duminică, mai 22, 2022

Relațiile economice dintre România și Bulgaria, din 2007 până în prezent

Dacă ar fi să analizăm relațiile economice ale statelor din vestul Europei, am observa că printre cei mai importanți parteneri ai lor se regăsesc vecinii apropiați. Astfel, volumul relațiilor comerciale dintre Italia și Franța, sau Germania și Franța depășește cu mult alte relații bilaterale ale tărilor în cauză.

Acest lucru are la bază mai multe argumente

1. Vecinătatea piețelor – este mult mai simplu să vinzi pe o piață apropiată, costurile de transport sunt mai reduse, lanțurile de distribuție sunt mai scurte iar, în general, costurile cu logistica sunt mai avantajoase

2. Compatibilitatea culturală – între vecini, este mai simplu să faci comerț. Acest concept simplu, a stat la baza multor relații între state. Faptul că bagajul cultural este comun, faptul că cetățenii în virtutea vecinitatii geografice încep să se înțeleagă mai bine și fac implicit comerț a dus la o creștere firească a relațiilor comerciale dintre țări vecine.

3. În Uniunea Europeană, există și un argument politic de a intensifica relațiile economice în interiorul blocului comunitar. Astfel, unul dintre principiile de bază al întemeierii UE a fost acela că dacă interdependențele economice foarte mari între state vor scădea considerabil riscul conflictului. Până în prezent se pare că acest principiu rămâne perfect valabil.

Analizând din această perspectivă relația dintre România și Bulgaria, observăm că principiile enumerate mai sus nu sunt 100% valabile. Astfel, deși piețele noastre sunt învecinate, nu există o dorință foarte mare din partea firmelor românești de a face afaceri în spațiul bulgar. Barierele lingvistice cât și reticența românească de a activa pe piețele internaționale a dus la o prezență relativ scăzută pe piața bulgărească. Este impresionant cum anumite firme din București au capacitatea logistică de a fi active în regiuni că Botoșani sau Satu Mare, dar nu reușesc să fie deloc prezente în Ruse sau Pleven, în ciuda costurilor logistice scăzute.

În ceea ce privește compatibilitatea culturală, românii și bulgarii nu sunt foarte diferiți. Aceleași povești despre comunism, aceleași povești despre influența otomană din regiune și cam aceleași povești balcanice despre superstiții, familie sau prietenie. În această relație însă, românii sunt în mod firesc cei ce par mai conectați la vest, bagajul cultural latin făcându-ne misiunea mai ușoară.

Deși între România și Bulgaria au existat în decursul istoriei diferite conflicte, acestea nu au rămas atât de puternic în mentalul colectiv. Astfel, argumentul de a accelera cooperarea economică pentru aplanarea unor conflicte istorice nu este valabil. Poate că în prezent, o abordarea mai sănătoasă ar fi accelerarea cooperării economice pentru a crea o piață cu caracteristici culturale comune, balcanice, unde cele două țări să poată să își folosească la maximum potențialul economic.

Privind însă cifrele observăm că cele două țări au evoluat asemănător în ultimii 9 ani, iar decalajul dintre ele începe să se reducă. Desigur România, cu o populație și o suprafață mult mai mare are un avantaj în construcția PIB, însă și piața bulgărească începe să devină atrăgătoare.

Dacă analizăm raportul dintre volumele PIB din 2007 până în prezent, observăm o fluctuație destul de redusă. De la un PIB de 3,81 ori mai mare, coboară la un PIB de 3,61 ori mai mare. Astfel, ritmul de dezvoltare dintre cele două țări este asemănător.

An RO BG RO/BG
2007 123,70 32,50 3,81
2008 139,7 37,2 3,76
2009 118,3 37,3 3,17
2010 124,1 38,2 3,25
2011 131,5 41,3 3,18
2012 133,9 42 3,19
2013 144,7 42 3,45
2014 150,8 42,8 3,52
2015 159 45,3 3,51
2016(est) 172 47,6 3,61

În ceea ce privește PIB-ul per capiaa, bulgarii au reușit să recupereze parțial diferența dintre noi, însă astăzi se situează undeva la nivelul României din 2007. Foarte probabil o creștere mai accelerată a dezvoltării economice a statului român va duce la o creștere a diferenței la nivelul anului 2007.

PIB/Capita – Euro
An RO BG RO/BG
2007 6000 4300 140%
2015 8100 6300 129%

Analiza balanței comerciale dintre cele două țări, ne arată că România a reușit să aibă un surplus constant față de Bulgaria, cu excepția anului 2010. Deși balanța s-a mai echilibrat față de 2007, în 2014 am exportat cu 25% mai mult decât am importat. Ținând cont de imaginea bună pe care o are România în Bulgaria, există potențialul creșterii exporturilor românești, îmbunătățind și mai mult balanța comercială. Referitor la ponderea comerțului cu Bulgaria în volumul total al comerțului României, observăm o tendință de creștere. Astfel, din 2007, România și Bulgaria și-au dublat exporturile și importurile reciproce, creșterea anuală procentuală a relațiilor comerciale depășind cu mult creșterea PIB a celor două țări. Totodată, observăm că pentru România, doar anul 2009, care a reprezentant vârful crizei economice, a fost unul de fluctuație al creșterii.

An Exporturi Importuri Grad acoperire exp/imp Excedent
2007 941,1 606,2 1,552 334,9
2008 1390 976,4 1,424 413,6
2009 1094,2 942,3 1,161 151,9
2010 1337,3 1439,7 0,929 -102,4
2011 1631,3 1578,5 1,033 52,8
2012 1735 1534,6 1,131 200,4
2013 1697,2 1524,3 1,113 173
2014 1777,7 1440,6 1,234 337,1

În mod evident, o microanaliză a principalelor componente ale comerțului bilateral ne face să înțelegem mai bine situația la zi. Obervam că la majoritatea categoriilor de produse, țara noastră înregistrează un excedent. Interesante însă sunt categoriile de produse unde avem deficit fată de Bulgaria. Se pare că importăm multe materiale de construcții, dar și componente auto pentru industria noastră, iar exportul de mașini Dacia și Ford nu compensează în balanță.

Romania – Bulgaria in 2014 Exp Imp Deficit/Excedent
1 Animale vii si produse animale 74,60 38,4 36,20
2 Produse vegetale 69,50 35 34,50
3 Grasimi si uleiuri vegetale si animale 25,10 19,2 5,90
4 Mancaruri, bauturi si tutun 162,80 115,3 47,50
5 Produse minerale 345,30 62,6 282,70
6 Produse ale industriei chimice 217,30 156,2 61,10
7 Materiale plastice, cauciuc si produse 125,70 96,2 29,50
8 Piei crude, piei tabacite, blanuri 2,90 2,8 0,10
9 Produse din lemn, exclusiv mobilier 31,50 7,3 24,20
10 Pasta de lemn, hartie, carton si articole 38,60 25,4 13,20
11 Materiale textile si articole din acestea 55,20 53,6 1,60
12 Incaltaminte, palarii, umbrele s.a. 9,70 5,2 4,50
13 Articole din piatra, ciment, ipsos, ceramica, sticla 26,80 98,6 -71,80
14 Metale comune si articole din acestea 293,80 262,5 31,30
15 Masini si aparate, echipamente electrice, audio-video 184,90 281,5 -96,60
16 Mijloace si materiale de transport 69,60 133,8 -64,20
17 Instrumente si aparate optice, fotografice,cinematografice,etc. 11,20 6,1 5,10
18 Marfuri si produse diverse 28,90 39 -10,10
19 Alte bunuri 4,30 1,9 2,40
20 Total 1777,70 1440,6 337,10

În concluzie, companiile românești ar trebui să profite de creșterea economică a Bulgariei, iar vecinătatea dintre țările noastre ar trebuie să ducă la accelerarea rapidă a volumului de exporturi și importuri. Avantajul logistic al vecinătății ar trebui să constituie un impuls consistent pentru firmele românești, iar apropierea culturală poate juca un rol important în crearea de relații de business. Un impediment principal este limba și alfabetul însă acesta poate fi rezolvat relativ ușor. În perspectivă, estimez o creștere puternică a relațiilor dintre România și Bulgaria.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. ar trebui sa fie ca dimensiune in comparatie, ca relatiile dintre alti vecini europeni, spania-portugalia, germania-franta, italia-germania, etc.

    trebuie interconectare: autostrazi, cale ferata, poduri, transport aerian, energetica gaz, curent, ajutor de urgenta reciproc, patrulare comuna a frontierelor, cooperare militara, schimb de studenti, elevi, turisti, medical, etc. cum se intampla intre belgia si olanda de exemplu, sau olanda si germania.

  2. Autorul evidentiaza totusi pe buna dreptate diferentele de limba si alfabet, intrucat olandezii si belgienii de exemplu vorbesc cam acelasi lucru. In plus, BeNeLux-ul sau CEE-ul au state vechi in privinta schimburilor economice, in vreme ce noi si „nasi priateli” abia incepem ne obisnuim cu democratia la 30 de ani de la caderea comunismului. Insa ne trebuie intr-adevar infrastructura de transport si mentalitate de cooperare de tip win-win. Sustin optimismul dlui. Stamule pentru ca si eu simt ca ambele popoare avanseaza si, odata cu bunastarea, stabilitatea si progresul, vine si intelepciunea. Sau poate e un cerc virtuos. Oricum, va fi [mai] bine!

  3. Influenta otomana nu s-a manifestat deloc la fel in Romania si in Bulgaria. La fel si „comunismele” noastre au fost deosebite. Comune sint ceva traditii vechi, balcanice si inapoierea (desi nici aici nu stam la fel). Cit priveste bagajul nostru latin el inseamna doar o legatura lingvistica cu parti ale vestului, aproape nimic altceva. Insa nu astea fac si desfac comertul intre doua tari vecine. Nivelul economic conteaza, relatiile dintre noi vor evolua spre crestere.

  4. Daca vreti acces pe o piata majora de ce nu mergeti in Est?
    …ambii vostri vecini din nord si est sunt ASOCIATI si de vreo 7 ori mai multi decat volgarii, fara sa-i punem pe georgieni si azeri! si de mai bine de doua ori mai multi decat toti balcanicii, asociati or ba, secole de azi inainte.
    Ce ati putea vinde voi bulgarilor si n-ar putea sa le vanda macedonenii, albanezii si grecii? ce ati putea voi cumpara de la ei?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Tanase Stamule
Conferentiar in cadrul Facultatii de Administrarea Afacerilor (cu predare in limbi straine) din cadrul Academiei de Studii Economice. Tine cursurile de Managementul Afacerilor si Management Intercultural, in limba germana. Prodecan al Facultatii de Administrarea Afacerilor din cadrul ASE.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro