miercuri, august 12, 2020

Republica Moldova – cel mai mare beneficiar de fonduri europene din vecinătatea estică. România – principalul partener al RM

De la independența Republicii Moldova din 27 august 1991 până în prezent, Uniunea Europeană împreună cu statul român au dat dovadă de unitate prin faptul că au adus un aport financiar semnificativ de circa 4 miliarde de euro, dintre care aproape jumătate au fost fonduri nerambursabile, pentru a pune umărul la tranziția Republicii Moldova dintr-un stat sovietic într-unul european, care urmărește să adere într-o bună zi la Uniunea Europeană. Cifra de 4 miliarde de euro, care se traduce în asistență europeană, depășește bugetul total al Republicii Moldova pentru anul 2020.

Potrivit unuistudiu realizat de Institutul Republican Internaţional, cetăţenii moldoveni sunt de părere că Uniunea Europeană a investit cel mai mult în Republica Moldova (47% din investițiile totale). Pe locul doi s-a clasat Rusia, cu 27%, pe locul trei – SUA, cu 5%, iar România – abia pe ultimul loc, cu 4%. La rezultatele acestui sondaj de opinie a reacționat ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, care argumentează că nu a văzut nicăieri panouri sau mesaje în presă unde să fie menționate proiectele realizate în Republica Moldova cu finanțare rusească.

În realitate lucrurile stau altfel, iar acest articol își propune să aducă la cunoștința cetățenilor Republicii Moldova (care sunt beneficiarii direcți ai acestor proiecte), detalii cu privire la aportul economic dezinteresat al Uniunii Europene. Își propune de asemenea să expună proiectele în care au fost investiți banii contribuabililor europeni și respectiv români și să le prezinte donatorilor, proiectele finanțate din banii acestor contribuabili și a le demonstra ce nu a mers bine. Acestea fiind spuse, o chestiune este esențială –Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de fonduri din partea Uniunii Europene pe cap de locuitor din întreaga vecinătate estică.Această realizare se datorează fără îndoială atât apartenenței Republicii Moldova la Parteneriatul Estic (din mai 2009), cât și Acordului de Asociere și de Liber Schimb semnat cu Uniunea Europeană în 2014.

Cu toate acestea majoritatea proiectelor materializate cu ajutorul fondurilor europene nu sunt cunoscute publicului larg, cetățenilor Republicii Moldova. Asta se întâmplă din mai multe considerente, însă cu precădere din cauza faptului că mediatizarea unor astfel de proiecte este, de multe ori, una superficială. În majoritatea cazurilor, la inaugurarea proiectelor europene, dar mai ales a celor locale, primarul localității și membrii partidelor de guvernământ își asumă toate creditele, omițând să specifice din ce fonduri a fost renovată o nouă școală sau datorită căror parteneri externi au fost posibile reparațiile a sute de grădinițe.

Principalul partener de export și import al Republicii Moldova este în mod incontestabil un stat membru al Uniunii Europene – România.

Uniunea Europeană reprezintă un bazin de 70% pentru exporturile moldovenești, dintre care 30% sunt exporturi moldovenești către România. O chestiune surprinzătoare este cifra exporturilor Transnistriei în Uniunea Europeană totalizând 70%, dintre care principalul importator al produselor transnistrene este chiar România care are o pondere de peste 25 la sută. Acest fenomen a ajutat semnificativ la evitarea unui colaps economic al regiunii din stânga Nistrului, deoarece în ultimii 10 ani Federația Rusă nu mai este principalul partener economic al Transnistriei, cel puțin nu oficial.

Pentru a înțelege mai bine ponderea asistenței europene și românești pentru calitatea vieții cetățenilor Republicii Moldova, voi prezenta punctual cele mai semnificative investiții.

Împrumuturile nerambursabile oferite de Uniunea Europeană au fost mereu foarte așteptate în Republica Moldova. Pentru a le primi, statul moldovean a trebuit mereu să avanseze cu reformele, una dintre condițiile necesare pentru obținerea acestor împrumuturi, atât de vitale pentru supraviețuirea economiei.

În ceea ce privește Întreprinderile Mici și Mijlocii din Republica Moldova, în ultimii 15 ani acestea au beneficiat deasistență de peste 60 milioane euro. Acest suport le-a permis să își extindă propriile activități, dar și să-și modernizeze activitatea economică la nivelul standardelor europene.

Un total de 700 de kilometri de drum au fost sau vor fi reabilitați pe teritoriul dintre Prut și Nistru cu ajutorul banilor europeni, în pofida faptului că acest teritoriu nu are niciun kilometru de autostradă.

De asemenea, transportul în comun din cele mai mari orașe din Moldova, Chișinău și Bălți, a fost îmbunătățit prin achiziționarea a 125 de troleibuze moderne exclusiv din fonduri europene, pentru a corespunde celor mai înalte standarde europene.

O altă redută a colaborării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană sunt acordurile de înfrățire între localitățile moldovenești și cele europene. Numai cu localitățile românești există peste 500 astfel de acorduri de înfrățire, care permit Republicii Moldova o dezvoltare locală mult mai avansată, oferind noi posibilități de finanțare și apropiere de UE. În municipiile Cahul și Ungheni a fost lansatun nou proiect pilot de colaborare strânsă cu Uniunea Europeană, în valoare de 24 milioane de euro, pentru reabilitarea economică a acestor regiuni-cheie prin consolidarea coeziunii economice.

Printre proiectele cu cel mai mare impact, atât economic cât și social, pe lângă cele realizate din fonduri europene, se regăsesc și cele realizate prin intermediul asistenței economice românești, conform Tratatului de Cooperare Strategică semnat între părțile române și moldovenești.

O chestiune mai puțin cunoscută o reprezintă finalizarea proiectului de reconstrucție a satului Cotul Morii aproape de la zero. Aflat pe malul moldovenesc al Prutului, acest sat a fost reabilitat exclusiv din ajutor umanitar românesc. Pentru acest proiect au fost alocate 8 milioane de euro pentru reconstruirea caselor inundate în anul 2010. Acest proiect reprezintă un exemplu de solidaritate a statului român față de statul moldovean, demonstrând că România poate gestiona cu brio programe de asistență externă.

Totuși, ce poate fi mai palpabil pentru cetățeanul moldovean decât construcția a aproape o mie grădinițe pentru copii în toate raioanele (județele) țării? Strategia României este aceea de a aduce mai aproape Republica Moldova de vectorul european prin educarea copiilor, elevilor și studenților. Când se investesc peste 26 milioane de euro în renovarea a aproape o mie de grădinițe, gândirea este clar una orientată spre viitor, un viitor european pentru cetățenii moldoveni. În același timp, elevii și studenții basarabeni beneficiază anual de burse de studiu în România în valoare totală de 16-19 milioane de euro.

La nivel de unități de transport, un exemplu elocvent de asistență economică din partea României îl reprezintă donațiile de microbuze școlare pentru elevi, 200 la număr, care au fost repartizate în toată țara. Această donație, în valoare totală de circa 6 milioane de euro, a fost realizată în două tranșe, în 2014 și apoi în 2017.

În ceea ce privește activitatea SMURD (Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare – serviciu care a fost adus în Republica Moldova cu sprijin românesc), în Republica Moldova, aceasta a început în anul 2014, iar de atunci până în prezent au fost efectuate peste 13.000 de intervenții terestre și aeriene medicale. Scopul primordial al serviciului a fost mereu acela de a transfera echipajul medical la locul unde se află un pacient în stare critică, în vederea acordării de asistență medicală de urgență. Acest proiect a contribuit semnificativ la îmbunătățirea serviciilor de urgență moldovenești, mai ales prin crearea infrastructurii de frontieră pentru intervențiile transfrontaliere aero-medicale atât de necesare.

La nivel de restaurări/construcții a unor clădiri cu importanță simbolică și identitară pentru Republica Moldova, asistența europeană și cea românească e nelipsită. Un exemplu în acest sens este Conacul Manuc Bey din Hâncești, unul dintre simbolurile istoriei moldovenești. Acesta a fost renovat în totalitate prin intermediulprogramului operațional comun „România-Ucraina-Republica Moldova”, în valoare de peste 2 milioane de euro. Aceste fonduri au fost utilizate și pentru restaurarea complexului de mănăstiri Elena Ioan Cuza din România, precum și pentru renovarea conacului Blesciunov din Ucraina.

O altă acțiune de asistență o reprezintă reabilitarea unei clădiri a Liceului româno-francez „Gheorghe Asachi” din Chișinău, realizată cu sprijinul Primăriei Sectorului 1 a Municipiului București. Costul total al serviciilor de renovare a fost de peste 3,6 milioane de euro, dintre care 95 la sută a fost acoperit de partea română.

De asemenea, Primăria Sectorului 1 din București a oferit un sprijin de aproape un milion de euro pentru reconstrucția scărilor de granit din Parcul Valea Morilor din Chișinău. Un alt milion de euro a fost oferit Republicii Moldova de către autoritățile române pentru restaurarea Muzeului Național de Artă al Moldovei. De același suport s-a bucurat și parcul “Alunelul” din Chișinău, proiectul de reparație fiind finanțat cu 846 mii de euro de către Primăria Sectorului 6 din București.

Un alt grant asemănător, în valoare de 1 milion de euro, a fost oferit de Guvernul României pentru renovarea Sălii cu Orgă din Chișinău, mai exact pentru renovarea fațadei, acoperișului și demisolului.

Primul teatru construit de la independența Republicii Moldova până în prezent a fost ridicat din temelii din banii Guvernului României, proiectul fiind realizat cu ajutorul celor 800 mii de euro oferiți de partenerii români.

Aproape un million de euro a fost oferit de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din România pentru construcția unei clădiri care găzduiește singura instituție de învățământ cu predare în limba română din Comrat, Găgăuzia..

Luate individual aceste proiecte pot părea prea mici pentru a fi promovate publicului larg, însă anume aceste proiecte care individual sunt în valoare de doar un milion de euro, însumate reprezintă un aport semnificativ pentru cetățenii Republicii Moldova, aport care este de necontestat.

Un alt proiect cu componentă strategică este gazoductul Iași-Ungheni, în valoare de peste 9 milioane de euro, care a fost conceput pentru a spori securitatea energetică a Republicii Moldova, precum și pentru a asigura o competitivitate atât necesară pe piața energetică a ambelor state: Republica Moldova și România.

Prin această interconectare de gaze între Republica Moldova și Uniunea Europeană, se dorește reducerea dependenței de gazul rusesc. Această interconectare ar fi un prim pas de succes care ar deschide drumul către o dezvoltare ulterioară și în alte sectoare, spre exemplu tranziția ecartamentului șinelor ferate de la cel sovietic la cel european, care ar facilita interconectarea cu regiunile Uniunii Europene. Alte proiecte de infrastructură realizate cu sprijinul Uniunii Europene au fost cele de aprovizionare cu apă și canalizare a gospodăriilor, precum și cele care vizează eficiența energetică a clădirilor publice, în valoare de 40 milioane de euro.

Nu în ultimul rând, este imperios necesar de menționat suportul Uniunii Europene și al României în perioada anevoioasă generată de declanșarea epidemiei de COVID-19. Republica Moldova a beneficiat de asistență economică de 87 milioane de euro pentru depășirea crizei, precum și de 140 milioane de euro alocate de către UE țărilor din Parteneriatul Estic.
În plus, 100 milioane de euro au fost oferiți de europeni pentru sprijinirea IMM-urilor, iar 11 milioane pentru societatea civilă.

Acestui suport financiar semnificativ i se adaugă ajutoarele primite din partea României, mai exact bine-cunoscutulconvoi umanitar format din 20 de camioane cu echipamente medicale care includea 1200 de cutii de Platinium, 1600 de cutii de Kaletra, 500 de mii de măști ffp2, 25 de mii de combinezoane de protecție, cinci mii de ochelari de protecție, cinci mii de viziere, zece izolete, 40 de mii de litri de alcool sanitar și 25 de mii de litri de biocid, ajutorul fiind în valoare de circa 3,5 milioane de euro.

Dar totuși ce ar trebui să facă Uniunea Europeană și România mai bine pentru ca proiectele pe care le materializează să fie cunoscute mai bine publicului larg?

Câteva soluții în acest sens ar fi desigur : mediatizarea cât mai activă, în primul rând în presa din Republica Moldova, iar mai apoi la fiecare proiect, cât de mic este – afișarea unui panou informativ cu donatorii și beneficiarii proiectului;

O soluție mult mai viabilă poate fi organizarea unei caravana reprezentanților permanenți ai Uniunii Europene în Republica Moldova, avându-l în frunte pe ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko, care va atrage atenția cetățenilor moldoveni printr-un slogan care exprimă prietenia, încrederea și sprijinul pentru Republica Moldova purtând numele de „Uniunea Europeană alături de Republica Moldova”. Aceeași chestiune o poate face și ambasadorul român la Chișinău, Daniel Ioniță. O altă recomandare care ar putea fi eficientă este comunicarea directă a primarilor cu aspirații europene cu cetățenii moldoveni, mai ales cu cei din mediul rural. Pentru că știm cu toții că primarul localității este perceput ca fiind autoritatea cea mai competentă, furnizoare de informații, în care locuitorii satului au încredere deplină.

Proiectele și sprijinul Uniunii Europene și cel al României este de necontestat, dar de ce populația Republicii Moldova are credința că Federația Rusă îi ajută chiar dacă evidența este contrară?

Acest fenomen își are rădăcinile în războiul hibrid pe care Federația Rusă l-a inițiat. Campaniile de dezinformare și fake-news înfloresc în spațiul dintre Prut și Nistru, mai ales că presa de limba rusă este una foarte activă și numeroasă pentru procentul de 11% din populația Republicii Moldova, al căror limbă nativă este cea rusă. Această temă este una mult prea voluminoasă, de aceea merită tratată într-un alt articol.

În concluzie, este de necontestat suportul oferit de Uniunea Europeană Republicii Moldova. Faptul că acest stat a beneficiat de cea mai mare susținere economică din Parteneriatul Estic relevă, fără echivoc, dorința Uniunii Europene de a apropia Republica Moldova de comunitatea europeană și de a o îndepărta de zona gri a corupției și subdezvoltării. Din moment ce statul membru UE cel mai apropiat de Republica Moldova este România, este o chestiune firească implicarea celui din urmă în parcursul economic al teritoriului din dreapta Prutului, implicare care, mai mult decât atât, este întărită și de trecutul istoric comun.

Din punctul meu de vedere, acest sprijin economic trebuit gândit în funcție de capacitățile și deschiderea guvernului, însă cu precădere trebuie canalizat pentru ajutorarea directă a cetățenilor Republicii Moldova. Sprijinul direct trebuie în primul rând să ajungă la autoritățile locale, în așa fel încât de aceste fonduri să fie folosite în mod just. Această poziție este desigur împărtășită atât de decidenții europeni, cât și de cei români.

Distribuie acest articol

13 COMENTARII

  1. Într-un loc spui că România ar fi construit 1000 de grădinițe, pentru ca în următoarea frază să scrii că a renovat 1000 de grădinițe. Care e adevărul?
    Vă spun eu. România a contribuit modic la lucrări de renovare a unor grădinițe construite de moldoveni pe timpul RSSM.
    Și celelalte „ajutoare” românești țintesc exclusiv sistemul de învățământ sau cultura din RM. Practic în schimbul unor mărunțișuri, construind de fapt nimic, ci cofinanțând niște renovări, România a obținut românizarea învățământului si culturii în RM și eliminarea învățământului moldovenesc și lichidarea culturii moldovenești.
    Celelalte ajutoare UE, de la germani, polonezi etc au fost cu adevărat ajutoare în drumuri, canalizare, economie fără scopul de a deznaționaliza moldovenii.
    Cum ar fi ca Ungaria să cofinanțeze reparația instituțiilor de învățământ din România, în schimb să impună ca în școlile din România să se învețe numai istoria ungurilor și limba maghiară, iar istoria românilor și limba română să fie interzise? Ăsta nu e ajutor în niciun caz, ci este o crimă.
    Singurul lucru ce iese din tipic e reconstrucția acelui sat, dar cum știu care-i atitudinea românilor față de RM, ceva e foarte putred acolo ori e fals, ori românii au fost vinovați de inundație prin deversarea de la Stânca – Costești.
    Am căutat pe google si doar românii se laudă că ar fi contribuit acolo cu bani la reconstrucție. Sursele din Moldova pomenesc de fonduri europene, e drept că pentru școală și altele.
    Nu în ultimul rând, căutând pe google dau de articolul Wikipedia pentru Cotul Morii, iar la istorie se pomenește cum au fost împroprietăriți țăranii de nu-ș ce asociație română în perioada interbelică. Frumoasă mistificare a istoriei. Ce minunați sunt românii, cum au adus ei pământul din România și l-au dat țăranilor din Cotul Morii. Ce bun la suflet sunt românii!! Nu e ca și cum în realitate în Republica Democratică Moldovenească avusese deja loc reforma agrară, iar după „unirea cu Basarabia” din 1918, românii au confiscat pământul țăranilor moldoveni pentru ca mai apoi să o facă pe generoșii împărțind pănânturi pe care le răpiseră cu nerușinare chiar de la localnici. E absolut ridicol să credem că existau asociații românești ce aveau de împărțit 1000 de ha doar într-un sat în Basarabia anului 1922. Dar ce știu eu, românii gospodari au cărat după „unire” 1000 de ha peste Prut, doar în acel sat, și le-au împărțit țăranilor de acolo.
    Concluzia? E strigatore la cer politica de minciună și de genocid cultural dusă de români în RM. Si apoi unii se miră că cei informați de acolo văd în români tot ce e mai urât și rău în oameni.

    • dru, in timp ce actuala Republica Moldova s-a aflat sub stapanire ruseasca (1812-1917), sub denumirea de Basarabia (tot de origine rusa), Moldova s-a unit cu Muntenia formand Romania. Poate cea mai marcanta figura din cultura Republicii Moldova, Mihai Eminescu, a trait si s-a format ca poet in Romania, scriindu-si opera in limba romana. Vechea (Suceava) si noua (Iasi) capitala a Moldovei au fost dintotdeauna la dreapta Prutului. In Suceava a domnit Stefan cel Mare peste toata Moldova.

      Genocid cultural al Romaniei in Republica Moldova zici… pai cam cum ti-l imaginezi tu pe Eminescu ajungand un mare poet? Intr-o gubernie ruseasca? Intr-o provincie a Imperiului Austro-Ungar? Sau intr-o tara in care se putea manifesta nestingherit in limba materna?
      Ce istorie are un popor a carei fiinta a fost faurita intr-un loc care acum se afla intr-o alta tara? Una furata si cu siguranta nu-i furata de catre Romania, din moment ce Moldova a fost unul dintre cele doua principate care-au format Romania, de buna voie si nesilit de nimeni. Atat Eminescu cat si Stefan cel Mare, sunt figuri marcante in cultura si istoria Romaniei, la fel cum e cazul si in Republica Moldova. Care parte a genocidului cultural dus de romani in Republica Moldova n-am inteles-o? Ce e asa de strigator la cer?

      A, e vorba de politica si politicienii din Chisinau? Pai 100 de ani de gubernie ruseasca si alti aproape 50 de republica sovietica nu se uita asa usor. Nici in Romania cei aproape 45 de ani de influenta sovietica n-au fost uitati, inca se simt destul de puternic, asa ca e ok, e de inteles. Te mira faptul ca Romania sprijina invatamantul si cultura din republica? Pai dupa 150 de rusificare (cu o pauza de 20 de ani) poate de asta aveti nevoie cel mai mult, degeaba esti ajutat in orice alta privinta daca nu stii cine esti si ce vrei.

    • Acest comentariu moldovenesc raspunde in mod tipic la toate intrebarile ridicate de articol. Orice ar face Romania in Basarabia, va primi aceeasi „recunoastere” ca mai sus: „E strigatore la cer politica de minciună și de genocid cultural dusă de români în RM. Si apoi unii se miră că cei informați de acolo văd în români tot ce e mai urât și rău în oameni.”

      Oamenii astia sunt iremediabil bolnavi, nu sunt sensibili la nici un argument. Cunosc o tanara, fiica de preot din Basarabia, care isi face doctoratul in Bucuresti si are o sora maritata in Bucuresti. Aceste doua fete au profitat din plin de tot ce le-a oferit Romania in ultimii 10 ani. Am intrebat-o cum au votat parintii ei basarabeni si mi-a spus ca nu a reusit sa-i convinga ca Dodon este toxic. Asta este situatia reala de acolo, cei mai multi nu pot fi clintiti din devotamentul fata de rusi. Dar primesc bani din toate partile si pe urma iti demonstreaza (ca mai sus) ca nu le-ai facut mare lucru.

      • Naționalismul primitiv românesc îl recunosc după folosirea acestui nume ce nu a fost niciodată acceptat sau măcar folosit de moldovenii dintre Prut și Nistru – și anume Basarabia.
        Ce mare lucru au oferit românii „basarabenilor”… le-au dat șansa fetelor lor să-și părăsească țara și familiile și să se mărite la București cu Connect-R, sau să facă doctoratul în pseudo-științe precum ar fi istoria românilor, să li se ceară să dacă propagandă împotriva propriului președinte etc. Dodon e nociv? Pentru cine? Pentru visurile naționaliștilor români. Cei ca tine sunt nocivi pentru Moldova și le otrăviți și mințile slabe ale tinerilor moldoveni ce intră în contact cu voi.

  2. Stiti care e cea mai LUNGA frontiera de stat a Romaniei, cu cine se invecineaza ea cel mai mult?
    (sa fie ungaria, poate bulgaria sau chiar ucraina – ca pentru banatubaniei cu siguranta e aliata rusilor, SERBIA, si pentru restul Marea Neagra din largul Crimeeii)
    De ce nu puneti aceasta intrebare ROMANILOR cetateni europeni, din parti, ca sa ramaneti UIMIT?
    Propaganda rusa e servita bine de autoritati, carevasazica. Insa, nimic nu va impiedica sa va scoateti in evidenta REALIZARILE, sa va conditionati urmatoarele investitii de VIZUALIZAREA permanenta pe panouri/ ecrane uriase, calupuri in toata media, la fel ca UE, a realizarilor voastre concrete, si eventual sa fiti prega sa strangeti shurubul asa cum face si Putin, ca sa fiti mai bine intelesi!
    Din pacate si in Mileniul 3 statele au nevoie de gaze si petrol iar voi nu dispuneti de ELE, nici macar cat sa va ajunga voua! pe linga faptul ca trompetele rusesti dint toata media le-a scos ochii, decenii la rand, cand au primit putina electricitate (platita), in parte, de la cei cu 2 reactoare functionale
    (propaganda rusa e atotputernica si manifesta inclusiv in ROMANIA, cum vede toata lumea rusnacii saboteaza cu MAXIMA perversitate pe toate caile statul roman din !interior – nu doar relatia cu rep.moldova – uzand de patriotii cetateni romani cu precadere din TRANS ilvania despadurita si din bucale, pline ochi de cozi de topor!

  3. Adăugaţi la cele de mai sus şi bursele acordate de România tinerilor din Moldova, ca şi cele aprox. 1 milion de cetăţenii româneşti pentru moldoveni.
    Totuşi, per ansamblu, România are parte de o percepţie ostilă în Moldova. Politica Bucureştiului faţă de Moldova a fost un lung şir de eşecuri, începând cu „afacerea” din Transnistria şi terminând cu impunerea guvernului PSRM+ACUM FĂRĂ ca România să fie nici măcar consultată.
    Geopolitic vorbind, „Europa noastră” sprijină Moldova, dar în aşa fel încât să nu supere Rusia. De aceea România, puternic anti-rusă şi pro-atlantică, este scoasă cu premeditare de Europa din toate formatele de negociere asupra Moldovei. Iar Moldovei îi convine, crede că „va suge” din toate părţile fără să-şi piardă suveranitatea.
    Moldova pare să fie o carte de joc a relaţiei Europa-Rusia, cu România eliminată de la masă. Ceea ce este o ticăloşie din partea „Europei noastre”…..

    • N-as spune ca depopularea tineretului tarii e o reusita. Adica clar ca Romania le-a oferit o sansa majora de a-si imbunatati calitatea vietii, insa ei pleaca spre vestul Europei. Ca urmare, cu fiecare tanar in plus care pleaca, partea pro-europeana din populatie pierde un vot. Cam a dat-o in bara cu planuirea strategica Romania la capitolul dat. Acum va trebui de asteptat cu mult mai mult ca Moldova sa se uite strict spre vest.

    • Bursele românești sunt lovituri mortale aplicate Republicii Moldova de România. Este ilar și absurd că și acest adevărat jaf de capital uman și nu doar, dublat de îndoctrinarea anti-moldovenească a puținilor care se întorc este considerat ajutor.
      Din declarațiile PM al Moldovei cele mai mari sume de la bugetul Moldovei se duc în învățământ. Iar România culege sau fură jumătate din recoltă. Tributul sângelui nu era atât de brutal. Bursele nu ajung zecilor de mii de studenți moldoveni, ei sunt întreținuți de părinți, alte sume scoase din economia moldoveneasca, sume ce în total sunt colosale și iau drumul dinspre Moldova spre România. Bursele sunt un jaf colosal, altă cauză pentru situația din care Moldova nu are șanse să-și revină. Cel puțin până nu va pune punct acestei practici de jefuire prin burse. Adică Moldova își cheltuie puținii bani pentru a cultiva o recoltă ale cărei cele mai bune fructe sunt culese de România.

      Mulți dintre reprezentanții statului român consideră că statul moldovenesc și identitatea moldovenească reprezintă pericole capabile să submineze temelia statului român. Anume din aceste considerente, pe parcursul a 30 de ani, cu titlul de ajutor și sprijin, statul român, de fapt, lucrează la degradarea tânărului stat moldovenesc.

      Cazul acordării burselor pentru studenții și elevii moldoveni. Astfel, în ultimii 10 ani, în universitățile Moldovei numărul studenților s-a redus de la 109 la 57 de mii. Asta în timp ce în universitățile României învață în același timp cel puțin 30 de mii de studenți moldoveni întreținuți cei mai mulți de părinții din Moldova sau care activează în câmpul muncii din România, pe lângă studii, și care astfel anual aduc economiei românești sute de milioane de Euro din cumpărarea de bunuri și servicii. Reiese că România își dezvoltă economia și sistemul educațional și din contul celei moldovenești și, în paralel, pregătește specialiști pentru a dezvolta România, dar și coloana a cincea, anti-moldovenească, formată din puținii care revin apoi în Moldova.
      De menționat și ce burse oferă tradițional România studenților moldoveni, toate complet inutile economiei sau statului moldovenesc și nu doar inutile, dar dăunătoare: istoria românilor, limba și literatura română, drept românesc.
      Așadar, Lucifere, oare ce moldovean, care nu-i batut în cap, poate avea față de România o altfel de atitudine decât acea pe care România o merită cu vârf și îndesat?

      • Draga Dru,
        Pariez ca ai pasaport romanesc, cum au toti ministrii vostri in frunte cu Dodon. Demonstratia de mai sus este hilara, Romania va jefuieste pe voi de miliarde de dolari. Fii linistit, „statalitatea ” voastra e in siguranta, va credeti prea importanti. Noua ne-a cam pierit cheful de fratii carcotasi pentru care ” istoria românilor, limba și literatura română, drept românesc”, sunt „nu doar inutile, dar dăunătoare”. Atunci „Spor la studiile rusesti”, dar lasati-l in pace pe Eminescu.
        Si, de fapt avem studenti de la voi in toate domeniile, eu vorbeam despre studenti la stiinte.

        • Dodon nu are cetățenie română, iar aproape de 100% dintre cei ce o au, o dețin în primul rând din interese materiale și o consideră cetățenie UE.
          Ce am scris mai sus e perfect adevărat, iar „ilar” nu reprezintă un contraargument.
          Ridicolul există în aceea că aceste burse românești ce devastează RM ar fi considerate de români un ajutor. Poate și popoarele balcanice ar fi trebuit să mulțumească Imperiului Otoman pentru devșirme. Sunt convins că n-ai habar ce e. E vorba de „bursele” ce le ofereau otomanii copiilor creștini la școlile de ieniceri. Și devșirme era mai puțin nociv decât bursele românești. Cel puțin părinții nu-i întrețineau pe ieniceri și statele balcanice nu-și cheltuiau banii pe educația viitorilor ieniceri din grădinițe până la bacalaureat.
          Eminescu, pe care eu nu-l prea apreciez, el fiind de un șovinism fără egal, este născut și crescut în Moldova. Într-adevăr a suferit grav de românism și nu numai, dar în clipele de luciditate scria niște lucruri cam urâte despre munteni vs moldoveni. Îi înțeleg pe moldovenii care-l consideră de-al lor. Au motive întemeiate.
          Cum ar fi oare dacă ați înceta să mai faceți atât bine moldovenilor și ați pune punct la devșir… burse?

      • dru, DinMoldova
        „Depopularea tarii” e o problema interna pe care voi o vedeti o problema cauzata de Romania… nu-i bai, si din Romania pleaca tinerii in vest, iar noi facem exact acelasi lucru ca si voi, dam vina pe vecinii de la vest (bine, nu pe maghiari ci pe UE). Populism ieftin.

        Recunosc la dru o expresie vanturata si prin Ro acum ceva vreme: „coloana a V-a”… antimoldoveneasca de data asta, pe la noi era antiromaneasca. Vecine de peste Prut, ia spune, era bine cand rubla avea valoare dubla? Umbli cu turcisme ca sa ne-arati cat de rai suntem noi romanii, insa uiti un aspect esential: bursele romanesti nu sunt obligatorii, nu-ti baga nimeni pe gat burse, daca le vrei, le iei, daca nu le vrei, stai cuminte-n banca ta si ridici Moldova pe cele mai inalte culmi ale progresului. Devsir-ul pe care-l fluturi aici nu era facultativ. „Bursele” otomane erau echivalentul rapirii sau traficului de persoane din zilele noastre, ceea ce e alta poveste. Alte vremuri…

        Uitati-va spre vest, aici sunt intru totul de acord cu DinMoldova! Acelasi lucru se pare ca-l vrea si Romania, dintr-un motiv cat se poate de simplu: daca arunci o privire pe-o harta, la vest de RM e RO, nu DE, nu UK sau IT. Poate ca uitandu-va spre vest, descoperiti ca s-ar putea sa fim singura tara care va trateaza cam cum ati vrea sa fiti tratati, pentru restul nu sunteti altceva decat mana de lucru ieftina.

      • @dru _ „România culege sau fură jumătate din recoltă. ”

        Diplomele obținute în România de studenții basarabeni (zic așa pentru a deosebi zona din stânga prutului de cea din dreapta, dar dumneavoastră o puteți numi cum doriți, Moldova, Basarabia, ori Rusia de Vest șamd.) reprezintă o oportunitate, o șansă, acordată copiilor.

        Ele sunt recunoscute în Uniunea Europeană și în alte state ale lumii, permițându-le să-și continue studiile la universități mai prestigioase decât cele românești și să profeseze acolo.

        România are (inclusiv pentru că studiile îi sunt recunoscute în străinătate) un sfert din populație peste 4 milioane, adică mai mult decât întreaga Republica Moldova, aflată peste frontiere. Deși este greu ca atât de multe familii să aibă cel puțin un membru plecat din țară la studii sau la muncă, cunoștințele dobândite și banii trimiși de ei au contribuit și contribuie în continuare la dezvoltarea României. Acest lucru este valabil și pentru basarabeni.

        P.S.1. Permiteți-mi vă rog. să observ că afirmația „ce burse oferă tradițional România studenților moldoveni, toate complet inutile economiei sau statului moldovenesc” este nefundamentată. Academia de Studii Economice a Moldovei, instituție de învățământ cu care basarabenii se mândrec, a luat ființă prin strădania și ajutorul important al Academiei de Studii Economice din București. Schimbul de studenți și manifestările științifice organizate împreună contrazic spusele dumneavoastră.

        P.S.2. Vă rog frumos să aveți amabilitatea și să-mi spuneți dacă pentru a scrie comentariile în limba română ați apelat la ajutorul unui translator, sau ați folosit dicționarul moldovenesc-român al lui Vaisie Stati? Vă mulțumesc.

  4. Cum ai da-o cu moldovenii nu e bine. Şi totuşi, ce le-am făcut aşa de rău încât consideră România cel mai mare duşman al lor? Unii preferă Rusia, alţii preferă Europa, dar 75-80 % din populaţie urăşte România. Eu aş zice să-i lăsăm în plata Domnului şi să-i considerăm pierduţi pentru cauza României.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Laurențiu Pleșca
Laurențiu Pleșca
Licențiat în Științe Politice, Universitatea din București. Principalele sale puncte de interes în domeniul politic sunt: dezvoltarea economică a României în cadrul UE, securitatea UE, dar și Parteneriatul Estic. Are un blog în care promovează integrarea europeană și scrie despre politica internă, dar și externă a României și Republicii Moldova. Vorbește 3 limbi străine: engleză, italiană, rusă.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

Antifragil

de

Nassim Nicholas Taleb

recomandată de contributors.ro

 

Top articole

Gâlceavă pe Nil. Cum au ajuns Egiptul, Etiopia și Sudanul în prag de război

Un conflict major, implicând trei țări cu o populație însumată de peste 260 milioane de oameni - ceva mai mult de jumătate...

Scrisoare deschisă către Ministerul Educației și Cercetării, în sprijinul cercetătorului Livius Trache

66 de cercetători din toată lumea semnează o scrisoare deschisă adresată Ministerului Educației și Cercetării și conducerii IFIN-HH în care își manifestă...

Studiul lui Andrei Ursu, Roland Thomasson și Mădălin Hodor despre Contrarevoluția Securității în decembrie 1989 ar fi trebuit să-i oprească pe mistificatori. Ei rămân...

Numărul din 24 iulie-28 august al Evenimentului Istoric semnalizează cu litere mari un articol din interior cu titlul: „Operațiunea GRU din decembrie...

Alegerile prezidențiale din Belarus: începutul sfârșitului pentru Lukașenko?

Duminică, 9 august, vor avea loc – într-o atmosferă extrem de tensionată - alegeri...

De ce să scriem despre lucrurile care dor

În preajma împlinirii unui secol de la semnarea tratatelor de la Trianon (care au sancţionat juridic dezmembrarea regatului maghiar la finele Primului...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.