sâmbătă, decembrie 4, 2021

Republica Moldova – aceiaşi actori politici pe o scenă mereu în schimbare

Evoluţiile politice de la Chişinău sunt extrem de interesante, foarte alerte, aproape imposibil de prevăzut. Motivul este slaba structurare a partidelor politice care depind foarte mult de un lider dar mai ales de exerciţiul puterii.

Dovada cea mai bună a acestei dependenţe de putere este ceea ce se întâmplă în interiorul alianţei PAS – PPDA. După părăsirea puterii la sfârşitul anului trecut, alianţa dinte cele două partide a trecut prin cea mai tumultoasă perioadă din scurta sa existenţă. Principiul unor candidaturi comune la alegerile locale sau parlamentare parţiale nu s-a putut impune. Nici ideea unui candidat unic pentru alegerile prezidenţiale din luna noiembrie nu pare a întruni consensul celor două partide. Maia Sandu, care doreşte să repete confruntarea directă cu Igor Dodon din 2016, a realizat că s-ar putea să aibă concurenţi chiar pe partea dreaptă. Nici PDM nu pare a fi dispus să renunţe la ideea unui cadidat propriu sau măcar să anunţe susţinerea unui candidat al altor partide pentru turul doi.

Ȋn aceste condiţii, partidele se concentrează mai mult pe disputele politice care ţin de guvernare.

Era evident că PDM, în absenţa lui Vladimir Plahotniuc, va trece printr-o perioadă de frământări interne. Pavel Filip are legitimitatea funcţiei de fost prim – ministru dar nu poate asigura resursele pe care Plahotniuc le punea la dispoziţie. PDM ar fi dorit o alianţă cu PAS – PPDA care să preia puterea dar Maia Sandu are încă numeroase reticenţe legate de o asemenea colaborare. Ȋn condiţiile în care ambele blocuri politice din afara guvernării au ezitări legate de viitorul lor politic, era doar o chestiune de timp până când dizidenţele să apară. Ȋn cazul PDM, dizidenţa s-a remarcat foarte abrupt, prin părăsirea partidului de 6 deputaţi, în frunte cu Andrian Candu. PDM a votat pentru susţinerea guvernului Chicu dar a rămas în opoziţie. Această ambiguitate a fost sancţionată imediat în plan public. Candu şi adepţii săi au sesizat că, odată ce s-ar parafa o alianţă PDM – PSRM, toţi semnatarii acesteia ar fi puşi la remorca lui Igor Dodon, iar PDM a fost de acord cu acest divorţ pentru a-l prezenta ca pe o despărţire definitivă de trecutul marcat de Plahotniuc.

Apropierea recentă între PSRM şi PDM a fost negociată de Dodon cu Dumitru Diacov, preşedintele de onoare al PDM care s-a manifestat în spaţiul public ca principalul susţinător al al unei asemenea alianţe. Personal, Diacov nu are decât de câştigat dintr-o asemenea alianţă, ceea ce nu se poate afirma cu certitudine despre Pavel Filip. PSRM s-a arătat dispus să ofere PDM ministerele Apărării, de Externe şi Integrare Europeană şi Economiei. PDM a cerut aceste portofolii pentru a da asigurări opiniei publice în sensul menţinerii vectorului pro-european al Republicii Moldova, chiar şi cu un guvern condus de PSRM. Din perspectiva poziţionării externe a Republicii Moldova, este evident că PSRM are mai multă nevoie de un guvern cu PDM, pentru a recâştiga încrederea UE şi a obţine fondurile europene care au fost suspendate după ieşirea ACUM de la guvernare. Dodon şi Filip pot prezenta un eventual acord PSRM – PDM în acest fel dar pentru cei care studiază atent situaţia de la Chişinău un astfel de guvern nu va avea mai multe uşi deschise la Bruxelles. Dovada este vizita la Chişinău a lui Luc Devigne, director general adjunct pentru Europa şi Asia Centrală din cadrul SEAE, care a fost foarte categoric: justiţia este controlată politic, iar combaterea corupţiei este practic inexistentă. De remarcat nivelul foarte scăzut al reprezentării UE în relaţia cu Republica Moldova: toţi comisarii pentru Extindere au avut ca prioritate o vizită la Chişinău după începerea mandatului, doar pentru actuala Comisie problema este expediată la nivelul unui înalt funcţionar. Blocada lui Igor Dodon la Bruxelles este evidentă, iar reacţia României după înlăturarea ACUM de la guvernare se armonizează perfect cu cea de la Bruxelles.

O înţelegere între PDM şi PSRM ar avea avantajul creării unei majorităţi transparente. Este însă foarte posibil ca PDM să dorească şi poziţia de prim – ministru pentru Pavel Filip, înainte sau după alegerile prezidenţiale, mai ales că pentru PSRM nu ar fi un preţ prea mare pentru a asigura astfel un al doilea mandat pentru Igor Dodon.

Marea necunoscută din această ecuaţie este însă poziţia Moscovei. Dodon ştie foarte bine că este nevoie acută de finanţări externe. Lipsa banilor europeni ar putea fi suplinită de ajutorul Moscovei, cel puţin aceasta este promisiunea lui Vladimir Putin. Moscova nu va acorda vreo finanţare decât atunci când momentul alegerilor va fi mai aproape. Din acest motiv, Dodon ar dori să organizeze alegeri cât mai rapid, parlamentare sau prezidenţiale. Ceea ce nu poate lua în calcul Dodon este climatul internaţional. Indicii bursei de la Moscova nu arată foarte bine datorită neînţelegerilor dintre Federaţia Rusă şi statele OPEC. Ȋn plus, nu se poate estima impactul crizei coronavirus asupra economiei globale. Pe zi ce trece, ipoteza unei finanţări de la Moscova – dar şi de la Bruxelles – pentru Republica Moldova va deveni din ce în ce mai puţin probabilă.

Noua alianţă PDM – PSRM se va realiza dar aceasta nu înseamnă o garanţie suplimentară pentru niciunul din aceste partide din perspectiva viitoarelor alegeri şi nicio îmbunătăţire a situaţiei din Republica Moldova. Singura variantă câştigătoare ar fi stabilirea unor priorităţi de politică internă şi externă pe termen lung şi alegerea unui preşedinte din afara partidelor reprezentate în Parlament capabil să pună în aplicare aceste priorităţi.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. E o mare greșeală să luăm rakețeala drept politică! Nu există nicio „politică” în Moldova fără influența Rusiei. Cu sau fără finanțare de la Moscova. UE e tot mai departe, iar România este sufocată de impotența și prostia politicienilor ei (lipsiți deasemenea de putere reală și deasemenea având ca Dumnezeu punga).
    „Slaba structurare a partidelor” înseamnă pur și simplu că acestea abia există.

  2. A existat de 30 de ani o inconstiență generalizată asupra a ceea ce se intîmplă în Basarabia,din partea noastră a tuturor -guverne, opinie publică, presă ,societate civilă . S-a reactionat ca sub efectul unei transe iraționale , fără să ne dăm seama că scadența lucrului in sine ne privește direct și inevitabil. Toate acestea se plătesc și se vor mai plăti – ACUM. Permanent si-au arătat dinspre acel teritoriu spiritual românesc (da ! sic !)tot felul de primejdii către care am refuzat să ne intoarcem fața.Inexplicabile,obscure și labile , pentru mine rămân motivele. VREM, NU VREM, intr-un fel sau altul ne vor marca toate, ne vor determina și ne vor cere un efort sufletesc și de rațiune din ce in ce mai imperativ.Toate acestea reieșite din evenimentele derulate, din starea de fapt instaurată ca o consecință a lor ,dar si de sublimarea aflată în curs .

    • Nu exista nicio Bessarabie ruseasca inventata de rusi dupa ce au pierdut Razboiul Crimeei – denumire preluata ca atare de regatul romaniei care sustinea rusii albi – ci doar o rep.moldova stat membru ONU. Si, DA, mai devreme sau mai tarziu veti plati cu varf si indesat, deoarec v-ati facut statul cu rusii de la inceput.
      (o anomalie istorica pe cale de disparitie care s-a facut stapana pe un stat numit in bataie de joc ROMANIA cu ajutorul rusilor ELIBERATORI si in inchipurea rromilor, civilizatori, avand in vedere faptul ca i-a eliberat din robie si i-a adus inapoi din TRANSNISTRIA)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Radu Carp
Radu Carp este profesor la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, Director al Departamentului Politici Publice, Relaţii internaţionale, Studii de securitate (2020 - ). Doctor în drept al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (2002). MA în studii europene și relații internaționale, Institut Européen des Hautes Etudes Internationales, Nisa (1996). Reprezentant al Universităţii din Bucureşti în proiectul CIII-PL-0702-09-2021 - Ethics and Politics in the European Context, parte a reţelei CEEPUS III, coordonat de Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin care reuneşte universităţi central şi est-europene (2012 -). Coordonator al echipei Universităţii din Bucureşti în reţeaua ştiinţifică europeană Observatory on Local Autonomy, coordonată de Université de Lille (2015 -). Membru al Academic Curriculum Group, în cadrul E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al Global Campus of Human Rights, Veneţia (2020 - ). Membru al Comisiei de ştiinţe politice, studii de securitate, ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică a CNATDCU (2020 - ). Membru al Consiliului de Conducere al ICR (2017 -). A ocupat funcțiile de membru al Comitetului Executiv al E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al Global Campus of Human Rights, Veneţia (2015-2020), membru al board-ului International Centre for Black Sea Studies, Atena (2010-2012), director general al Institutului Diplomatic Român, Ministerul Afacerilor Externe (2010-2012), prodecan (2008-2010), secretar științific (2010-2012) director al Şcolii Doctorale de Ştiinţă Politică (2015-2020) la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București. Colaborări și stagii de predare: Global Campus of Human Rights, Veneţia (2019, 2020); Universitá di Genoa (2019); Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin (2019); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea din Viena (2017, 2019); National Tchengchi University, Taiwan (2016); EIUC - European Inter-University Centre for Human Rights and Democratization, Veneţia (2016, 2017, 2018); Universitatea Matej Bel, Banska Bystrica (2016); Universitá degli Studi Florența (2015); Institut für Sozialethik, Universitatea din Viena (2015); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea Wroclaw (2014, 2017); Universitatea Trnava (2014); Universitatea Umea (2013); Universitatea Carolină, Praga (2013); Universitatea Bologna (proiectul internațional 156171-LLP-1-2009-1-IT-ERASMUS JUSTMEN. „Menu for Justice. Towards a European Curriculum on Judicial Studies”, 2009-2013); Universitatea Szeged (2012); The Munk School of Global Affairs, Universitatea din Toronto (2011); Universitatea „Mykolo Romerio”, Vilnius (2010); Universitatea din Atena (2000). A participat la proiecte de cercetare în colaborare cu mai multe instituţii: Fridtjof Nansen Institute - Fridtjof Nansen Stiftelsen på Polhøgda Oslo (2020 - ), Université Libre de Bruxelles (2020 - ); Comisia Europeană/CRPE (2019); Academia Română (2018); Wilfried Martens Centre for European Studies (2015); Institut für Rechtsphilosophie, Religions-und Kulturrecht, Universitatea din Viena (2006 2008); Institutul European din România (2007); Institutul „Ludwig Boltzmann” pentru Studiul Problematicii Religioase a Integrării Europene, program al New Europe College, București (2004); TMC Asser Instituut, Haga (2002) etc. A publicat 16 cărți în calitate de autor și coautor. Ultima carte publicată : O lumină în întuneric. Democraţie, stat de drept şi drepturile omului într-o lume în schimbare, Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2020. Capitole de cărți și articole publicate în: Austria, Belgia, Bulgaria, Germania, Lituania, Polonia, Republica Moldova, Olanda, SUA, Ucraina.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Metroul la Otopeni – marele eșec al unor politicieni mărunți

Eșecul magistralei de metrou M6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni este eșecul politicienilor preocupați să dovedească faptul că nu se poate, în...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

Lașități românești, profituri maghiare (2)

LEGENDA, MITUL ȘI CULTUL LUI DRACULA Să fim serioși, legenda, mitul și mai ales cultul lui Dracula nu au...

Despre felonie si sperjur

Domnule Klaus Iohannis, Cand Marius Manole si Radu Paraschivescu v-au returnat decoratiile, a fost vorba de o despartire lipsita de orice ambiguitate....

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro