joi, martie 28, 2024

Republica Moldova obține statutul de țară candidată UE, dar cu ce merite?

La 23 iunie 1990, Republica Moldova semnează declarația de suveranitate, exact 32 de ani mai târziu primește statut de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Simbolistica acestei date ar trebui să ne dea de gândit, dar totuși ce înseamnă acest pas important în parcursul european al Moldovei? Pe scurt Republica Moldova este luată sub aripa protectoare a Uniunii Europene și este un semnal clar că există o perspectivă europeană concretă pentru acest stat ex-sovietic. Mai mult decât atât se intensifică prezența europeană la Chișinău, cel mai important prin fonduri de pre-aderare, asistență economică și tehnică pentru reforme crește considerabil, interconectarea energetică și a pieței de desfacere se armonizează la standardele Uniunii Europene și desigur pe partea de securitate Republica Moldova are o mai mare încredere în ziua de mâine.

După decizia votul covârșitor din Parlamentul European și decizia șefilor de stat din Consiliul European, împreună cu Ucraina, Republica Moldova are o speranță de a deveni dintr-un stat eșuat – unul performant cu instituții stabile, valori europene și stat de drept și de a se alătură într-o bună zi Uniunii Europene ca stat membru.

Să o spunem pe nume, Uniunea Europeană și-a reactivat politica sa de extindere exclusiv datorită războiului din Ucraina. Acum rămâne la priceperea Ucrainei și Moldovei să se folosească de acest moment pentru că în orice criză există și câștigători. Desigur că o mare parte din această oportunitate o reprezintă rezultatele militare ale Ucrainei și nu cred că cineva contestă acest adevăr.

Din Trio-ul Asociat (Ucraina, Moldova și Georgia), doar Georgia nu primește o perspectivă clară a integrării. De ce? Pentru că Georgia este încă prinsă într-un cerc vicios de polarizare și chiar putem observa mai multe elemente ale statului capturat. La aceasta se mai adaugă prezența pe teritoriul Georgiei a republicilor separatiste Abhazia și Oseția de Sud.

Ce ne facem cu statele din Balcanii de Vest? Argumentul principal al euroscepticilor privește state precum Albania (statut de țară candidat obținut în 2010), Serbia (2012), Muntenegru (2010), Macedonia de Nord (2005) sau chiar Turcia în 1999.

Cu privire la această chestiune, da este adevărat că statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană este un prim pas oficial pe drumul către aderarea la UE – dar acel drum poate fi lung și anevoios și nu există nicio garanție că un candidat va fi în cele din urmă acceptat în clubul european. Și cu toate acestea ar trebui să rămânem optimiști pentru că acest pas nu poate fi doar unul simbolic. Desigur ne putem aștepta la un proces de integrare europeană de 5, 10 sau chiar 15 ani, timp necesar pentru a adopta aquis-ul comunitar, dar oare există scurtături datorită conjuncturilor geopolitice?
României, de exemplu i-au trebuit 12 ani din anul 1995, atunci când a primit statutul de țară candidată până în 2007 atunci când a deveni stat membru UE cu puteri depline. De ce ar exista o excepție de această dată? Totuși rămâne de văzut cât timp va dura “integrarea” atât pentru Republica Moldova, cât și pentru Ucraina pentru că avem de-a face cu o situație excepțională în care fiecare an este prețios pentru cele două țări aspirante la valorile europene.

Care sunt punctele forte și punctele slabe ale Republicii Moldova? Merită să devină un stat membru al Uniunii Europene?

Să începem cu argumentele tari:

  1. Republica Moldova va aduce un exemplu în plus proiectului european de stat reformat european în cel mai estic punct al Uniunii Europene. Practic va seta un precedent, că Uniunea este cu adevărat rezilientă și poate face față unei noi extinderi în Est.
  2. Această țară a dat dovadă de solidaritate și a găzduit și găzduiește constat 100 de mii de refugiați ucraineni adăpostiți din cauza agresiunii ruse, ceea ce reprezintă un efort considerabil având în vedere populația stabilă care nu depășește cu mult 2 milioane de cetățeni.
  3. Un milion de cetățeni europeni locuiesc în acest stat ori în străinătate datorită faptului că au dublă cetățenie, inclusiv cea română.
  4. Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de fonduri europene din Vecinătatea Estică cu peste 4 miliarde de euro obținute (granturi + împrumuturi) de la independență încoace – deci o investiție atât de mare a UE într-un stat nu poate să nu fie urmată de planuri serioase precum aderarea într-o bună zi la familia europeană.
  5. Republica Moldova exportă mai mult de 70% dintre produsele sale pe piața unică a Uniunii Europene.
  6. Principalul partener de export și import al Republicii Moldova este în mod incontestabil un stat membru al Uniunii Europene – România, care este și cel mai mare avocat al parcursului european al statului vecin.
  7. Moldova a beneficiat de un Acord de Asociere, inclusiv DCFTA, cu Uniunea Europeană încă din 2014. Acest sistem comercial preferențial a permis Moldovei să profite de eliminarea tarifelor la exportul către UE. Moldova se bucură, de asemenea, de acces sporit la piața serviciilor din UE și de condiții mai bune de investiții.
  8. Republica Moldova a început încă dinainte de 2014 și s-a angajat să-și armonizeze legislația cu acquis-ul Uniunii Europene într-o gamă largă de domenii.
  9. Investitorii europeni care au învestit și vor învesti în continuare își vor avea asigurate afacerile prin statutul de țară candidată a Moldovei care presupune și o mai mare protecție a sistemului bancar și crearea unui mediu de afaceri propice.
  10. Majoritatea populației este pro-europeană și asta ne-o zic alegerile, unde la cele legislative 63 de mandate din 101 în Parlament sunt luate de partidul pro-european PAS, iar la alegerile prezidențiale, candidatul pro-european Maia Sandu câștigă bătălia împotriva unui candidat pro-rus (Igor Dodon) și este votată cu 58% dintre voturi.
  11. Republica Moldova este un stat mai ușor de integrat în Uniunea Europeană datorită faptului că este un stat cu o suprafață mică și o populație și mai mică, comparativ cu Lituania, de exemplu care are relativ aceeași populație, dar o suprafață de două ori mai mare decât Moldova.
  12. Avem cetățeni moldoveni integrați în țările europene care ocupă funcții cheie, în eventualitatea în care acest stat ar accede la Uniunea Europeană ar fi soluționat exodul populației.
  13. Poziția geografică avantajoasă a Republicii Moldova ca stat membru UE și non-NATO îi permite acestui stat să fie un mediator între Vest și Est.
  14. Agricultura moldovenească își poate aduce contribuția la viitoarea criză alimentară din Europa provocată de război și blocarea exportului ucrainesc.

Puncte slabe:

  1. Provocări de securitate prin prezența așa-zisei Transnistrii și rămășite din contingentul Armatei a 14-a rusești, care ar pune la îndoială securitatea estică a Uniunii. Este imperios necesară soluționarea conflictului transnistrean înainte ca Republica Moldova să poată deveni parte componentă a Uniunii Europene, fără de această clarificare ar fi nevoită să renunțe la acest teritoriu, ar putea însemna această consecință prețul integrării?
  2. Instituțiile încă nereformate care pot împiedica drastic reformele în domeniul justiției. Putem spune cu certitudine că în Republica Moldova lupta pentru un sistem judiciar eficient a început, dar mereu corupții din sistem se împotrivesc prin urmare este nevoie de multă muncă în direcția eradicării corupției și în consolidarea unor instituții cu adevărat curate.
  3. Trebuie să recunoaștem că situația economică este una precară, chiar dacă creșterea economică anuală în 2021 a fost de aproape 14%, una dintre cele mai mari din Europa. Încă salariile și pensiile sunt unele dintre cele mai mici din Europa și de multe ori Republica Moldova depinde foarte mult de granturile europene pentru a-și asigura existența.
  4. Criza energetică și dependența de Federația Rusă reprezintă o altă vulnerabilitate a Republicii Moldova. Nu există o siguranță în prețul gazului rusesc și nici măcar dacă în ziua următoare va fi oprit sau nu, pentru că Federația Rusă folosește intensiv resursele naturale ca o armă politică. Republica Moldova va avea mult de suferit prin dorința sa de a adera la Uniunea Europeană, de aceea trebuie să facă față oricărei greutăți plantate de Kremlin.
  5. Influența rusă în Republica Moldova este de necontestat. Avem opoziția pro-rusă care are la dispoziție 38 de mandate din 101 pentru a bloca anumite decizii care au nevoie de majoritate constituțională – 67 de mandate (actuala majoritate pro-europeană posedă 63 de mandate)
  6. Vulnerabilitatea Uniunii Europene de a avea un stat ca Republica Moldova, care ar putea fi influențat de forțe pro-ruse și ar bloca decizii importante în Consiliul European unde este nevoie unanimitate și se folosește intens veto-ul.
  7. Încercarea de a captura acest stat de către grupări oligarhice. Perioada 2015-2019 de stat captiv nu a fost atât de îndepărtată încât să putem spune cu certitudine că astfel de chestiuni nu se mai pot întâmpla. În cazul reformării într-un ritm lent există incertitudinea că Republica Moldova s-ar întoarce la vechile metehne.

În concluzie Republica Moldova și cetățenii săi au foarte mult de muncă, iar pentru ca acest stat să devină cât mai rapid membru al Uniunii Europene avem nevoie de un context geopolitic favorabil adică un deznodământ de război favorabil pentru Ucraina, mai avem nevoie de reformarea din temelii a instituțiilor moldovenești și desigur de sprijinul și asistența Uniunii Europene și în continuare de lobby-ul din partea României, dar desigur și de experiența sa în asistența cu procesul de pre-aderare

Distribuie acest articol

22 COMENTARII

  1. Acest stat ex-sovietic este de fapt o bucata din Romania, rupta de criminalii comunisti, si trebuie sa fie realipita la tara mama. Romanii nu au neprietenosi cu alte natii care au locuit si locuiesc in Romania, si acest lucru trebuie sa continuie, fie ca vorbim de unguri, ucrainieni, rusi etc.

      • Putin a trecut la fapte, asta ar fi diferența. Modificarea frontierelor prin forță încalcă tratatele internaționale, asta ar fi problema lui. Putin a fost susținut de Franța și Germania, care au presat Ucraina să semneze acordurile de la Minsk.

        România nu invadează pe nimeni. Ar fi și greu, în calitate de membru NATO. Însă reunificarea cu Basarabia este un obiectiv legitim, la momentul de față România încă nu și-a încheiat formarea ca stat național.

        Pactul Ribbentrop – Molotov n-ar trebui să mai fie valabil și azi, atât timp cât ambele țări semnatare au dispărut (Germania nazistă și URSS). Însă progresismul și intelectualismul apatrid veghează la a nu fi afectate interesele Rusiei chiar în timp ce se preface că o critică. Right? :)

        • Republica Moldova are o istorie complexă care începând cu 1812 diferă în cea mai mare parte de cea a României. Populația, contrar a ceea ce se crede, nu se împarte mecanic în românofoni, rusofoni și găgăuzi, imensa majoritatea a basarabenilor au o dublă cultură. Mai mult, românofon nu înseamnă român tot așa cum anglofon nu înseamnă englez (imensa majoritate a irlandezilor care au murit pentru independența republicii nu vorbeau decât engleza).

          Unirea este legitimă numai în cazul în care este susținută de o largă majoritate a cetățenilor celor două țări, o majortate care transcende frontierele etnice. Ori, nici astăzi și nici în viitorul previzibil nu poate fi vorba de așa ceva.

          • Romania nu exista in 1812!
            Să nu uităm că nici măcar Todor nu fuse încă parașutat în… Oltenia care inca nu exista, deoarece încă nu era ofițer rus!
            Nimeni nu și-a spus vreodată pe acolo basarabean, după cum nici transnistrean, cum baiguiti voi, având un interes – etnic, pare se, ca maghiarioizi/ ruteni / srbobulgaroi corciți, dar cu interese ciudate, geopolitice, puse în slujba altor state.
            Să compari Moldova, care a făcut România, cu nu știu ce provincii inventate de trădătorii României și papistași…, e de o cretinătate strigătoare la cer – o blasfemie proferată cu un scop!

          • Republica Moldova este un stat artificial, un fel de Transnistrie mai mare: dacă nu o ține Rusia de la spate, nu stă singură în două picioare. Spre deosebire de marii intelectuali ai neamului, imensa majoritate a oamenilor are o patrie și știe care e aceea.

            Existau și în anii ’80 aberații intelectuale gen ”cetățean sovietic” sau ”cetățean iugoslav” și mai există și azi câteva mii de nostalgici din categoriile astea. Ideea de ”cetățean european” e doar o continuare modernă, dar va avea aceeași soartă. Oamenii reali au mamă și tată, nu îi naște Comisia Europeană, la fel cum nu-i năștea nici Biroul Politic al CC al PCUS :)

        • Wrong!
          Susținătorii lu Trump ar face bine să se abțină, idolul lor este parțial responsabil pentru ce se întâmplă acum în Ucraina.
          Iar reunificarea cu Basarabia nu are nicio legătură cu Ucraina.
          Oricum, a sări în ajutorul unuia precum „Constantin” spune multe despre unul precum „Harald”.

          • @Dan – o să repet special pentru tabăra neomarxistă, care promovează interesele lui Putin tocmai în timp ce se preface că îl critică: Putin nu a invadat Ucraina atât timp cât Trump s-a aflat la Casa Albă.

            Iar șefa ta nu a construit Nord Stream 2 la recomandarea lui Trump, ci împotriva voinței lui Trump. Cam astea ar fi faptele, restul e activism neomarxist.

            • Păi de ce să fi atacat Putin în vremea lui trump? Cu portocaliul încă 4 ani în Beroul oval NATO ar fi devenit istorie. Ar fi fost chiar și pentru Putin mai confortabil să se fi așezat pe malul Donului și să îi aștepte cadavrul. Doar nu degeaba a investit în stabilul mitoman.
              Nu știu cine ar fi șefa lui Dan, dar NS2 a fost construit de șeful tău. Nu cel direct, ci ăla mare de la Kremlin.
              Trump îl consideră genial, Biden îl vede măcelar. Astea sunt faptele, restul e chestie de preferințe. Vestul cu NATO, tu cu Putin.

            • @Hantzy – exact istoria alternativă contrafactuală pe care o promovați voi doi demonstrează duplicitatea și ipocrizia Berlinului. Te pomenești că Merkel s-a opus din răsputeri construirii Nord Stream 2 :)

              De asta a readus Trump tancurile M1 Abrams în Bavaria (retrase pe ascuns de Obama) și de asta a reînființat în 2018 Flota a 2-a a Atlanticului de Nord, desființată în 2011 tot de Obama, pentru că ”NATO ar fi devenit istorie”? De asta a trimis aviația americană la Câmpia Turzii și la Kogălniceanu și de asta a alocat bani americani pentru extinderea bazelor aeriene respective, fiindcă ”NATO ar fi devenit istorie”?

              E bine că faci echipă și cu @Dan, măcar acum știm cum stăm.

            • exact istoria alternativă contrafactuală pe care o promovați voi doi demonstrează duplicitatea și ipocrizia Berlinului. Te pomenești că Merkel s-a opus din răsputeri construirii Nord Stream 2 :)

              Harald, Păi ce e contrafactual în afirmația mea că Putin este cel care a construit NS2?
              Observ că încă o dată – pentru a câta oară? – îmi atribui afirmații pe care nu le-am făcut. Asta nu dovedește duplicitatea politicii Berlinului, ci incapacitatea ta de a purta discuții oneste, bazate pe realitățile factuale, iar nu pe impresii și umori personale.
              Trump vedea NATO ca pe o afacere, pe care o dorea lucrativă. De asta a readus vechiturile alea depășite.
              Nu fac echipă cu nimeni, corectez doar minciunile colportate de alții. Nu e vina mea ca tu ești cel mai mincinos pe aici.

  2. Perspectivele aratate noua si dublate de partialitatea binelui si raului ca posibila integrare in Uniunea Europeana este corecta si cunoscuta de noi toti .Decizia ,ce s-a finalizat prin obtinerea statului de aderare ,oferita la Bruxelles, este una politica iar harta ne arata un adevar simplu ce ne confirma aderarea rapida a Rep.Moldova la UE. Republica Moldova este pozitionata ideal ea avind garantia totala a integrarii rapide in structurile UE .Momentul in care fortele militare SUA si Germania aflate sub steagul NATO vor ajunge pe granitele Rep.Moldova cu Ucraina va fi si momentul acceptarii rapide a Rep. Moldova in UE .Ucraina mai are de asteptat .In doi ani ,pina in 2024 , Rep. Moldova intra in structurile UE .Rolul Romaniei este foarte clar si toate demersurile sunt deja facute .O provocare pe care UE si Romania nu o pot rata .

  3. Doua state in care predomina mai ales punctele slabe, chiar daca societatile lor au dorinta de a se integra si de a intra mai repede sub „umbrela” UE. Sa nu uitam ca in Ucraina s-a murit pentru integrarea in UE, spre deosebire de Moldova unde nu au existat proteste pentru aderarea la aliantele vestice. „Teritorii pentru UE sau pace” este noua politica perfida adoptata de Franta, in sensul ca negocierile pentru aderarea la UE se vor baza pe disponibilitatea Moldovei si Ucrainei de a renunta la Transnistria, respectiv Donbas si Crimeea pentru Ucraina. Este ca si cum Romania ar fi avut Ardealul sub ocupatie in anii 90 … (alegeti dumneavoastra ce fel de ocupatie…), iar UE ne-ar fi impus sa-l cedam in schimbul aderarii. Apoi, mai exista o mare problema, inaintea aderarii la UE, Romania facuse deja pasi importanti spre aderarea la NATO si un parteneriat special cu SUA, lucru care i-a asigurat securitatea in zona. Cine va asigura securitatea Moldovei si Ucrainei la modul oficial, in urma semnarii unui tratat de aderare la NATO care presupune activarea Art. 5 in caz de pericol? Aici este marele mister: ce intelegeri se fac intre Germania/Franta si Rusia pentru a permite celor doua state sa adere la UE? Vor fi doar niste state neutre militar sau cu un statut special, sub influenta atat a UE, cat si a Rusiei? Nu este suficient sa vrei sa aderi la aliantele occidentale si sa cheltuiesti fondurile europene de preaderare. Sunt sigur ca daca Parchetul Europan face niste investigatii in Moldova privind aceste fonduri va descoperi increngaturile mafiote care „gestioneaza” acesti bani. Gestul acesta de a acorda celor doua state statut de state candidate este doar un semnal slab transmis catre Moscova si nimic mai mult. Este o negociere indirecta cu Putin pentru a mai renunta la agresiunea din Ucraina, stiut fiind faptul ca totul va depinde de Moscova in procesul de integrare in UE. Insa care este pretul platit, nu doar de cele doua state, dar si de UE in ansamblul ei? Sunt state UE(!) unde deja liderii pro-occidentali sunt inlaturati prin motiuni de cenzura si inlocuiti cu unii pro-rusi (Bulgaria) sau state in care serviciile si institutiile de forta capata puteri sporite aproape militarizand acele state (Romania) si sunt state (Macedonia de Nord) pentru care singura „atractie” europeana sunt subventiile pentru instalarea de panouri solare pe case. Nu mai vorbim de Ungaria care se opune deja oricaror initiative ale UE si care are o relatie speciala cu Putin. Aderarea Serbiei la UE? O gluma prost inteleasa. Un stat pro-rus de sus si pana jos, cu securitatea garantata de Rusia si armament rusesc.

  4. 14 mi-a plăcut!
    La cat teren agricol au moldovenii…
    Privind la terenul arabil al Ucrainei… Doar terenul arabil al Ucrainei numai cernoziomuri, humus de cel puțin un metru grosime, e cat două Românii plus rep.moldova, cu tot cu munți, râpe, văgăuni și oltenii – inclusiv Transnistria măreață din mintea voastră creata de…
    Niciun stat nu renunță de buna voie la propriul teritoriu – cel puțin nu un stat european, adevărat!

  5. UE are si parti bune care trebuie apreciate. Salvarea Codrutei Kovesi si a Romaniei ( cel putin partial) din ghearele cleptocratiei, legislatia anti IT de aparare a vietii private si anti-monopol si acuma dorinta de a ajuta si proteja Ucraina si Moldova.

  6. ..frații noștri de peste Prut au meritul de a fi mers pe mâna unor politicieni pro-europeni, în frunte cu Maia Sandu, chiar dacă viscolul de la Moscova le suflă în ceafă..

    Desigur, conjunctura geo-politică are un rol determinant. Dar la 1859, sau la 1918, nu a fost la fel pentru România ?
    Șansa a fost că s-au găsit oameni de ispravă care să joace cu folos cartea servită.
    Moldova are și ea această șansă, azi.

  7. Ce merite sa aiba R.Moldova?Acela pe care l-a avut si Romania la integrare: se afla in Europa!Ce alte merite ar putea sa aiba, din moment ce nici macar Romaniei nu i-a ,,oferit” intelighentia economica un proiect de tara, care sa evite alunecarea spre incapacitatea de plata?
    Proiectul european are nevoie de proiecte nationale, care sa creieze ,,scurtaturile” in timp pentru integrarea economica.Ori despre ele nu vorbeste nimeni, de parca ele pica din cerul noptii…europene.
    Solutia pentru dezvoltare este proiectul national, integrarea fiind eventual un loc in care sa balteasca saracia, cum se intimpla cu Romania.

  8. De ce oare nu este Romania in Schengenul ala? Gurile rele locale spun ca de fapt olandezii nu ne vor ca le furam traficul :)
    Uite ca a venit traficul peste noi trimis de Putin si aud ca nu vom putea duce cat primim trafic feroviar si maritim.
    Gurile mai putin realiste vor recunoaste ca Romania nu se califica sa intre in UE dar autoritati romane precum cel mai bun premier declarat de Basescu au uns usile potrivite din noul Fanar UE/NATO si magic am intrat in clubul select cu toate bubele si olandezii mai iubitori de democratie au folosit ultimul blocaj posibil in calea nerespectarii promisiunilor de rezolvare ulterioara a problemelor.
    Un prim beneficiu al intrarii noastre in UE a fost ca saracii capsunari si femeile romance care au cautat orice munca, decat birtul din sat precum barbatii, au putut sa se sacrifice si sa trimita in sistemul bancar roman x miliarde de euro anual.
    Desigur in buzunarul acelorasi devalizatori cunoscuti din care fac parte Basescu/Voiculescu sau arivisti/excroci/penali precum Ponta/Iohanis sau chiulangii precum liberalul ala mare speranta retras din politica sau ultrasi deveniti mari oameni de stat si patrioti care nu au platit in viata lor impozite pe venit.
    Daca nu treceam clasa de mila eram in aceiasi oala cu Georgia/Ucraina/Belarus sau mai stiu eu ce natiuni bananiere precum Sebia/Egipt/Pakistan guvernata de fosti militari…ups suntem exact ca ei nene.

    • România are vreo 350 – 400 km de frontieră necontrolabilă cu Ucraina. Aproximativ de la Rădăuți la Halmeu. Dacă aduci România în spațiul Schengen, e ca și cum ai aduce la pachet și Ucraina în spațiul Schengen.

      Nu e vorba de ”milă”, vestul Europei are nevoie de muncă manuală ieftină, iar românii muncesc net mai mult decât sirienii, tunisienii, marocanii și algerienii. De care Europa de Vest e deja plină.

      Problema e că România ar trebui să fie azi cam ca Polonia, iar ea e mai aproape de starea în care se află Ucraina. Încearcă să trăiești în Pakistan, dacă ți se pare la fel ca în România. Poți să începi cu Peshawar, are 2 milioane de locuitori, la fel ca Bucureștiul. Ar fi un bun contact cu realitatea :)

  9. R. Moldovain fata se declara ca vrea in UE, joaca hora cu romanii in parlament, dar in realitate multe investitii sunt castigate de firme rusesti sau care sunt sustinute de rusi. Pensionarii primesc 100 de ruble de la statul rus, cei din Transbistria, gaze si curent. Asa ca MS ar mai trebui sa spuna si adevarul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Laurențiu Pleșca
Laurențiu Pleșca
Laurențiu Pleșca este cercetător științific la Centrul Român de Studii Ruse și Program Assistant în cadrul German Marshall Fund of the United States. Este Doctorand al Școlii Doctorale de Științe Politice al Universității din București, licențiat în Științe Politice, Universitatea din București, absolvent al unui masterat la aceeași facultate, Programul de Relații Internaționale și Studii Europene. Vorbește 3 limbi străine: engleză, italiană și rusă. Domeniile sale de expertiză sunt geopolitica Federației Ruse în zona Mării Negre, politica internă și externă a statelor ex-sovietice (în special Republica Moldova, Ucraina, Armenia, Georgia, Belarus, Azerbaijan, Kazahstan). De asemenea, îl preocupă integrarea europeană și analizează politica internă și externă a României, cât și a Republicii Moldova.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro