vineri, martie 29, 2024

Regionalizarea: încă un experiment nefericit pentru Moldova

În ultimii doi ani, stânga şi dreapta politică s-au duelat, uneori ipocrit alte ori birocratic dar cel mai des într-o notă de totală superficialitate, în chestiunea noii împărţiri administrative. Deoarece nimeni nu explică suficient de limpede, nici până azi nu se înţelege rolul şi rostul unei asemenea bulversări de proporţii a teritoriului românesc. Unii au pretins că ne obligă UE, alţi au spus că e vremea modernizării, dar cei puţini şi cunoscători au atenţionat în clar că nu există nici o presiune europeană iar recomandările mai vechi sunt doar în direcţia unor regiuni de dezvoltare (înfiinţate din 1998) care nu trebuie să aibă şi valenţe administrative. Atunci care e miza, care e sensul?

Logic ar fi fost ca reorganizarea să aducă îmbunătăţiri evidente şi să ne scape de structuri birocratice teritoriale şi de câteva sute (mii?) de funcţii bine plătite. Dar acest tip de propunere (a dreptei) s-a lovit de comentarii demagogice (ale stângii) iar noua putere vine cu soluţia menţinerii judeţelor şi a configurării regiunilor pe post de suprastructură. Un nou motiv de dureri de cap pentru români care au o tristă experinţă istorică în chestiuni administrative. Fără să vrem, acest model ne trimite direct în erele totalitare când ţinuturile lui Carol al II-lea şi regiunile lui Gheorghiu Dej existau doar din raţiunea unei dominaţii politice mai puternice asupra teritoriului românesc.

În condiţiile de azi, naşterea unei noi împărţiri administrative din fantasmele politicianiste nu poate însemna decât: dispute suplimentare pentru controlul unor zone întinse, fixarea unor capitale regionale care să aibă un traseu preferenţial de dezvoltare, marginalizarea judeţelor care nu răspund la comada ideologică a centrului regional şi asigurarea unor fiefuri pentru cei mai puternici oameni din partidele puterii. Beneficiile teoretice – reducerea birocraţiei, îmbunătăţirea serviciilor aduse cetăţeanului şi dezvoltarea armonioasă a teritoriului – nu le vedem nicicum ca fiind efecte nemijlocite ale viitoarelor structuri.

Toată această poveste care se dezbate furibund la televiziuni se pierde în explicaţii tehniciste inutile şi în detalii minore, astfel încât oamenii par a nu mai fi conştienţi (sau reacţionează cu binecunoscuta lehamite pasivă) de efectele macro ale schimbării. Noi ne propunem să ne oprim doar la unul din ele: ciuntirea sudului Moldovei şi aruncarea lui spre o zonă de totală incertitudine.

Nu ştim cum a fost să fie dar din toate provinciile istorice româneşti numai sudul Moldovei pare că va trece, pe post de cobai, printr-un experiment nefericit. Nimeni nu s-a gândit să lege Maramureşul de vreo structură din Moldova şi nici Vâlcea de o regiune de peste Olt. În schimb, puterile din capitală au considerat nimerit să construiască un hibrid cu alură cosmopolită, alcătuit din două judeţe moldovene, două muntene şi două dobrogene. Unii o să afirme că dezvoltarea economică nu se poate încurca în orgolii locale şi în tradiţii prăfuite. Dar la fel de bine putem afirma că dezvoltarea se poate realiza şi cu respectarea identităţii regionale, precum şi cu acordarea unui statut de putere locală acelor oraşe care sunt deja puncte de forţă ale României.

Plecând de la împărţirea administrativă mult dorită, şi alte decupaje par a duce destinul sudului Moldovei către orizonturi ceţoase. Institutul Cultural Român a realizat mai nou o hartă culturală internă unde, din nou, ICR Moldova se adresează doar celor 6 judeţe „nordice”. Probabil Vrancea şi Galaţiul vor intra în ICR New York sau ICR Swaziland. Una peste alta, deculparea sudului Moldovei –economic, administrativ, cultural – de restul regiunii poate duce la diluarea identităţii locale şi la un soi de alienare postmodernă a populaţiei. Aparent, nimănui nu-i pasă de asta şi toţi, cu mirosul sângelui în nări, calculează viitorul doar în funcţie de vectorii de putere. Batjocorirea demnităţii Moldovei, ca de atâtea alte ori în trecut, este de acum un fapt divers. Buucreştiul a uitat că Moldova a sacrificat totul la 1859 doar de dragul unui ideal. S-a trezit în schimb, epocă după epocă, cu begete tot mai mici repartizate de la centru. Iar în faţa situaţiei de azi nici măcar moldovenii, cei mai căzuţi în adormire dintre români, nu par a se alarma. Nici măcar Gheorghe Nichita (primarul Iaşului), decretat noul Ştefan cel Mare după ce pare să-şi fi adjudecat deja postul de guvernator, nu-şi pune problema că din perlele coroanei sale poate pierde două judeţe foarte speciale.

O altă chestiune majoră e legată de viitorul oraşului Galaţi, urbe aflată într-o dezvoltare susţinută şi respectabilă în ultimele două secole. Chiar şi în structurile experimentale anterioare (Regiunea Galaţi şi Ţinutul Dunării de Jos), când Galaţiul era alipit unor teritorii sudice din afara Moldovei, el păstra controlul asupra Brăilei şi Tulcei şi era un pol de creştere regională. Acum, el va fi un banal vasal al Constanţei şi, probabil, lăsat la coadă în toate deciziile majore, astfel încât Nicuşor Constantinescu să se simtă, la ţărmul Mării, noul Mircea cel Bătrân. În mod curios, această regiune hibridă e singura care cuprinde două oraşe de aceeaşi talie şi cu aceleaşi ambiţii – Galaţiul şi Constanţa – iar oamenii lui Mazăre, viitorii stăpâni peste pârghiile financiare, vor face totul pentru a-şi retrograda concurentul direct.

Dincolo de aceste jocuri de culise, Moldova este singura provincie istorică din România care are parte de această ciopârţire aiuritoare. Şi mai halucinant e faptul că nimeni nu protestează. E drept, moldovenii au o lungă istorie nefericită a rapturilor teritoriale…..care, deşi au făcut Moldova din ce în ce mai mică, au declanşat doar vagi împotriviri: Bugeacul, Bucovina, Basarabia. Dar în secolul XXI, când conştiinţa civică trebuie să însemne ceva, ar fi timpul ca oamenii să-şi apere zestrea identitară, specificul local, interesele conomice şi, până la urmă, mândria de a fi urmaşii glorioasei Moldove medievale.

Distribuie acest articol

27 COMENTARII

  1. Aceleasi discutii se poarta pe o multime de forumuri ardelene despre ciopartirea Transilvaniei in regiuni ciudate. Romania ar trebui sa revina la regiunile istorice, sa le dea autonomie reala si atunci s-ar face cu adevarat descentralizare.
    Decat nebunia cu regiuni peste judete pe care o propune Ponta mai bine incepeau intai si uneau 3 comune in una singura ca n-au aia buget nici sa-si plateasca personalul de primarie si tre sa dea guvernul bani de la buget si pt asta.

  2. Rivalitatile astea sunt si intre Brasov si Sibiu, Timisoara si Arad sau Bacau si Iasi. Discutia despre cat de ‘dezavantajata’ e Moldova mi se pare total inoportuna in conditiile in care statul roman practica din greu redistribuirea resurselor de la vest la est. Ca de altfel orice stat de pe lumea asta incepand de la Brazilia pana la Germania, Romania ia de la bogati si da la saraci.
    Eventual, sa se dea capitala acestei regiuni Galatiului, daca asta e atat de important pt self esteemul unora si mai ales daca asta ajuta regiunea sa creasca. Constanta e prea excentrica, deci Galatiul ar avea mai mult sens pt ca este in mijlocul regiunii.
    Oricum, Constanta nici nu are nevoie sa fie capitala vreunei regiuni. PIB-urile alea cat Clujul le va scoate Constanta si de aici inainte, indiferent daca este capitala de regiune sau un simplu oras.

  3. trecand peste argumentul „ba pe-a …” iti voi prezenta celelalte argument mai fundamentate. Economic regiunea Constantei e peste celelalte zone din sud est. Galatiul din pacate este o zona moarta economic, cu o infrastructura saraca si fara perspective. Demografia este mai buna, populatia e mai tanara. In plus cunosc destui buzoieni, braileni, tulceni si vasluieni mutati in constanta ca sa imi pot da seama ca e un pol atractiv acum, chiar si galateni :)
    In plus orasul nu are datori, cet-uri falimentare, fabricile parasite sunt putine.

    in plus fara Constanta zona de sud era campioana saraciei in UE.

    • Observ ca multi dintre cei care si-au exprimat parerea,s-au pierdut in niste amanunte ridicole si au pierdut esenta articolului.Cunostinte din Buzau care…..,nu stiu mai ce si nu stiu pe unde…..Eu cred ca autorul articolului dorea sa traga de fapt un semnal de alarma nu pt ca ar fi un alt Vasile Roaita ci un roman caruia ii pasa.Care ar putea fi utilitatea unor noi structuri administrative?Nicidecum nu ar fi in folosul romanului de rand obosit si plictisit de toate cele…. Alta este situatia insa,atunci cand grupezi niste judete(unde ar putea exista oarece opozitie fata de….)si pui in fruntea noilor unitati niste creditori atat financiar cat si politic(si ma refer doar la cele doua cazuri mentionate in articol,Mazare si Nechita si sunt convins ca mai sunt multe altele)….Totusi suntem o tara de 2 lei(vechi)dar totusi datoriile trebuiesc platite! Cu dobanda aferenta asa cum ne place noua! Respect DL.Nistor!

      • Este evident ca ceea ce nu au reusit turcii incearca ai nostri sa reuseasca pentru ca ,de….. sunt mai hot ca….. Pasalacul de la Iasi ,pasalacul de la Constanta si tot neamul lor cel adormit. Oare sa zicem si un Amin?

    • Spune-mi si ca smabata si duminica cand a nins, ai vazut 1 singura masina de Polaris la dezapezire (daca s-ar fi intamplat dezastrul asta in Brasov, a II-a zi era miting antiScripcaru).
      Spune-mi si cum arata cladirile in Cta (de la „Casa Alba in jos spre Portul Tomis”, pe bld. Mircea Cel Batran, … etc. Totul este o ruina sau cel putin o paragina locuita.
      Spune-mi cum arata drumul catre Tulcea, in mod special prin padurea Babadag.
      Spune-mi cum te iau tiganii din gara cu tigari fara timbru, sarind in Tomis 3 si Brotacei la gatul tau, ca de ce nu cumpar. Evident ca sunt „ajutati social”.
      Spune-mi ca machedonii care vand branza in Tomis 3 ti-au dat vreodata vreun bon (fata de ardelenii de langa Lidl Tomis 3).
      Spune-mi ca circuli in liniste si siguranta cu 40, 43 si 42.

      Hai, mai spune-ne ceva … . Murim sa ascultam niscaiva povesti nemuritoare.
      Asta nu ca Galatiul ar fi centru dezvoltarii si culturalizarii dobrogene sau dunarene .
      Poate fi o regiune puternica, influenta, … si extrem de cautata, daca cei ce au concesionat lacurile si pamanturile ar mai si investi ceva .

      E o regiune pe care si-au dorit-o si austriecii la Karlowitz si la Passarowitz. E o regiune ce si-a dorit-o si Petru cel Mare de la Brancoveanu (inainte sa arunce Brancoveanu in aer cetatea Brailei). Si-au dorit-o si nemtii dupa 1860, 1916 si mai ales au exploatat-o la maxim in perioada celui de-al II-lea razboi mondial . Chiar printul de Baden, cand s-a „pierdut” prin zona Ploiesti catre Braila-Galati, a intuit ceva …
      Oare ce?
      Chiar sultanul, dupa Passarowitz, cand a interzis tatarilor sa mai jefuiasca zona , a avut ceva in vedere. Oare ce?

      Aahh! era sa uit. E Mazare in concediu. In Brasil

  4. excelent scris. Va iesi o struto-camila costisitoare, nefolositoare, facuta de dragul de a fi facuta (chipurile, la presiunea UE)!

    • @Mihai nu prea ajuta multe din regiuni nu intra in minimul pentru nuts2 800.000. in plus multe nu au un centru semnificativ si vor suferi in continuare scadere demografica masiva. btw regiunea autonoma …

      • Am o problema cu acronimul NUTS, indiferent de varianta. Este celebrul raspuns dat de Anthony McAuliffe la Bastogne. Semnificatia in engleza este absolut simpatica, mai ales in asociere cu planul de regionalizare a Romaniei.

  5. Cu adevarat acest proiect este o struto-camila a noii guvernari care nu face decat sa impuna o noua suprastructura cu presedinti si consilii regionale acum cat este pe val si sta confortanil in sondaje. Cat despre echivalentele Iasi-Bacau, Sibiu-Brasov sau Timisoara-Arad lucrurile stim prea bine ca Iasul este un oras mult mai mare decat Bacaul, Brasovul este mai mare decat Sibiul iar Aradul chiar daca este dezvoltat economic dar e inca odata mai mic deact Timisoara. In nici unul din cazurile acestea nu este o situatie similara cu ce dintre Galaí si Constanta, amandoua orase la fel de mari si sensibil egale ca dezvoltare economica.

  6. Pentru corectitudine ar trebui spus ca judetul Vâlcea se extinde si peste Olt, la fel si judetul Olt. Deci nu trebui sa fie alipit la nimic ca deja este alipit. De asemenea judetul Vrancea are o parte si in Muntenia.
    Ce vad tot mai des in ultimul timp este reducerea a tot ce este legat de regionalizare (si nu numai) la istorie. De parca istoria explica tot. Nu mai avem nevoie de economisti, juristi… Nu! numai istorie si istorici… Sper din cauza acestei regiuni sa nu se supere Milcovul si sa decida sa curga mai la nord.
    Intrebarea este daca aceste regiuni vor fi capabile sa genereze prosperitate pentru oameni. Altfel, cu „identitatea locala” ne-„diluata” si ne-„alienati postmodern” si hranindu-se cu istoria glorioasa a neamului, tot mai multi romani se vor indrepta catre alte zari.

    • Da, se recurge prea mult la istorie. Ceea ce fals pt ca istoria romanilor nu este decat in mica masura rezultatul vointei lor. Sa nu uitam ca suntem tzara independenta de 150 de ani. Istoria noastra este in mare parte rezultatul vointei sii intereselor altor natiuni mai puternice. Este deci fals sa folosim impartzeala si criteriile altora.
      In privintza Constantei, am putea lasa orasul si o buna parte din judet ca o regiune separata. In Germania, de exemplu, Hamburgul, unul dintre cele mai mari porturi ale Europei este separat. La fel si Bremenul. Am putea lua in calcul o astfel de solutie pt Constanta care are un profil f diferit de regiunea in care se afla.

  7. Sunt intru totul deacord cu continutul articolului dar si cu Adi Rus cum ca autonomia ar trebui sa se faca pe baza regiunilor istorice. Nichita nu este decat un lider pus de Bucuresti ca marea lor majoritate in Romania postbelica si trebuie luat ca atare. Nu este punctul lui de vedere, este al Bucurestiului, cu atat mai putin nu este punctul de vedre al iesenilor care au fost crunt dezavantajati in cei 154 de ani de dupa „unire”. Mica unire, ca si cea „mare” nu au fost decat anexari teritoriale care au permis Bucurestiului furtul resurselor dinspre Moldova si Transilvania catre Bucuresti. Uitati-va la autostrazi, nu este nici astazi o autostrada inceputa in Moldova si nu va fi nici una in viitor pe bani publici in urmatorii ani cu toate ca Moldova contribuie la bugetul Romaniei. Aeroporturi internationale la standardul european nu exista si nu se aloca bani in nici un oras din Moldova. Argumentele pot continua. Competitia/rivalitatea falsa intre Iasi si Bacau/Suceava/Galati nu sunt decat un plan de dezbinare si stapanire al Bucurestiului, asa cum este folosita si in Transilvania intre Cluj, Timisoara, Brasov, Sibiu. Este penibil si ar trebui ignorate si facut un fron comun in fata Bucurestiului. Prin furturile sistematice de resurse, prin furturile teritoriale ale judetelor din sudul Moldovei, Bucurestiul incalca tratatul de unire din 1859 in spiritul si cred si litera lui. Moldova, dar si Transilvania cred ca ar trebui sa boicoteze referendumul pentru constitutie pentru a preintimpina reorganizarea administrativa in aceasta forma care se vrea un furt continuat! Este destul sa vezi ca sudul va avea 4 capitale de regiuni inspre care vor merge banii, comparativ cu 3 Transilvania si 1 (!) Moldova, cu toate ca populatiile sunt aproximativ egale. Ma intreb, daca tot le-au trecut prin cap acest mix de ce nu au luat judete din sud sa le anexeze la regiunile din Transilvania sau Moldova, de ce nu au indraznit sa faca acest furt teritorial Transilvaniei ci numai Moldovei? Nu este deloc OK si nu cred ca ar trebui sa stam pasivi fiindca in lipsa unei solidaritati furtul va continua in dauna tuturor moldovenilor si transilvanenilor… Mai trebuie vazut cum vor ramane banii la regiuni, fiindca daca fac regiunile pe hartie si banii merg la Bucuresti, furtul va continua si vina va fi data nejustificat pe noile autoritati regionale, ceea ce nu m-ar mira deloc!

    • Nu sunt din Bucuresti dar nu impartasesc obsesia anti Bucuresti. In primul rand pt ca nu e adevarat ca avem o capitala centralizatoare. De exemplu, Bucurestiul produce 20% din PIB-ul Romaniei, Praga 25% din PIB-ul Cehiei si Budapesta 40% din PIB-ul Ungariei!
      Va inchipuiti, 40% din PIB-ul tzarii concentrat intr-un singur loc si nu se plange nimeni ca Ungaria este prea centralizata, sau de Cehia. Eu nu am auzit pe nimeni.
      In al doilea rand, autostrazile care s-au facut in ultimii ani au fost in Tranilvania a3, pe bani publici si AI in zona Arad, Timisoara, pe bani europeni. Toate astea nu sunt in sud. In plus drumul national E85 e pe 4 benzi! Niciunde in tzara nu mai exista ceva asemanator,, un drum pe 4 benzi pe o distanta atat de mare. Asta de ce nu spuneti? Din cauza ca nu corespunde cu cliseul despre Bucurestiul cel acaparator?
      Trei, populatiile nu sunt sensibil egale. Daca ne apucam sa facem un calcul pe regiuni, Valahia are 9 milioane de loc, Transilvania 7,5 milioane, si Moldova abia 5 milioane. Este simplu, adunati populatiile judetelor si veti obtine in linii mari cifrele astea.

      • Inteleg ca nu-mi impartasesti opinia, eu mi-o mentin ca banii care pleaca spre Bucuresti nu se mai intorc inapoi nici spre Moldova, nici spre Transilvania, ca doua provincii emblematice ale Romaniei, Bucovina si Maramuresul sunt literalmente pe cale de dispartitie, ca neavand infrastructura adecvata investitorii ocolesc Moldova iar copii de aici emigreaza in masa, cu alte cuvinte perspectivele sunt sumbre si se simte nevoia unei schimbari majore. N-ar fi sfarsitul lumii daca ne-am asuma o teapa de 154 de ani in Moldova sau 95 de ani in Transilvania si Bucovina, nu mai putem da timpul inapoi, insa e timpul ca banii sa ramana acolo unde sunt produsi sa putem construi un colt de tara si un viitor copiilor nostri si in Moldova si in Transilvania. Daca tu tinzi spre 40% PIB in Bucuresti fa-l si de 99.99% cu Bucurestiul capitala Tarii Romanesti si e OKI pentru toata lumea. Nu asta au vrut romanii nici in 1859 nici in 1918! Daca inaintasii nostri ar fi stiut in ce hal de centralizare si lipsa de perspective pentru regiunile lor se va ajunge sunt rezervat ca ar mai fi votat unirile cu Bucurestiul… Ce ma surpinde pe mine nu e ca fiecare autostrada trebuie sa treaca prin Bucuresti ci ca nici nu ati terminat autostrazile si incepeti pe bani publici proiecte megalomane gen canalul Bucuresti Dunare sau canalul Baragani, mutarea aeroportului din Otopeni, cand e evident ca prioritatea sunt autostrazile pentru celalalte orase din tara (unde traiesc peste 85% din populatia Romaniei). Cu alte cuvinte nu e nici o speranta ca din banii dati la buget sa mai ajunga o parte inapoi pentru investii fiindca le veti gasi voi tot timpul o destinatie in Bucuresti.

        • Cred ca iei prea personal toata discutia asta. Despre ce tzeapa istorica vorbim aici? Daca iti inchipui ca Moldova a luat o tzeapa, te inseli. Uitat-te la Republica Moldova, este cea mai saraca tzara din Europa, are PIB-ul per capita de 3-4 ori mai mic decat cel mai sarac judet din Romania, Vasluiul. Sau uita-te la Ucraina, putin mai bine decat Republica Moldova dar mult, mult mai saraca decat Moldova romaneasca.
          Astea erau alternativele pt Moldova, asa putea sa involueze Moldova. Daca ce a primit Moldova in cadrul Romaniei ti se pare ca e prea putzin, uita-te in jur la RM si Ucraina si ai sa ii schimbi parerea.
          Romania oricum practica redistribuirea resurselor. Cum iti explici ca un lucrator la stat, un profesor sa zicem, din Botosani castiga la fel ca unul din Arad? Pt ca daca ar fi sa ne luam dupa cat produc zonele astea doua, salariile nu ar trebui sa fie la fel. Dar statul roman ii plateste pe toti la fel pt ca asa e moral si corect.
          Ti-am dat exemplul cu Budapesta ca sa vezi ca sunt state in care decalajele intre capitala si restul tzarii sunt la fel de mari. Si in interiorul Ungariei sunt decalaje la fel de mari intre cei din vest, zona Gyor si cei din est, din Szeged cum sunt la noi intre Arad si Botosani. Sunt studii eurostat pe tema asta. Si ungurii din Szeged au asteptat intai sa se faca autostrada intre Viena si Budapesta si apoi dupa cativa ani a ajuns si la ei in estul Ungariei. E la fel si in Romania, nu inteleg de ce trebuie sa se supere cineva.
          In privinta „obligatiei morale”, zau ca nu inteleg despre ce e vorba aici. Traim impreuna sau nu? Eu inteleg ca e o tzara comuna facuta de bunavoie. Daca vrea cineva sa plece, e liber. Romania a luptat si pt Basarabia si pt Transilvania in 2 razboaie mondiale sangeroase. Au murit sute de mii de oameni. Mai mare jertfa ce se poate face?
          Ai adus exemplul Germaniei. Ei bine, acolo Berlinul si landurile vechii Prusia, adica tzara care a facut Germania in 1870, sunt mai sarace decat restul Germaniei si primesc la greu bani de la restul Germaniei, mai ales de la landurile din sudul ei. Le striga cineva la prusaci ca au o „obligatie morala” fatza de restul Germaniei sau ca trag prea multe fonduri? Nu cred. Poate tocmai de aia, ei sunt nemti si noi romani.

        • Ce provincie emblematica e Bucovina ieseanule? Uitam trecutul de 400 de ani al acestui petec de pamant al Moldovei si il dam pe 144 de ani de ocupatie straina? Si garta a devenit provincie emblematica? Maa de parca n-ai fi din Iasi.
          Nu compara Maramuresul cu istorie mult mai indelungata cu Bucovina care e rupta din Moldova

      • Tu vorbesti de Cehia si Ungaria ca centralizare, de ce nu iei exemplul Germaniei unde sunt landuri? Cu cine s-a unit Budapesta sau Praga sa aiba o obligatie morala, ce tari au consimtit prin plebiscit sa intre in componenta lor? Cand era Ceho-slovacia mai avea Praga 25% din PIB?

        • Daca este asa de important si de intens resimtit, se poate muta si capitala de la Bucuresti. In Germania a fost o dezbatere aprinsa inainte sa se mute guvernul de la Bonn la Berlin dupa reunificare.
          Oricum, regiunile tot la fel s-ar dezvolta, indiferent unde ar fi capitala. Judetele Giurgiu si Teleorman sunt langa Bucuresti dar tot au printre cele mai mici PIB-uri per capita din tzara. Deci nu te baza asa de mult pe mirajul capitalei.

        • Si eu sunt iesean si cred ca se poate discuta mult despre impartirea banilor si croiala regiunilor, dar ideile ca ar fi regretabile Unirile le consider nepotrivite. Oare ati uitat ca suntem inconjurati de neamuri care au incercat atata vreme sa ne asimileze? Uitati ce se intampla cu romanii din Serbia si Ucraina. In cativa ani vor fi doar o amintire. Sa inteleg ca patriotismul local e mai important decat supravietuirea neamului romanesc???

  8. Mai este un aspect, care tine de Galateni. Luati in vedere vechiul protest al Brailenilor pentru judet si aveti o atitudine pe care Bucurestiul sa nu o poata ignora, altfel solidaritate celorlalti s-ar putea sa nu fie suficienta!

  9. Dincolo de reforma administrativa, nu prea vad pe multi sa discute cu competenta, sau cel putin convingator, despre fluxurile economice, finaciare, de forta de munca sau de alta natura – si structurarea acestora – intre diverse regiuni sau entitati administrative, la care se adauga si interventia statului si a diferitelor grupuri de interese locale sau chiar externe, autonomie sau nu etc. – sper ca ati inteles ce vrea sa spuna un nespecialist, care foloseste si cuvinte de dinainte de 95.
    Vreau sa spun, ca o explicatie particulara ca a spune ca nu stiu ce oras sau judet face bani si ceilalti ii toaca, sau ca nu stiu ce localitate e moarta economic, sunt abordari cel putin simpliste.
    De fapt observ ca sunt si comentarii interesante, dar e putin, vin reforma si altele peste noi si ca intotdeauna ne iau pe nepregatite

  10. Foarte bine ca autorul a pus problema aceasta, altfel ocolita, din necunoastere, din jena, din teama, din „interese superioare”. Bravo, Paul!

  11. La facultatea de Geografie de la UAIC gasiti cel putin 5 cadre universitare care nazuiesc la o Moldova unica( atata cat a mai ramas din ea…fara Bugeac sau partea de nord a`Bucovinei` , fara Gagauzia sau Transnistria dau cu Moldova dintre prut si Nistru ) mandra care sa-si duca mileniile doar in cadrul Romaniei mari, dar cu fruntea sus :) Sa auzim de bine

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Paul Nistor
Paul Nistor
Doctor in istorie, specializarea, istorie contemporana. Cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Academia Română-Filiala Iaşi, specializarea Relaţii Internaţionale. Proiecte de cercetare legate de politica României comuniste faţă de Occident şi raporturile dintre Republica Populară Română şi O.N.U. - 2011, Bursă postdoctorală, program cercetare-documentare la Universitatea din Utrecht, pe tema „Artă şi ideologie în România Războiului Rece (1948-1964)”. - 2012, Bursă postdoctorală, program cercetare-documentare la Universitatea din Viena, pe tema „Artă şi ideologie în România Războiului Rece (1948-1964)”. Cărţi Publicate: - volum de autor, „Înfruntând Vestul. P.C.R., România lui Dej şi politica americană de îngrădire a comunismului”, Editura Vremea, Bucureşti, 2006. ( Teza de doctorat) - volum coordonat, „Relaţii Internaţionale. Lumea de ieri, lumea de mâine.”, coordonator Paul Nistor, Editura PIM, Iaşi, 2007. - volum coordonat, „Relaţii internaţionale. Lumea diplomaţiei, Lumea conflictului”, coordonatori Ionuţ Nistor, Paul Nistor, Editura PIM, Iaşi, 2009. - volum coordonat, „Diplomaţie şi destine diplomatice în lumea românească”, coordonatori Paul Nistor, Adrian-Bogdan Ceobanu, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte 2011.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro