luni, ianuarie 18, 2021

Religia spiritului antreprenorial in Africa

Pe un fundal religios teoretic echilibrat in care islamul si crestinismul par sa fie cele care impart statul intre nord si sud, reprezentatiile semi-religioase in toiul noptii, ritualurile menite sa ofere protectie sau sa alunge spiritele malefice isi gasesc inca locul in societatea nigeriana. Contrastul intre practicile religioase locale si cele ale islamului si crestinismului nu resusesc sa socheze pe nimeni care a fost deja expus realitatii africane, dimpotriva, face simplu parte din farmecul Africii. Insa efervescenta cu care crestinismul este trait creaza un peisaj puternic contrastant intre sudul predominant crestin  si nordul islamic cu sobrietatea si strictetea ce ii sunt atribuite. Ce-i drept, deosebirile intre cele doua zone nu se limiteaza doar la religie, ci se extind in spatiul etnic, cultural si lingvistic la fel de pregnant.

In partea de sud, in special in spatiul imens si aglomerat al Lagosului, crestinismul sub toate formele sale ofera unora oportunitatea unei „afaceri” mai mult decat prospere. Profitand de un cadru legislativ propice care confera statutul de organizatie non-guvernamentala bisericilor si in consecinta scutirea de la plata oricaror taxe pe langa multe alte beneficii, pastorii foarte populari conduc congregatii de mii de oameni gata sa le asculte fiecare predica. Cladiri de marimi impresionante devin neincapatoare la sfarsitul fiecarei saptamani, oferind spatiul ideal nu doar raspandirii mesajului crestinismului, ci si produsului oferit spre vanzare: binecuvantari si iertare de pacate la un pret convenabil, 1000 de naira, echivalentul a 20 lei.

Ca in cazul oricarei afaceri profitabile, bisericile importante au stiut sa se extinda, iar una dintre modalitatile de a face chiar asta a fost deschiderea de universitati afiliate lor. Argumentele sunt pro si contra. Pe de-o parte, oferirea de alternative la sistemul public de invatamant nu poate fi considerata a fi daunatoare. Pe de alta parte, argumentul folosit cel mai des, conform caruia se doreste crearea de institutii de invatamant care sa impartasasca valorile bisericilor afiliate, ajutand prin urmare comunitatea nu isi poate demonstra validitatea. Taxele de scolarizare sunt prohibitive comparativ cu cele din sistemul public de invatamant pentru majoritatea oamenilor de rand, devenind in consecinta elitiste, orientate catre profit.

Totodata, sistemul bisericesc nu face exceptie situatiei de coruptie larg raspandita. Astfel, profturile imense obtinute de pe urma comercializarii crestinismului nu pot fi cuantificate cu acuratete, la fel cum si directia in care se indreapta este imposibil de identificat. Insa, in timp ce majoritatea participantilor la slujbe isi gasesc drumul spre biserica folosind transportul public, pastorii de inalt nivel foarte influenti apar in masini extrem de costisitoare. Asta nu pare a surprinde pe nimeni, iarasi contrastul pare a fi larg acceptat ca facand parte din realitatea cruda in care isi gaseste locul.

In ciuda raspindirii largi de care acest fenomen se bucura, multi prefera inca bisericile mici, fie cladiri, casute de lemn sau corturi improvizate in aer liber conduse de catre pastori devotati bunastarii congregatiei proprii, ca fiind locul in care sa isi exprime credinta. In fine, pentru credinciosii de rand asta pare a fi cel mai important, din pacate insa nu ii poate opri pe cei ce vad in biserica oportunitatea unei imbogatiri relativ rapide, oameni ce ar putea exprima cu usurinta…”there’s no business like church business”.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. nice, mai scrie. eu am fost in Bamako, si acolo biserica crestina era plina, crestinii nu rateaza nici o duminica, insa eu am avut senzatia ca e si o forma de socializare/culturalizare, intr-o lume in care nu exista aproape niciuna din formele de divertisment pe care noi le cunoastem: cinema-urile sint locuri insalubre si nefrecventabile chair si pt standardurile africane, barurile sint vazute ca locuri de pierzanie, teatrul/opera/muzeul etc sint cuvinte cam fara corespondent in realitate etc; in plus foarte putini isi permit sa bea o bere in alta parte decit acasa, iar femeile, deci jumatate din populatie, nu ies seara nicaieri (si nu beau/fumeaza) pt ca ar fi automat considerate prostituate.

    in plus, pastorul bisericii principale din Bamako era alb, dupa accent cred ca belgian…

    • Cu siguranta este un loc de socializare, printre multe altele. Lagos este probabil mai bogat in alternative decat Bamako, dar se pare ca functioneaza cam pe aceleasi principii…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Florin Sandu
Florin Sandu
Absolvent program de licenta la Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti, si Master in Relatii Internationale - Analiza si Solutionarea Conflictelor, in cadrul SNSPA. In prezent student program post-universitar in Drept International si Diplomatie, Universitatea din Lagos, Nigeria.

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Suspendarea lui Trump pe Twitter e un eşec al nostru, al tuturor

Pe un subiect în care toată lumea are păreri limpezi-cristal şi le strigă în gura mare din secunda doi, îndrăznesc să spun...

Stânga europeană iubeşte de fapt neoliberalismul şi corporaţiile, cu condiţia să fie chinezeşti

Chiar pe 31 decembrie, când lumea punea şampania la rece, UE a semnat cu China un acord comercial cu cântec. Comisia –...

De la numerologie la ”România Educată”

Religiozități arhaice în contemporaneitate   O doamnă inspector din Galați a dat o circulară școlilor cu privire la un ”training” (inevitabil, online) de numerologie care...

A patra întrebare: Când intrăm în blackout?

Se îndesesc zilele prin care ne trece glonțul “energetic” pe la ureche. Aceasta, de fapt, era a treia întrebare a articolului de...

Cu stiletto pe pârtia de ski sau cum mint politicienii că… depolitizează educația

Politicienii, noi și vechi, vor să… depolitizeze educația cu grația unei doamne care, după șampania de anul nou, o ia pe pârtia de ski...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.