vineri, ianuarie 27, 2023

Regiuni/ regionalizare. Comentarii în marginea unui joc politic

Mult mai  discret decât jocul de-a constituţia, ( acolo unde întâlnirea dintre  Crin Antonescu şi Cristian Pârvulescu este  memorabilă şi fecundă),  jocul de-a regionalizarea mizează pe aceeaşi combinaţie de valori şi proceduri: lipsă de transparenţă, imprevizibilitate, absenţa oricărui dialog cu mediu intelectual şi comunitatea de cetăţeni. Iniţiaţii în tainele regionalizării aparţin unui cerc exclusivist a cărui unică voce este ministrul Liviu  Dragnea. Din când în când, cu aerul că dezvăluie un secret bine ascuns, domnia sa intervine spre a lumina naţiunea . Animat de un instinct al  concurenţei şi dornic să îşi probeze  utilitatea în calitate de prim-vicepreşedinte ale PNL, Klaus  Iohannis  propune , la rândul său, soluţii destinate să ofere patriei noastre un comfort sporit al guvernării.  Preşedinţia prin rotaţie a unei regiuni este doar cea mai recentă dintre contribuţiile sale.

Şi totuşi, ce se vede, dincolo de acest ecran retoric şi de această  vacuitate intelectuală? Ceea ce se poate observa este impunerea , unilaterală, a unui model de dezvoltare, în absenţa oricarei mobilizări de expertiză  ştiinţifică şi în absenţa oricărui apel la cetăţeni. Ca şi arta confecţionării unei constituţii, arta retrasării graniţelor interne ale României este un meşteşug în care excelează doar politicienii. Doar lor li se cuvine dreptul de a emite sentinţe, doar  lor li se cuvine dreptul de a dispune de viaţa celor pe care îi guvernează.  Orice invocare a  eficienţei procesului de  regionalizare păleşte în faţa acestui orgoliu politic  ce sfidează  moderaţia şi precauţia intelectuală.

Jocul de-a regionalizarea este cu atât mai delicat şi periculos cu cât el este alimentat de ambiţiile strapilor locali de a controla o parte crescută din bogăţia naţională şi din resursele domeniilor lor. În loc de a fi o strategie  menită să  sporească capacitatea cetăţeanului de a cultiva un sănătos principiu al subsidiarităţii, regionalizarea pare mai degrabă asociată cu extinderea birocraţiei şi cu întărirea controlului exercitat de reţele locale de patronaj. Regionalizarea consfinţeşte capitularea comunităţilor locale în faţa bunului plac al  feudalilor zonali.

Regionalizarea pilotată de elitele prădătoare ale României riscă  să devină  nu un instrument de raţionalizare al guvernării, ci cadrul ce asigură dominaţia pe lungă durată a celor  deţin, deja, poziţii influente la nivel judeţean. Punând  între paranteze referinţele istorice, punând între paranteze viabilitatea economică a noilor unităţi, proiectul de regionalizare evocat insistent este unul  impus de sus în jos unei naţiuni privite ca inerte şi nevertebrate. Peste decenii şi în contexte diferite, raportarea la cetăţean de astăzi este similară cu cea care dădea  naştere“ ţinuturilor “ în regimul de dictatură  al lui Carol al II –lea. În locul  rezidenţilor numiţi de regele atoate- stăpânitor, avem profilul unui guvernator selectat de partidele de la  putere şi, eventual, plebiscitat în cadrul unui vot organizat entuziast. În ambele cazuri, imaturitatea cetăţenilor este premiza de la care se porneşte. În faţa  Statului se află mulţimea de supuşi fără glas.

Joc de–a constituţia, joc de-a regionalizarea, joc de-a legislaţia electorală. Democraţia autohtonă trăieşte sub zodia imunităţii şi impunităţii elitei politice.  Complicitatea dintre puterea executivă şi parlamentul supraponderal şi docil  ales în decembrie 2012 este temelia pe care se aşează viitorul României.   Un asemenea fundament nu poate genera decât un edificiu cariat şi lipsit de credibilitate. Regionalizarea  este parte din acest proiect de viitor.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. dle prof. [cred ca sunteti de acord cu mine] Regionalizarea (sau orice „grupare”) are succes numai in masura in care exista o omogenitate evidenta. Ca aceasta omogenitate este etnica, lingvistica, economica, geografica oricare poate fi argumentata doar privind tarile din UE. La care criteriu de omogenitate raspunde proiectul PSD? La NICIUNA!

  2. Am mai scris aici, cheia succesului se afla in modalitatea in care se reuseste crearea unei regiuni autonome centrata pe Cv si Hr. In momentul cand se intelege asta (si anume de ce) si se accepta asta (obiectivitatea triumfa asupra fricii si urii) atunci si doar atunci guvernarea si politicienii romani sunt pregatiti sa ia aceasta provocare si sa o duca la bun sfarsit…

    Parerea mea este ca regionalizarea ar mai sta bine mersi inca un deceniu la naftalina. Ce se intampla acum este fortat si nu indeplineste nici un criteriu (in afara de cel al ciolanului) Va amintiti cum USL din opozitie critica guvernarea ca vrea sa o treaca pe raspundere? Si acum ce aud, aceesi idee – alegatorul care i-a ales acum un an este prea prost sa fie intrebat si despre acest subiect…

  3. Da’ PDL nu tot de sus în jos căuta să impună regionalizarea, din parlament, fără referendum, comasând judeţele şi numind rezultatul (regiunile) tot „judeţe” ? Ca să nu fie referendum pe tema regionalizării. De remarcat ipocrizia USL, care la referendumul antiregionalizare de la Constanţa a pus întrebarea „Sunteţi de acord cu desfiinţarea judeţului Constanţa ?”, nu „Sunteţi de acord cu regionalizarea ?” (95 % NU). De altfel, a fost singurul referendum, oprişan (CJ Vrancea) n-a mai convocat altul. Cineva s-o fi sesizat că e dăunător.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Carti noi

 

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”, care va putea fi vizitată între 26 ianuarie și 13 martie 2023 la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Află mai multe

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro