marți, mai 17, 2022

Regimul Ponta şi involuţia democratică

Dincolo de histrionism, dincolo de faţada mediatică intreţinută cu grijă narcisistă, natura regimului Ponta poate fi descoperită fără dificultate, o dată ce iluziile de parcurs au fost abandonate. Expresie a unei voinţe de putere care îşi are originile în ambiţiile partidului-stat şi în interesele feudalilor care îl compun, regimul Ponta este, în ordinea istoriei ultimei decade, cel care a ilustrat o tactică, deliberată şi programată, de involuţie şi de degradare democratică.

Cu sau fără USL, ( noul partid al lui Călin Popescu-Tăriceanu poate fi un surogat perfect de PNL), regimul Ponta a însemnat un atac direct şi frontal la adresa democraţiei contituţionale şi a domniei legii. Distincţia în raport de Crin Antonescu este, la Victor Ponta, una de abilitate şi de disimulare- acolo unde fostul preşedinte al PNL a preferat retorica colorată de demagog, Victor Ponta a ales replierile care îi puteau da ocazia de a se delimita de costurile politice colaterale. Îi unea, în momentele de glorie ale USL, aceeaşi ostilitate faţă de instituţiile denunţate ca ” băsiste”, de la DNA la ANI.

Adoptarea ordonanţei de urgenţă ce legiferează traseismul este încununarea acestui efort de extindere a autorităţii PSD, dincolo de limitele constituţiei şi ale practicii europene. Suspendarea temporară a unei legi prin efectul unei ordonanţe creează acel precedent legal care poate fi utilizat fără ezitare în viitor. Simbolic, vocea care a argumentat necesitatea acestui gest a fost cea a lui Liviu Dragnea. Premierul a fost, încă o dată, absent din propria ţară.

Ordonanţa evocată nu ar fi putut fi imaginată în absenţa neutralizării acelui punct instituţional atacat şi în vara lui 2012- Avocatul Poporului. Sfidând recomandările europene, ce pledau în favoarea nominalizării unei personalităţi credibile prin non- partizanatul ei, regimul Ponta a optat pentru un politician, Victor Ciorbea, a cărui asociere cu traseismul este semnificativă, la rândul ei. Misiunea noului Avocat al Poporului este esenţială în strategia de degradare democratică. Aceea de a nu interveni, facilitând adoptarea de acte normative ce afectează regimul constituţional. Puciul din vara lui 2012 este continuat, pe alte paliere şi cu alte instrumente. Paralizarea Avocatului Poporului este unul dintre acele acte politice ce indică autentica vocaţie a regimului Ponta.

Şi poate că tabloul acestei involuţii democratice se cere completate cu imaginea unei alte instituţii a cărei degradare deliberata serveşte aceluiaşi obiectiv: în contextul derivei ofensivei Antenei 3, devenite o portavoce a urii şi violenţei, non- intervenţia CNA este esenţială, permiţând dezvoltarea acelei culturi a populismului radical inseparabile de esenţa regimului Ponta. Laura Georgescu şi majoritatea din CNA sunt vectorii prin care se manifestă această voinţă de control şi de decredibilizare instituţională.

Alegerile prezidenţiale pot fi, pentru regimul Ponta, ocazia de a face pasul spre lichidarea tututor instituţiilor şi practicilor care garantează pluralismul în România. O lege a amnistiei şi graţierii, ( evocată deja de noul profet politic, Adrian Năstase) poate fi adoptată fără ezitare. Decapitarea DNA şi a Înaltei Curţi este o altă opţiune care nu poate fi exclusă. Involuţia democratică se poate accelera, dincolo de punctul critic. Miza prezidenţialelor din 2014 este viitorul libertăţilor şi al domniei legii.

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Cred ca miza prezidentialelor transcende politica interna. Ne place sau nu, ca natiune, trebuie sa ne „inregimentam” intr-un sistem sau in altul. Rusia este in ofensiva, pe multe planuri, unele foarte subtile. Cred ca trebuie sa trecem peste un soi de orgoliu national gaunos si sa votam uitandu-ne in jur. Indiferent ce sistem consideram ca este mai bun pentru Romania si pentru romani, trebuie sa iesim la vot. In numar cat mai mare. Avem datoria de a iesi la vot. Avem datoria sa dam legitimitate rezultatului alegerilor, oricare ar fi el, prin iesirea masiva la vot. In ambele tururi. In 2014, absenteismul voluntar nu poate fi scuzat, nicicum.

  2. Problema e „dictatura parlamentara”, acolo se produc toate relele. Si cum nu exista o alternativa la PSD si la aliantele oportunistilor, sintem condamnati. Presedintele a fost si va ramine un personaj de vitrina, fie el Ponta, Iohanis sau Macovei. Evoluam, dar mai incet decit se misca fratele de la rasarit.

  3. Toate institutiile „basiste” sunt acele institutii care au aparat si consolidat statul de drept din Romania, fara de care nu poate exista o natiune ca stat democratic. Deci, in situatia asta, concluzionez ca „basismul” este ceva bun!

    Fara sa-si dea seama, detractorii au pus intr-o lumina favorabila termenul, transformandu-l in idee, in doctrina. Deci e clar ca trebuie sa militam pentru a duce „basismul” ca doctrina, mai departe, pentru ca lupta impotriva „basismului” mie imi pare o lupta impotriva statului de drept si a valorilor fundamentale democratice. Lucru pe care Ponta il are ca punct principal in manualul lui politic.

  4. Johanis, Antonescu sau orice politician ne-ar spune orice, daca asta aduce succes electoral. Vrem noi neaparat sa se recunoasca lovitura de constitutie din vara 2012? Se face. E simplu.

    Obiectivul principal al clasei noastre politice este IMPERATIV in acest moment. Distrugerea independentei justitiei este obiectivul clasei politice. Noi alegatorii trebuie sa votam cu puterea sau opozitia. Toate mesajele, tot ce vrem noi sa auzim, ni se va spune. No problem! Si nu conteaza cine va cistiga intre Ponta, Johanis sau Udrea. Pacaleala e in spectacolul dintre putere si opozitie. Iar independenta justitiei e prada comuna, a tuturor politicienilor.

    • Recunoasterea publica de catre PNL si de catre candidatul sustinut de PNL a faptului ca PNL a fost atras intr-o tentativa de lovitura de stat in vara anului 2012 nu reprezinta un simplu „zic ce vreti doar ca sa ma votati”. Dezvaluirea de catre liderii PNL (Crin Antonescu & co) a dedesupturilor acelei marsavii ar da o lovitura teribila PSD, iar faptul ca PNL ar marturisi si ar cere iertare natiunii romane ar scoate nitel acest partid din haznaua in care s-a scufundat. Vad ca Iohannis a inceput s-o scalde, dar eu nu votez ca presedinte o persoana care nu este capabila sa respecte Constitutia (buna/rea cum e) si nu intelege cum functioneaza statul de drept si separatia puterilor in stat.

      In acest moment, pentru mine nu exista nici o diferenta intre PNL si PSD, asa ca nu am ce „rau mai mic” sa aleg. In primul tur voi vota Monica Macovei, iar in al doilea, daca Macovei nu trece, voi vota cu numitul Victor-Viorel Ponta. Pentru ca „poporul majoritar” are nevoie de un soc pentru a se trezi, si nu de o perfuzie care sa-l tina in viata ca sa aiba politicienii ce jumuli.

      • Nici chiar asa. Mai degraba imi anulez buletinul de vot in turul 2. Dar sa-mi pun stampila pe Ponta??!! Asta e prea … extremista.

        In sfirsit, o sa ma decid atunci, chiar in turul 2. Poate ca e intelept totusi sa alegem raul cel mai mic. Totusi nu poate fi nimeni mai rau decit Ponta. Tocmai si-a declarat admiratia pentru Partidul Comunist Chinez. Asta intrece orice asteptari. De aceea orice candidat e MULT mai bun decit Ponta. Macar sa raminem in UE si NATO.

  5. Da,Klaus o „scalda” si nu este destul.Nu s-a pronuintat clar pentru apararea statului de drept,nu s-a pozitionat ferm ca aparator al institutiilor statului de drept si al constitutiei.Are ca exemplu derapajele lui V.P. si nu le foloseste.Apelul la dvs d-le I.Stanomir si la alti intelectuali, pentru a-i deschide ochii si pentru a-l determina, sa ia pozitie ferma,se impune cu stringenta.Aceasta ,pentru ca PNL este incapabil sa-l combata chiar si pe Tariceanu si de aceea ,poate, Klaus ,ezita.
    Altfel totul va fi degeaba pentru multi ani de acum incolo.

Dă-i un răspuns lui DanielS Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro