Republica Moldova la răscruce. Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional – un pas decisiv pentru viitorul european

„Europa este Republica Moldova. Republica Moldova este Europa. Moldova nu este singură” Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European, pe 21 mai 2023 la Chișinău.

Pe 20 octombrie 2024, Republica Moldova se află din nou la o răscruce de drumuri istorică. Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional care au loc în aceeași zi reprezintă pentru moldoveni de ocazia de a decide direcția finală a țării lor: spre integrarea completă în Uniunea Europeană sau spre o cale de incertitudine geopolitică. În acest moment crucial, Moldova are ocazia de a rupe un blestem istoric care i-a definit parcursul timp de decenii, între Est și Vest, și de a-și afirma în mod clar destinul european.

Istoria Republicii Moldova a fost, în ultimul secol, una de suferință, captivă între marile puteri și regimurile totalitare care au transformat geografia și destinele oamenilor simpli. După cum spunea istoricul Oliver Jens Schmitt, „geografia face istoria și istoria face geografia” – o afirmație care descrie perfect drama Moldovei. În anii ’40, teritoriul a devenit scena unor atrocități comise de regimurile fasciste, unde mii de evrei și romi au fost exterminați, iar Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939 a smuls Moldova de lângă România, transformând-o într-un satelit sovietic, supus controlului direct de la Moscova.

După prăbușirea Uniunii Sovietice, în timp ce țările din Europa Centrală și de Est își recăpătau independența și începeau procesul de integrare europeană, Moldova a rămas prinsă între Est și Vest, într-o situație geopolitică incertă. Cu toate acestea, moldovenii nu au așteptat pasiv salvatori externi, ci au făcut pași curajoși pentru a-și declara independența în 1991. Însă visul european părea de multe ori de neatins, în special din cauza politicienilor corupți, marionete ale Kremlinului, care încercau să mențină țara într-o stare de instabilitate.

Maia Sandu și renașterea europeană a Moldovei

Atunci când speranțele moldovenilor păreau să fie spulberate, o nouă generație de politicieni, educați în străinătate, a adus un suflu nou în politica țării. Acești „neo-pașoptiști”, erau tineri plini de viziune, iar Maia Sandu, o femeie aparent timidă, dar de o hotărâre extraordinară, a reușit să aducă Moldova înapoi pe traseul european. Sandu, care a fost considerată „un tocilar” de criticii săi, a demonstrat că poate rupe cercul de influențe corupte și să ofere Moldovei o nouă șansă la democrație și prosperitate.

Sub conducerea sa, Moldova a reușit să rupă complet relațiile tradiționale cu Moscova imediat după invazia Ucrainei, să primească zeci de mii de refugiați și să  facă pasul curajos de la o țară asociată, la o țară care dorește sa adere la UE in martie 2022. Maia Sandu a folosit fiecare fereastra de oportunitate și a pus Moldova pe harta politică europeană. Într-un gest de importanță geopolitică majoră, în iunie 2023, Maia Sandu a găzduit Summitul Comunității Politice Europene la Chișinău, aducând în capitala Moldovei 46 de lideri europeni. Acest eveniment a simbolizat întoarcerea Moldovei pe scena internațională, iar un an mai târziu, în iunie 2024, negocierile de aderare cu UE au fost oficial deschise.

Ce se votează pe 20 octombrie 2024?

Pe 20 octombrie, moldovenii sunt chemați la urne pentru a vota atât în cadrul alegerilor prezidențiale, cât și la un referendum constituțional. Acest referendum este extrem de important, deoarece propune completarea Constituției Republicii Moldova cu două articole fundamentale:reconfirmarea identității europene a țării și ireversibilitatea parcursului său european. Maia Sandu cere moldovenilor sa facă pasul decisiv către Europa, impreuna. Suveranitatea populară va fi legitimitatea pura a acestui proces de aderare. Peste ani si ani, moldovenii nu vor putea sa spuna ca o anume culoare politică a dorit aderarea, ci poporul moldovean a ales Europa.

Textul referendumului prevede:

„RECONFIRMÂND identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova, DECLARÂND integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova.”

Această modificare constituțională nu este doar un gest simbolic, ci unul cu implicații juridice și politice majore. Dacă referendumul va fi aprobat, integrarea europeană va deveni obiectiv strategic, iar parcursul european al țării va fi ireversibil, protejând Moldova de orice încercare viitoare de a schimba direcția politică a țării. Astfel, chiar dacă vor apărea în viitor lideri sau partide care vor încerca să apropie Moldova de Rusia, aceștia nu vor putea face acest lucru fără a modifica din nou Constituția – un proces dificil, ce necesită majorități parlamentare speciale și un alt referendum.

În plus, un vot favorabil va oferi un semnal puternic Bruxelles-ului că Moldova este decisă să-și îndeplinească angajamentele și să implementeze reformele necesare. Asta va accelera accesul la fonduri europene și va deschide calea pentru negocieri mai eficiente cu UE.

Beneficiile aderării la UE: lecții din experiența României

Exemplele României și Poloniei, ambele țări care au trecut prin acest proces, arată că transformările, deși dificile, aduc rezultate concrete: creștere economică susținută, investiții străine și îmbunătățirea nivelului de trai.

România oferă un exemplu concret despre beneficiile integrării în Uniunea Europeană. Aderarea României în 2007 a marcat începutul unei perioade de transformări economice și sociale semnificative. În primii 17 ani de la aderare, România a primit peste 90 de miliarde de euro din fonduri europene, care au contribuit la modernizarea infrastructurii, dezvoltarea agriculturii și crearea de locuri de muncă. De asemenea, salariul mediu s-a multiplicat de 5 ori, de la 1000 de lei, la 5000 de lei,  economia României a devenit una dintre cele mai dinamice din regiune cu PIB multiplicat aproape de 3 ori. Accesul la piața unică aduce cu sine libertatea de circulație a persoanelor, mărfurilor, serviciilor și capitalurilor, oferind oportunități uriașe pentru cetățeni și afaceri. De asemenea, integrarea în Uniunea Europeană deschide ușile către diverse programe europene de prestigiu, cum ar fi Erasmus+, care a permis, de la aderare, peste 350.000 de studenți români să studieze în străinătate în cei 17 ani de apartenență la UE.

Chiar și atunci când democrația din România și statul de drept au fost atacate de interese politice, Uniunea Europeană și Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) au acționat ca gardieni utili, oferind un compas moral și juridic. Acești piloni ai democrației au ajutat cetățenii să distingă, în mijlocul propagandei politice, direcția corectă către care să privească și să acționeze pentru a proteja valorile democratice.

Pentru Republica Moldova, aderarea la UE ar însemna acces la piața unică europeană, sprijin financiar prin fonduri de dezvoltare, investiții străine și stabilitate economică. UE a aprobat deja un Plan de Creștere pentru Moldova în valoare de 1,8 miliarde de euro , destinat perioadei 2025-2027. Aceste fonduri vor fi folosite pentru modernizarea infrastructurii, dezvoltarea de spitale noi și conectarea Moldovei la rețeaua energetică europeană, reducând astfel dependența de resursele rusești. Miza din 20 octombrie nu este doar despre viitorul imediat al țării, ci despre traiectoria Moldovei pentru decenii de acum înainte. Deja, Rusia a reacționat agresiv la apropierea Moldovei de UE, blocând exporturile și amenințând stabilitatea energetică a țării. Însă Europa a venit în ajutor

Provocările procesului de aderare

Procesul de aderare la Uniunea Europeană este unul lung și complex. Moldova va trebui să negocieze și să închidă 35 de capitole de politici, fiecare acoperind domenii cheie, de la justiție și statul de drept, la agricultură, mediu și protecția consumatorilor. Aceste capitole trebuie negociate și implementate treptat, iar succesul negocierilor depinde de capacitatea Moldovei de a adopta reformele necesare și de a-și menține stabilitatea politică.

România a trecut printr-un proces similar înainte de aderare, fiind nevoită să își reformeze profund sistemul de justiție și să combată corupția. Moldova se confruntă cu aceleași provocări, iar lipsa de stabilitate politică ar putea întârzia sau chiar opri procesul de integrare. De aceea, caracterul ireversibil al parcursului european, așa cum este stipulat în textul referendumului, este esențial pentru protejarea acestui drum.

Negocierile de aderare la UE nu sunt simple și pot dura ani. România a avut nevoie de aproape un deceniu de la depunerea cererii până la aderarea efectivă în 2007. Dar acest proces aduce reforme esențiale care modernizează economia, întăresc statul de drept și combat corupția. Pentru Moldova, negocierile vor însemna adoptarea legislației și standardelor europene în domenii critice, cum ar fi justiția, statul de drept, economia de piață și drepturile omului. De exemplu, România, în perioada premergătoare aderării, a reformat masiv sistemul de justiție și administrația publică, ceea ce a făcut-o mai atractivă pentru investițiile străine.

O șansă de a rescrie istoria

Așa cum scria recent cercetătoarea în științe politice Anda Bologa, pentru Moldova a sosit momentul să aleagă între Europa și Moscova, între integrarea europeană și o eventuală revenire în sfera de influență a Rusiei. Deși pare o alegere simplă, de tip binar, realitatea este că nu există o cale de mijloc.

Alegerile prezidențiale și referendumul din 20 octombrie reprezintă un moment istoric pentru Republica Moldova. Într-o regiune marcată de instabilitate geopolitică și influențe externe, Moldova are ocazia să își afirme clar identitatea europeană și să își apere viitorul  prin intermediul acestui referendum constituțional. Maia Sandu și echipa sa au demonstrat că Moldova poate deveni un partener de încredere pentru Europa, iar sprijinul internațional pentru reformele sale este mai puternic ca niciodată.

Moldovenii au acum șansa de a alege nu doar un președinte, ci și viitorul lor european. Acest vot nu este doar o decizie pentru prezent, ci un angajament pe termen lung pentru stabilitate, prosperitate și libertate. Dacă vor vota pentru această modificare constituțională, vor reuși să rupă lanțurile istoriei și geografiei care i-au ținut prizonieri între marile puteri ale lumii, și să își înscrie destinul în familia europeană. Și în definitiv, Moldova ar trebui să găsească o umbrelă de siguranță sub aripa Europei de tancurile rusești, așa cum zicea Maia Sandu: „Nu avem nimic împotriva rușilor, ci împotriva tancurilor rusești.”