vineri, martie 29, 2024

Republica Moldova: alegerile pe care toată lumea le-a pierdut. Dar ştim câştigătorul de peste patru ani!

Puncte cheie:

  • În spaţiul public de la noi tocmai au apărut primele analize ale alegerilor de peste Prut. Se remarcă cele ale profesorilor Radu Carp [1] şi Armand Goşu[2], doi distinşi specialişti şi buni cunoscători ai realităţilor politice din Republica Moldova, care ne propun două interpretări solide dar diferite;
  • Acestor două evaluări destul de diferite ale situaţiei li se adaugă lamentarea cvasi-generală că Rusia a câştigat alegerile, că ne vom învecina cu Rusia etc., unele dintre ele scrise parcă înaintea votului;
  • Nu m-am grăbit să scriu printre primii, cum nu am dorit să scriu înainte de alegeri. Şi bine am făcut. Probabil că o parte din predicţiile pe care le-aş fi formulat s-ar fi confirmat (de exemplu, plasarea socialiştilor pe primul loc la votul politic, fragmentarea aproape „imposibilă” a spectrului politic local, eşecul vechilor partide liberale proeuropene şi al comuniştilor etc.) dar ceea ce mi-ar fi scăpat dacă scriam înainte este tocmai ideea că ştim astăzi cine este marele câştigător al următoarelor alegeri din Republica Moldova, cu condiţia să nu fie anticipate;
  • I-aş linişti în primul rând pe cei excesiv de panicaţi – nu, Rusia nu a câştigat alegerile în Republica Moldova. Socialiştii proruşi ai lui Dodon, deşi cu 31% vot politic, vor avea dificultăţi imense de a forma o majoritate şi de a guverna singuri sau ca primă forţă, aşa cum se aşteptau;
  • Teza mea este că toată lumea a pierdut alegerile din Republica Moldova – Occidentul, Rusia, România, şi, bineînţeles, Republica Moldova însăşi. Acesta nu este un rezultat care să dea un câştigător şi în urma căruia cineva să poată spune că şi-a îndeplinit cu adevărat obiectivul politic şi programatic, în afara unor mandate parlamentare şi a unei aritmetici chinuite care va duce până la o urmă la o guvernare confuză ca orientare şi vulnerabilă ca stabilitate;
  • Ceea ce este bine pentru România, chiar dacă unii vor susţine contrariul, este că oficial am stat deoparte (şi departe) de un scrutin care nu putea duce la un deznodământ favorabil. În acest moment, condiţiile politice nu erau coapte pentru un rezultat mai bun. Atât s-a putut. A ieşit chiar mai puţin rău decât se aşteptau unii, care îşi scriseseră analizele postelectorale înainte de ziua votului;
  • Partea plină a paharului este certitudinea pe care am câştigat-o că, dacă nu va face greşeli în următorii patru ani, Maia Sandu poate deveni liderul matur de care Republica Moldova are nevoie pentru a ieşi din groapa de noroi postsovietic în care mai are de băltit încă patru ani;
  • Până atunci însă, vor urma încă patru ani de lupte politice interne, alianţe conjuncturale şi trădări, false prietenii şi adânci diviziuni, dezamăgiri şi surprize. Întotdeauna se va găsi cineva care să dea, în ultimul moment, „votul de aur”. Preşedintele Dodon o ştie cel mai bine, din tinereţea lui parlamentară. La Chişinău, preţurile sunt încă mici. Nu cred în teza alegerilor anticipate.

*

Pe vremuri, când învăţam în facultate despre cum e cu democraţia, ni se spunea că întotdeauna cineva câştigă alegerile şi altcineva le pierde. Ei bine, nu mai e aşa. De câţiva ani buni, în Europa a apărut un nou tip de scrutin – alegerile pe care toată lumea le pierde. Iar Republica Moldova este un exemplu perfect pentru asemenea alegeri, aşa cum Germania a fost un exemplu în acest sens, în septembrie 2017.

Occidentul nu a câştigat. Proeuropenii şi liberalii (în sensul larg al termenului) au sub jumătate din mandate. E simplu.

România, dacă acceptăm că a fost parte a acestor alegeri (în sensul de opţiune), nu este câştigătoarea scrutinului. Este o creştere semnificativă şi încurajatoare a suportului pentru Blocul ACUM (Maia Sandu-Andrei Năstase), noua opoziţie proeuropeană, de care se leagă mari speranţe pentru anii şi legislaturile următoare, dar, ca să facem un joc de cuvinte, acum ACUM trebuie să rămână în opoziţie, să nu facă niciun compromis şi să se consolideze pentru alegerile viitoare.

Rusia, pe care mulţi se grăbeau să o dea câştigătoare, nu are un partid sau o majoritate parlamentară care să o susţină „cu subiect şi predicat” şi care să vireze explicit spre Moscova. Preşedintele Dodon şi socialiştii mizau probabil pe minim 40-42 de mandate, în ideea că vor mai fi găsit ulterior 9-10 mandate de la Şor, de la independenţii din Transnistria (buni la toate şi la nimic) sau de la trădători din PD, cu care să facă o majoritate şi să guverneze. Le lipsesc însă, dacă acestea vor fi rezultatele finale, 18 mandate (17 în cel mai bun caz), adică aproape dublu faţă de aşteptările iniţiale, ceea ce este prea mult şi nu cred că le vor găsi.

Mai mult însă decât oricine, alegerile acestea le-a pierdut Republica Moldova. În mod normal, alegerile se fac pentru a hotărî o direcţie, o strategie clară, o opţiune fundamentală. Dacă nu se clarifică niciunul din elementele de mai sus, degeaba ai făcut alegeri. Ai pierdut vremea şi banii. Ori Republica Moldova, aşa cum va arăta noul parlament de la Chişinău, nu va avea nici opţiune fundamentală, nici direcţie, nici strategie. Va avea trei grupuri aproximativ egale, unul socialist prorus, altul oportunist, incolor, inodor şi insipid, chipurile proeuropean dar fără prea multe scrupule în acest sens şi cu singurul interes de a prelua guvernarea (cum a şi spus liderul lor, după alegeri) şi un al treilea grup de esenţă liberală şi proeuropeană, implicit o opţiune pro-românească în sensul larg al termenului, adică al unei echipe politice deschise la minte, care priveşte onest spre trecut, realist spre prezent şi lucid spre viitor, cu care se pot discuta proiecte majore şi serioase fără riscul de a te compromite.

Drumul Republicii Moldova prin deşertul crizei de soluţii politice va mai continua patru ani. Cumva se va face şi de data aceasta un guvern, centrat pe democraţi, care îşi doresc cel mai mult acest lucru. Chiar dacă Dodon va încredinţa mandatul formării guvernului unui socialist, va fi un eşec şi se va ajunge, în etapa a doua, tot la voia domnului Plahotniuc. Care va reuşi, cred, să încropească puţin peste 51. Cu independenţii, cu câţiva socialişti sau cu cei de la Şor. Nu cred că vor fi alegeri anticipate, se va găsi „completarea” de care va fi nevoie pentru o majoritate la limită. Deputaţii nu vor risca să meargă din nou la urne, cu alte costuri şi cu incertitudini. În plus, un guvern care abia se ţine pe picioare e cel mai bun lucru pentru nişte parlamentari care îşi negociază cinic votul de susţinere, atât la învestire cât şi pe toată durata mandatului. Nicicând nu e mai important un deputat decât atunci când e maximă nevoie de votul lui, când lucrurile atârnă de un vot sau două…

Sperăm că Alianţa ACUM nu va face greşeala unui compromis care ar anula pe termen lung orice şansă de a mai avea un proiect politic proeuropean credibil în Republica Moldova. Dacă vor obţine în jur de 28-30 de deputaţi, după calculele finale, nu este rău deloc. Asta este, în următorii patru ani nu se poate mai mult iar Republica Moldova se pare că nu a coborât încă până la fundul gropii, de unde să privească doar în sus şi să înceapă urcarea. Dacă tinerii lideri Sandu şi Năstase se grăbesc însă şi fac un compromis pe termen scurt, tentaţi de obţinerea unei felii iluzorii de putere, pierd totul pe termen mediu şi lung.

Peste patru ani, dacă cei ajunşi astăzi pe locul al doilea în alegeri, ca vot politic, vor avea răbdare, nu vor face greşeli şi se vor pregăti corespunzător, Republica Moldova va avea câştigători clari şi buni în alegerile următoare, cu care să poată reîncepe să spere, privind spre România şi spre Vest. Va veni şi vremea lor.

NOTE______

1. https://adevarul.ro/international/europa/alegeriledin-republica-moldova-infirmat-predictiile-1_5c73a595445219c57e90fe03/index.html?fbclid=IwAR2D_QdWCYpUB6LUgnGgSYXxT37NOy0yxn3vdHnmGyh9L0qI_ZSmnV9B87M

2. https://www.contributors.ro/global-europa/interviu-cu-analistul-armand-gosu-%E2%80%9Cs-a-furat-masiv-nici-in-rusia-nu-se-fura-la-vot-cum-s-a-furat-acum-in-republica-moldova-putin-poate-sa-fie-invidios-pe-plahotniuc%E2%80%9D/

Distribuie acest articol

24 COMENTARII

  1. Ba eu cred că este nevoie de un compromis PDM+ACUM, tocmai spre binele Moldovei. Plahotniuc este sprijinit de la Bucureşti (şi chiar de SUA…), blocul ACUM este sprijinit de PPE şi de alţii de la Bucureşti (Iohannis, PNL, etc). Deci, o alianţă bine negociată poate duce la o traiectorie pro-occidentală a Moldovei decât un guvern minoritar PDM. O alianţă PDM+ACUM este lucrul cel mai bun în situaţia de acum a Moldovei.

    • Ce nu pricep analistii e ca nu mai e ca dupa ww2, cand yalta a rezolvat „linistea” europei; ne-a aruncat pe noi in iad si vestul s-a bucurat de prosperitate. Nu mai poate fi asa. Granita fizica nu mai rezolva nimic, estul nu mai poate fi o pavaza. Rusii sunt deja in vest si fac jocurile acolo big time. Nu e vorba ca vin rusii si distrug case, violeaza si fura, cum au facut la noi in 44 si mai recent in Georgia si Donbas. E vorba ca isi extind sistemul de coruptie atat de profund ca nu o sa mai scape teferi nici copiii lui Gunther Kirchbaum sau Jens Stolteberg. Daca vestul ar fi lucid, ar trebui sa moara de groaza coruptiei ruse. Ce face vestul deocamdata ca sa se apere de rusi e bambilici sau chiar blat.

      • Un pdv interesant. Şi mie mi se pare că în Est există o alianţă între mafioţii ruşi-moldoveni-români pe deasupra jocurilor de putere oficiale.

  2. Remarc si un fapt interesant, fortele pro-europene s-au aliat pana la urma in Moldova. E clar acolo cine sunt pro-europeni si cine nu. Mai putin in cazul lui Plahotniuc, un oligarh dubios sustinut de Moscova, desi aparent pro-european. Am avut si noi dubiosi d-astia, destui, gen Becali, Dan Diaconescu, samd. Dar istoria ne spune ca nu au rezistat… In schimb in Romania, o astfel de uniune, sau „coagulare” cum ii spunem noi nu s-a intamplat si nu avem nici un motiv sa se intample, faramitarea si canibalizarea continua in ambele tabere.

    Avem pe de o parte:
    PSD+ALDE = 60% si PSD teoretic scade, dar creste ALDE, deci ambele raman cam la acelasi nivel.

    Pe de cealalta parte:
    PNL a pierdut voturi in favoarea USR iar acum USR in favoarea PLUS.

    In mare, nimic nu se schimba de fapt pe aici, taberele vor fi mereu aceleasi, cu cam aceiasi oameni si cam aceleasi scoruri, indiferent cat de prost fac politica.

    • Studiile serioase ale sociologilor au demonstrat ca optiunile electorale au un inalt grad de stabilitate; schimbari mari apar doar in situatii dramatice. Doamne fereste !
      Asa ca sa nu ne amagim, partidele sa nu se agite excesiv, sa lucreze atent,mai ales la programe bine fundamentate, „la firul ierbii’, ca politica nu se face (doar) la televizor, sa creeze organizatii in TOATE comunele-orasele. Stiu (vorbersc din experienta !) e greu, costa bani, timp, sacrificii personale dar e singura cale, singura modalitate de a invinge PSD ! Partid care, sa nu uitam, a mostenit structurile PCR peste tot, in sate si-au mentinut ascendentul fostii primari-secretari de partid- presedinti de CAP. Sa nu-mi spuneti ca asta a fost demult! Da dar aceste nuclee s-au pastrat/reinoit si – sa nu uitam – electoratul rural reprezinte 50 % !
      PS Opozitia sa nu mai injure guvernul cand mareste salariul minim sau pensiile ! Prostie mai mare nu se poate !

  3. Ce tragedie ar fi daca ne-am invecina cu Rusia ?

    „România, dacă acceptăm că a fost parte a acestor alegeri (în sensul de opţiune), nu este câştigătoarea scrutinului ” – a devenit oare Romania un stat cu oarecare pretentii imperialiste astfel incit sa intervenim in politica interna a unui stat vecin si independent ?

    • „Ce tragedie ar fi daca ne-am învecina cu Rusia ?”

      Niciuna!
      Ar fi excelent pentru soldații ruși, care ar putea veni în plimbare la pas prin România, nu ar mai fi necesar să cheltuiască dl Putin o mulțime de ruble pentru rachete cu rază medie, ori lungă de acțiune!

      • Ar fi o sansa/ s-ar crea premisele ca Tran$ilvania sa devina independenta si sa se uneasca eventual cu Serbia sub inaltul patronaj al Federatiei Ruse!
        NU cred ca americanii ar mai misca vreun deget in front cand Putin deja e cu rachetele pe ei!

        • Astea sunt povești ale propagandei sovietice, după 1945 așa considerau ei că pot fi temperate revendicările referitoare la Basarabia, amenințând mereu România cu pierderea Transilvaniei. A veni cu astfel de povești în 2019 și a nu avea nici măcar stima de sine de a folosi un nick-name e propagandă de cea mai joasă speță. Avea Putin bufonul ăla care promitea că vine cu bombardiere fiindcă i s-a refuzat survolarea României, îmi scapă numele acum, dar propaganda asta e exact de nivelul lui.

          În realitate, în 1940, în cea mai favorabilă postură în care s-a aflat Ungaria vreodată, cu toată armata lui Hitler de partea ei, nu a luat decât Transilvania de Nord. Dar chiar și în acea porțiune desenată cu grijă pe hartă, maghiarii nu aveau majoritatea, nu depășeau 50%. Au mai trecut trei generații de-atunci, ponderea etnică a românilor crescut în orice zonă din Transilvania, la fel ca și în ansamblu, în toată regiunea, așa că bufonii lui Putin sunt invitați să se ducă să-l întrebe dacă vor mai putea păstra Karelia și republicile din Caucaz după 2025 – 2030 :)

          Exact de asta trebuie dezmembrată Rusia pe modelul pe care fost dezmembrată URSS, pentru că ăsta e modul în care face ea politică externă.

    • @ionas – las-o baltă cu statul tău ”vecin și independent”. R.Moldova nu e un stat viabil pe cont propriu, e doar un fel de Transnistrie mai mare. Nu stă singură în două picioare dacă n-o ține Rusia de la spate, așa de ”independentă” e.

      • @Harald

        Majoritatea basarabenilor sunt nascuti in R.Moldova si isi iubesc „tarisoara”, asa cum si-o iubesc si austriecii (chiar daca limba oficiala a austriecilor este germana). In fine, citisem undeva ca propaganda sovietica le bagase in cap ideea ca, unirea Basarabiei cu Romania a fost facuta fortat (sau ma rog, mai mult de nevoie decat de voie, datorita saraciei si a foamei). Acum tine-i pe basarabeni departe de UE (asa cum a facut Basescu) in speranta ca vor ceda candva in fata lipsei perspectivelor si a foamei!

        • @Florin L. – am scris „R.Moldova nu e un stat viabil pe cont propriu”, care parte n-ai înțeles-o?

          Paralela cu Austria e din propaganda rusească, difuzată și de Berlin mai recent. Austria modernă a fost fondată în 1955 pe bază de două condiții: neutrallitate perpetuă (interdicția de a face parte din vreo alianță militară) și interdicția de a se uni cu Germania. Astea sunt prevăzute în Tratatul de înființare din 1955 și reflectate ca atare în constituția țării.

          Asemenea condiții nu se aplică și R.Moldova, nu există niciun tratat internațional care să le prevadă. Așa că du-te la coordonatorul tău și spune-i că ai nevoie de instruire suplimentară înainte de a aborda asemenea subiecte.

  4. Interesanta ar fi, daca nu prea pesimista!, o plauzibila prognoza despre evolutia UE insasi in viitorul apropiat, eventual dezvaluita de „globul de cristal” in care ati „citit” viitorul RM in favoarea „proeuropenistilor” de la Chisinau.
    Fiindca UE ramane pe mai departe un teren hotarat impropriu veleitarilor antirusi de la Est.

  5. „Republica Moldova va avea câştigători clari şi buni în alegerile următoare, cu care să poată reîncepe să spere, privind spre România şi spre Vest.”–> Sa intelegem de aici ca Romania este un model de urmat..? Asadar, pana la Vest trebuie sa treaca prin Romania. Asta daca noi nu vom iesi cu mari sechele din actuala ERA Dragnea si daca Europa cea Vestica va mai exista in actuala formula peste 4 ani.
    Se tot vorbeste despre o alaturare a partidului ACUM de cel al lui Plohotniuc, insa nu cred ca liderii ACUM se vor compromite in acest mod.

  6. De acord cu Gigel”..peste 4 ani partidele vor fi aceleasi poate cu un diferenta de 2-3 procente …titlul articolului e cat se poate de precis in echivocul limbii moldovenesti: „Dar ştim câştigătorul …..de peste patru ani!”

  7. Strategia partidelor pro-europene din Moldova are o hiba, nu ofera o alternativa pentru electoratul de stanga, acestea fiind orientate preponderent spre centru sau dreapta. In aceste conditii electoratul de stanga nu are alternativa si voteaza socialistii, la pachet cu orientarea pro-rusa. Un partid modern de stanga, de tip occidental, ar sparge acest bloc, reducand electoratul socialistilor la minoritatea rusofona. Chiar si asa e greu de ajuns la un echilibru, sa nu uitam ca in Romania UDMR face legea in parlament cu doar 6% din electorat. Totusi nu este imposibil, in Letonia si Estonia, tari in care exista o minoritate rusofona comparabila cu cea din Moldova, nu s-a pus niciodata in discutie orientarea pro-vestica.

  8. Sunt de acord cu analiza dlui Naumescu, insa am o alta viziune asupra solutiei de urmat. Ideea ca blocul ACUM s-ar compromite daca joaca impreuna cu PDM nu e valabila decat in cazul sustinerii neconditionate. Ori blocul ACUM poate sustine CONDITIONAT partidul lui Plahotniuc, asa cum face si guvernul roman, adica sustinerea e conditionata de directia vest, proeuropeana a noului guvern ce se va forma. ALTFEL, ii va obliga pe PDM sa se alieze cu PSM-ul lui Dodon, iar directia sa fie data de Dodon. Ultima ar fi cea mai rea alternativa si blocul ACUM trbuie sa o evite cu orice pret. Ideile acesta de partid „Alba-ca-zapada”, neprihanite nu tin in politica, ca politica nu e grupare de calugari sau maici si nici votantii lor nu sunt. Trebuie mai mult REALLISM in politica, sa mergi chiar cu pasi mici dar in directia buna decat sa faci nazuri de fata mare si sa ramai nemaritata! Realismul azi in RM impune sa impiedici o luare sum control Dodon a PDM-ului. De ce sa nu fie blocul ACUM cel care sa impinga guvernarea in directia buna sub conditia sustinerii unui guvern plahotniuc, iar daca acesta se va abate de la directia vest sa provoace caderea lui si ajungerea la anticipate. Pentru asta nu e nevoie si de participare la guvernare, ci doar de o conventie de sustinere conditionata. Intotdeauna e mai bine sa cauti partea buna din oameni sau partide si nu sa scoti tot timpul partea lui rea, asa cum face opozitia de la noi. Nimeni nu e absolut negru si nici absolut alb in politica, toti sunt gri cu nuante. Negationismul cu orice pret naste suspiciune, lipsa de incredere si in final abandon. Doar pozitiile echilibrate coaguleaza si pun bazele unei constructii solide. Asta daca orgoliile si trufia celor din varful partidelor nu actioneaza in locul ratiunii si intelepciunii, ceea ce se si intampla deobicei in politica de pe meleagurile mioritice.

    • Poate este posibil ca „oligarhul cel rău” să nu fie chiar aşa de rău şi să accepte că singura alianţă care poate salva Moldova este alianţa cu ACUM, poate chiar să dea prim-ministru. ACUM nu poate sta deoparte tocmai ACUM când Moldova este în pragul prăbuşirii economice şi al anexării politice la Rusia….

  9. Cu tristețe…… Se vede că suntem același neam. Aceleași calități, dar mai ales aceleași defecte. La care adăugăm ortodoxia.
    La noi, dacă nu ar fi influența Ardealului ar fi absolut la fel ca in Rep.Moldova. Nici nu e nevoie de cine știe ce analize aprofundate. Votul din Moldova & Țara românească e practic același cu cel din Rep.Moldova.

  10. Din pacte basarabenii nu prea au de unde alege oameni care sa-i conduca in afara sferei rusesti. Sa crezi ca marele pro-European Plahotniuc poate scoate Basarabia din mizerie este ca si cum ai crede ca Dragnea ne va conduce spre moneda Euro.
    Citesc in The Economist de ieri: „In 2016 Vlad Filat, his main pro-Western rival, was jailed for corruption. On February 7th a British court seized £467,000 from Mr Filat’s son, a student in London, who lived an extravagant lifestyle. “I am satisfied … that the cash was derived from his father’s criminal conduct,” said the judge. Among other things the 22-year old student had bought a £200,000 Bentley.”
    Cu asa pro europeni mai bine lipsa.

  11. Alegerile anticipate nu pot fi evitate in BASARABIA ! PUNCT SI DE LA CAPĂT ! Iar acestea vor pune la cea mai grea încercare intreaga Europă, fiind cel mai important hop din ultimii 30 de ani ce-l va avea EUROPA de trecut . E vorba de UKRAINA, de ROMANIA, de Republica …MOLOTOVA si de toata zona din sud estul european .S-au acumulat AICI , in acest rastimp , foarte multe ”slăbiciuni” europene (si nu numai !),mai vechi sau mai noi, cărora le-a sosit ceasul scadentelor . Da, am vazut că dl Naumescu a asteptat să…” vada ”ce zic si alte voci mai intâi. Acelea sunt la urma urmei niste constatari tehnice , dar evenimentele ulterioare vor trimite exact la ”miezul” problemelor,pe care evitam sa ni le si punem.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Valentin Naumescu
Valentin Naumescu
VALENTIN NAUMESCU este profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai Cluj, președintele think tank-ului Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE) și directorul Centrului EUXGLOB. Este abilitat în conducerea de doctorate în domeniul relații internaționale și studii europene și este coordonatorul programului de master de Relații Internaționale, Politică Externă și Managementul Crizelor (în limba engleză) de la UBB Cluj. Între 2005 și 2007 a fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, iar între 2008 și 2012 a fost consulul general al României la Toronto. Are gradul diplomatic de ministru-consilier, obținut prin concurs.A publicat 23 cărți, în România și în străinătate (Marea Britanie, Canada, Olanda), ca autor unic, coautor, editor sau coeditor și peste 60 de articole științifice și capitole/studii în reviste de specialitate și volume colective. Printre cărțile publicate în ultimii ani se numără: Politica marilor puteri în Europa Centrală și de Est. 30 de ani de la sfârșitul războiului rece (Humanitas, 2019), The New European Union and Its Global Strategy: From Brexit to PESCO (Cambridge Scholars Publishing, 2020), Războiul pentru supremație SUA-China și cele cinci forțe care schimbă lumea. Consecințe pentru România (Polirom, 2022) și Great Powers’ Foreign Policy: Approaching the Global Competition and the Russian War against the West (Brill, 2023).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro