joi, martie 28, 2024

Regimul Dragnea, PSD şi longevitatea oligarhiei

Regimul Dragnea nu trebuie niciodată subestimat, cu atât mai mult cu cât el nu reprezintă o aberaţie individuală, o eroare de parcurs,ci modul în care se constituie şi se exprimă identitatea celui mai important partid politic din România. Liviu Dragnea, cu întreaga sa ambiţie de a controla, de a domina şi de a stăpâni, reflectă ambiţia PSD de a avea acces la suveranitatea neîngrădită ce i-a fost refuzată în anii din urmă.

În pofida elanului ei,revolta civică nu a obţinut o victorie, ci un armistiţiu de parcurs. Ieşirea din scenă a domnului Iordache nu înseamnă şi asumarea vreunei culpe, după cum abrogarea Ordonanţei 13 nu a fost însoţită de recunoaşterea violării principiilor statului de drept. Dimpotrivă. Acum, ca şi mai înainte, PSD este de neclintit în opţiunile sale. Pasul înapoi este o retragere strategică şi nu o înfrângere.

O altă iluzie pe care suntem obligaţi să o abandonăm este himera unei reforme a PSD. Perspectiva apariţiei unui curent capabil să înlăture arbitrariul demagogic în favoarea unei autentice social-democraţii este mai îndepărtată ca oricând. Căci ascensiunea lui Liviu Dragnea a fost posibilă doar în interiorul unei organizaţii ale cărei valori se identifică cu ale sale. Liviu Dragnea dă glas, cu aroganţă, unei voci de care PSD nu vrea şi nu poate să se despartă.

Două momente recente au ilustrat tenacitatea cu care PSD rezistă schimbării. Execuţia politică la care a fost supus primarul Iaşiului, cu toate gesturile ipocrite ale lui Liviu Dragnea, este proba ce indică soliditatea comtrolului exercitat de acesta asupra unei maşinării partinice. Pedeapsa este, în cazul de faţă, un semnal pedagogic. Centralismul democratic, în termeni comunişti, domneşte la PSD.

Şi dacă lichidarea primarului Iaşiului este ocazia de a acţiona, birocratic, spre a descuraja eventuale revolte interne, adunarea de la Târgovişte a fost apoteoza pesedismului demagogic. În capitala de judeţ, acolo unde domnul Ţuţuianu este venerat ca un părinte al locului, PSD a montat unica piesă de teatru care îi este familiară: tonul , scenografia şi entuziasmul evocau, frapant, Republica Socialistă România. În gând şi în fapte, pesedismul este un fesenism în al cărui cod genetic comunismul este elementul identitar dominant. România captivă pe care o domină PSD este România construită în anii de socialism multilateral dezvoltat. Oroarea de pluralism este moştenirea totalitară de care PSD nu se poate separa decât cu preţul sinuciderii sale politice.

Zilele din urmă au reconfirmat un fapt pe care nu îl putem ignora. PSD este şi va fi inamicul formidabil al modernizării statului. Unicul său program este conservarea mecanismului prin care se reproduc privilegiile. Statul de drept şi libera competiţie sunt incompatibile cu acest proiect de viitor. Politica regimului Dragnea este adevărata politică a PSD. Dominaţia pe care o exercită nu poate fi abandonată: PSD are ca menire compromiterea unui proces de evoluţie care poate fi începutul sfârşitului pentru el. Imaginile de la Târgovişte sau cele din faţa palatului Cotroceni sunt limpezi: aceasta este România de care PSD depinde, România pe care o apără, spre a se apăra pe sine însuşi.

Regimul Dragnea nu trebuie subestimat şi pentru că reţeaua instituţională de care dispune este redutabilă. Dincolo de majoritatea din Camere , de Guvern şi de puterea locală, se află fondurile pe care actualul cabinet le distribuie,cu acel arbitrar nonşalant al oricărei oligarhii. Deşi nu a devenit premier, Sevil Shaidehh este influentă, în măsura în care ministerul domniei- sale este binefăcătorul administraţiilor conduse de PSD. Astfel se cimentează un regim care parazitează România.

Curtea Constituţională, sub îndrumarea lui Valer Dorneanu, este o altă verigă în sistemul de putere al regimului Dragnea. Preşedintele CCR are claritatea de mesaj a unui ministru din cabinetul Grindeanu. Recenta soluţie prin care ancheta DNA în marginea OUG 13 este pusă în cauză este un semnal important în această nouă ecuaţia care se desenează. Ofensiva împotriva domniei legii se poartă şi cu asistenţa CCR. Logica perversă a politizării desemnărilor de judecători îşi produce efectele. Nereformarea instituţiilor duce la consolidarea oligarhiei.

Regimul Dragnea este creaţia organică a unui partid ,PSD, la fel cum este şi oglinda fidelă a unei Românii care se identifică cu întreaga sa abordare. În această combinaţie, eminamente fesenistă, de demagogie şi de control birocratic se află tăria acestei ordini care domină, acum, patria noastră. Confruntarea cu acest edificiu este una de lungă durată. Iar miza ei este ieşirea din această captivitate de decenii în care societatea a fost menţinută de stat. Rezistenţa este unica manieră de a evita topirea în marasmul atoatestăpânitor.

Distribuie acest articol

13 COMENTARII

  1. Trebuie sa ne inarmam cu rabdare. Norocul ca nu ne trebuie prea multa. Asta pentru ca procesul d-lui Dragnea curge implacabil. Iar daca reusim sa pastra armistitiul pana atunci, sau sa taraganam asaltul PSD la justitie pana in toamna, o sa castigam o prima batalie serioasa.

  2. romania captiva este rominia majoritara ! este de altfel ceea ce se cunoste ca romania; ceilalti ramin o multime fara importanta
    dupa aproape doua generati in care oamenilor de acolo le au fost macinati creeri, iar cum multi erau saraci lipiti, venirea la oras sau in ctitorie, i a facut sa creada ca regimul e bun.
    acum cei ai caror parinti au ucis clasa exploatatorilor si care s au limitat la puterea carnetului de partid, lasind averea pe numele”tutulor” , beneficiind de ea doar sub acoperire, dupa revolutia intregului popor romin au trecut o pe nume propriu.
    cind protestatari lui Tokes s au revoltat, i au ucis fara sa clipeasca; apoi regateni condusi de revolutionarul iliescu au infaptuit rivolutia ; astia omoara sa si pastreze privilegiile; pacat ca astfel de indivizi au format romania si au atita putere

  3. „Regimul Dragnea […] reprezintă […] modul în care se constituie şi se exprimă identitatea celui mai important partid politic din România.”

    Cred că ar fi mai simplu pentru societate dacă ar fi așa. Înlocuirea partidului la un viitor scrutin ar rezolva cea mai mare parte din problemă.

    Istoria ne-a arătat că structura oligarhică alcătuită din membri din planul secund al Securității și PCR împreună cu apropiații acestora, sub arhitectura politică a d-lui Iliescu, s-a infiltrat în formațiunile politice apărute după 1989, astfel încât să-și asigure continuitatea în activitatea de trecere a averii publice în mod iulegal în proprietatea lor privată. Membri și complici ai oligarhiei s-au aflat permanent la putere, construind meticulos un sistem socio-economic de tip kleptocratic.

    Cred că Regimul Dragnea nu trebuie subestimat pentru că el reprezintă rezultatul evoluției timp de 27 de ani a Sistemului. El reprezintă mai mult decât modul în care se constituie şi se exprimă identitatea unui partid (PSD), este expresia concretă/practică și funcțională a pattern-ului unui stat kleptocratic. Experiența acumulată, structura constituită la nivelul întregii administrații publice, cadrul constituțional și legislativ elaborat de-a lungul deceniilor, toate sunt (în mai mică ori mai mare măsură) în favoarea conservării oligarhiei, care se consolidează pe zi ce trece. Liviu Dragnea este un instrument politic al oligarhilor, cum înaintea domniei-sale au mai fost, și alții vor fi după. Înlăturarea domniei-sale nu ar face altceva decât să creeze spațiu pentru apariția unui alt „șefuleț de partid”, cum s-a întâmplat după d-nii Năstase, Geoană, ori Ponta.

    Destructurarea Sistemului a început timid prin condamnarea câtorva politicieni, dl Năstase, întâmpător membru PSD, fiind probabil cel mai important dintre ei. Dar, cred cu tărie că la discutarea în parlament a legilor care vor modifica legislația anticorupție vor exista membri ai celorlalte partide care vor vota entuziast în favoarea infractorilor. Și mai cred că Justiția rămâne singurul lucru de care se tem…în măsura în care printre magistrați nu au încă suficienți oameni infiltrați/corupți.

  4. „. Logica perversă a politizării desemnărilor de judecători îşi produce efectele.”
    Doar la CCR se aplica, unde se cer si oarece calitati profesioanale (ex. 18 ani vechime in zona dreptului, inclusiv ca prof. in fac. de drept) ? Ceilalti numiti tot politic (i.e. sefii parchetelor) nu intra tot in aceeasi logica, mai ales ca nu au asemenea restrictionari de practica/competenta ?

  5. Moldova nu e a voastră, ci a urmaşilor urmaşilor voştri.A.L.

    Cît timp mai rămîne pentru depăşi impasurile interne, pentru a depăşi obstacolele interne, pentru a depăşi decalajul faţă de partenerii în UE 27 (BIP RO e 1% din UE)? După 25 de ani de democraţie originală citoyenii români sunt indignaţi, se revoltă. 1907 – 2017 după 110 ani de nemulţumiri cu casta politico administrativă românească ce mai trebuie să se întîmple în România liberă ca să se ajungă la bunăstare- belşug pentru cei mulţi?

    ….. „….. PSD este şi va fi inamicul formidabil al modernizării statului. Unicul său program este conservarea mecanismului prin care se reproduc privilegiile. Statul de drept şi libera competiţie sunt incompatibile cu acest proiect de viitor. Politica regimului Dragnea este adevărata politică a PSD. Dominaţia pe care o exercită nu poate fi abandonată: PSD are ca menire compromiterea unui proces de evoluţie care poate fi începutul sfârşitului pentru el. Imaginile de la Târgovişte sau cele din faţa palatului Cotroceni sunt limpezi: aceasta este România de care PSD depinde, România pe care o apără, spre a se apăra pe sine însuşi.. „”..

    Citoyenii de pe stradă 2017 stiu ce vor şi ce nur vor. Au un concept, un proiect de ţară: statul de drept. E prea mult cerut 2017?

  6. Indiferent ce susțin membrii PSD, simpatizanții săi sau alte persoane interesate, singurul scop care-i unește pe aceștia este unul de natură infracțională și anume acumularea de averi personale prin furtul din bani publici (bugetul de stat, bugetele locale, veniturile companiilor de stat etc). Astfel, PSD este o organizație criminală, clădită pe o structură de tip mafiot alcătuită din:
    – Capo dei tutti capi (poziție ocupată în momentul ăsta de Liviu Dragnea),
    – Capo di Capi Re (titlu care este acordat în semn de respect unui membru senior sau retras, adică Ion Iliescu),
    – Consigliere (echipa de consultanți israelieni),
    – Caporegime (șefii organizațiilor locale) și
    – soldați.
    Dacă cineva are vreo îndoială privitoare la această stare de fapt, e naiv și se înșeală amarnic. Singurul scop urmărit de acești borfași este îmbogățirea lor și a familiilor lor, punct. Întreg poporul român, inclusiv propriii lor votanți, sunt „expendable”.
    Lupta cu organizațiile criminale și stoparea lor este foarte grea, de durată și cu un număr foarte mare de victime. Exact asta ne așteaptă în următorii ani. Să ne pregătim, zic.

    • Stimate domnule Andrei Olaru, în Romănia nu este un sistem oligarhic similar celui din Rusia ori alte state fost sovietice, cu un conducător autoritar (Capo dei tutti capi) care controlează activitatea socio-economică prin câțîva apropiați, rude sau prieteni. În patria noastră s-a format un sistem kleptocratic în care puterea [socio-economică] este deținută de un grup mai numeros de persoane. Sistemul s-a constituit sub oblăduirea d-lui I Iliescu din membri ai eșaloanelor secunde ale Securității și PCR, la care au aderat apropiați ai acestora. Există, spre exemplu, Grupul Monaco, Grupul Tel Aviv, Grupul Damasc, Panama șamd. Cei care conduc aceste grupuri evită să se expună în funcții publice, pentru a se proteja, ori pentru că cred că ar fi sub demnitatea lor.

      Ca politician, dl Dragnea, asemenea înaintașilor Ponta, Geoană, Năstase, este doar o marionetă a Sistemului kleptocratic, cu toate vizitele pe care le face frecvent în Brazilia. Dar, în timp, ar putea fi cooptat, pentru că are potențial și promite. Când iese de unde probabil va intra, dl Voculescu, ori dl Vântu i-ar putea face d-lui Dragnea o propunere de afaceri interesantă, deși dacă aroganța nu l-ar fi trimis în politică, șansele domniei-sale ar fi putut fi mai mari. Acum, este un simplu executant pentru alții, așa cum dl Grindeanu este pentru dânsul.

  7. Aveți dreptate în ceea ce susțineti. Cu o singură excepție: Nu cred nici o clipă că jupân Chirică de la Iași avea cea mai mică intenție să reformeze PSD sau măcar să-i dea o față umană. Nope. Nu e cu nimic mai bun c Dragnea. Totul a fost doar o încerare eșuată a lui jupân Chirică de a ajunge în fruntea bucaelor pe fondul șubrezealii lui Drganea. Numai că zavragii s-au înecat ca țiganul la mal și au oprit manifestațiile prematur. Dragnea a supraviețuit bine merci. Acum e vremea răzbunării.

    PSD-ul a câștigat masiv două alegeri succesive (2012 & 2016). Le va câștiga și pe cele prezidențiale din 2019 respectiv pe cele parlamentare din 2020. Mexicanizarea României e inevitabilă în lipsa unui miracol. Românii din România ce gândesc ca dumneaoastră trăiesc în țara greșită. Asta nu e deloc o glumă (tare mi-aș dori să fie) ci o treabă căt se poate de serioasă. Juggernaut-ul PSD-ist va strivi totul în calea sa. Oameni, instituții și destine. Vae victis!

  8. Avand in vedere ca noi suntem mai intarziati de obicei fata de restul vecinilor, eu cred ca se urmeaza traseul Ungariei si al Poloniei.Incet incet se va ajunge la puterea absoluta, vor inlocui tot ce-i deranjeaza in acest moment, justitie si parchet(DNA) pt ca parlamentul il au deja, dupa care, avand liber la furat, prin Shaidehh si acel fond mamut vor acapara prin anumiti oameni de afaceri toti banii din economie.Daca tot se spune ca istoria se repeta-uite asa ne intoarcem la comunism(cu fata umana).Daca se ajunge la UE cu doua viteze, succesul e sigur!
    Un link util:
    http://www.aspeninstitutece.org/en/article/4-2014-post-communist-mafia-state-the-hungarian-case/

  9. Pe cand un articol despre o atat de necesara revizuire
    a Constitutiei domnule Stanomir? Cred ca avem nevoie
    inainte de orice de o noua Constitutie si cum actualii
    politicieni nu au niciun interes in directia asta poate
    ca ar fi benefica o discutie pe tema asta in societatea
    civila, poate reusim sa punem presiune pe ei…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ioan Stanomir
Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro