dulaul. dar inchide l intr o cusca. ce vei constata ? protejat de zabrele va latra zgomotos la oricine. cind accepti sa fii un „buffer” intre orient si occident, pentru interesul tau personal si nu al cetatii, locuitorul cetatii nu mai conteaza. e vremea militienilor, securistilor si generalilor izmana. inca o data, prostii si ciomagarii sint la putere !

  6. foarte bune remarcile, d-le profesor !
    stim ca din cv-ul unui politician (de aiurea, dar mai ales din statele in curs de ”capitalizare”, din Estul fost sovietizat) nu pot lipsi 1- MINCIUNA, 2- OPORTUNISMUL/TUPEUL, 3- GARGARA/LIMBA DE LEMN, 4- SLUJIREA INTERESULUI PERSONAL/HOȚIA ; dracnea (si altii – nu merita nume cu majuscula) mai are ceva care il face -probabil – cel mai periculos om de decizie din bazarul numit ”romanica”: imaginea unei siguranțe de sine sub forma unei ”calmități” ajutată de un zambet ”șucar”, in spatele cărora se ascunde – de fapt – nimicnicia acestui personaj bolșevic până în măduva oaselor, lipsit de orizont politic, lipsit de viziune economică (măcar generală, necesară la un astfel de nivel), și, mai presus de toate, nesătul în a primi onorurile slugilor de el numite, mai toate în genul olguței-cea-fără-de-creier ;

    ultimii ani politici ne arată clar că oamenii care mai vor să facă ceva pentru țară nu vor mai ajunge în posturi de decizie din cauza coatelor si picioarelor celor de genul descris mai sus; (nu ne incălzește cu nimic, dar e valabil și pentru statele cu democrații vechi-Franța, SUA, Spania, Italia, Grecia, etc) = oamenii politici sunt din ce in ce mai debili;
    NOI CE FACEM ? doar comentarii ? DE CE NU II LUAM CU PIETRE, ca-n ianuarie ?

  7. Destul de tarzie aceasta postare a mea dar mai bine asa decat deloc: „Oare sunt exagerat cand gandindu-ma la faptul ca in 2005 imediat dupa turul 2, A. Nastase a spus ca sunt doua Romanii: una a celor mai saraci si mai putin instruiti de la sate si orase mici si cea a celor mai instariti cu mai multe studii si cultura de la orase si din Bucuresti , primii fiind votantii lui si ceilalti care au invins in mod surprinzator fiind cei ai dlui Traian Basescu, eu azi parafrazez aceasta sicera si amara concluzie pentru A.N,. dar reala si o inlocuiesc cu una emisa de mine: azi cele doua Romanii sunt una condusa de borfasi si mafioti fara de lege si dau in judecata cealalta Romanie, a statului de drept si a legii?

    PS Aceasta intrebare a fost pusa si dlui Adrian Nastase(ca fiind citat) dar si dlui Dragnea ca fiind presupus interesat :)

    • Pai sa raspund tot eu :)

      Nu sunt exagerat pentru ca spuneti dvs cititorii, ce tara este aia in care un presedinte al CCR vorbeste de criterii de oportunitate politica sau apreciere politica atunci cand este vorba de o constitutionalitate si citez referitor la decizia fata de legea 90/2001 care interzice persoanelor condamnate penal sa detina functii in Guvern ce trebuie luata fata de o contestatie a unui neica nimeni care a contestat legea si atunci revin care tara are neica nimeni in pozitia de a ridica exceptii de neconstitutionalitate, citez spusele lui Dorneanu:” E cea mai grea solutie pe care am avut-o de dat pana acum, pentru ca problemele sunt mai ales de apreciere politica”, a spus presedintele Curtii, Valer Dorneanu, dupa sedinta din 21 martie”. Un asemenea individ ar trebui trimis el in inchisoare pentru o asemenea insulta functiei pe care o are si mai adauga Dorneanu ca au fost ridicate „foarte multe” probleme de drept, atat de oportunitate, cat si de admisibilitate, problema fiind „delicata”. Evident se va veni cu subterfugiul ca de acelasi drepturi ca cel de a fi ales art 37 al (1) din Constitutie trebuie sa se bucure si cel numit in guvern cf art 2 legea 90/2001, numai ca se uita ca una este sa fi ales adica sa primesti un mandat popular si alta este sa fii numit chiar si de un Parlament sau orice alt for sau institutie. Evident ca la numiri nu poate intra in calcul decst cineva fara pata adica fara condamnare penala cu executare sau fara adica niciun vinovat de infraciune penala dovedita si condamnata ca daca este asa suntem public si declarativ un stat al mafiei, un stat mafiotic si asta si cu aprobarea si poate si cu binecuvantarea intregii clase politice.:)

  8. Tot românul e un Dragnea. Nu vă mai tot lamentați atât. Nu-ș ce naiba căutați în Europa? În curând o să văd țigani cerșind în Toronto. Naiba să vă ia.

  9. ” În curând o să văd țigani cerșind în Toronto. Naiba să vă ia.” Numele pare a-ti fi romanesc…Carevasazica tu de asta te-ai dus acolo? Ti-e frica de concurenta? Dar, nu te temi ca o sa te ia naiba pe tine inaintea celorlalti comentatori, care au bunul simt sa se exprime decent?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ioan Stanomir
Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro