miercuri, octombrie 20, 2021

Resuscitarea relației Rusia-Moldova și conștientizarea vectorului european moldovenesc

Ceața din jurul relațiilor moldo-ruse începe să se disipeze, dar nu este exact clar în favoarea cui. Pe termen scurt, rezultatele anticipatelor din 2021 și preluarea puterii de către forțele pro-UE forțează Rusia să accepte realitățile locale moldovenești, determinate pe cale democratică. Negarea noilor circumstanțe politice din Moldova este contra-productivă pentru promovarea intereselor rusești de lungă durată. De aceea, stabilirea unui dialog și manifestarea unei poziții constructive apare drept opțiune cu cele mai mici costuri pentru autoritățile ruse. Revenirea la retorica dură sau la anumite forme de penalizare a guvernării de la Chișinău nu este deloc exclusă din arsenalul rusesc. Din contra, deschiderea dialogului bilateral ar putea descuraja acțiuni interpretate la Moscova drept neprietenoase (limba rusă, aderarea la sancțiunile occidentale etc.). Mai mult ca atât, partea rusă ar putea să accepte inclusiv reluarea negocierilor pe marginea conflictului transnistrean. În aceste caz, ar fi trebuit să fie readus în viață Memorandumul Kozak din anii 2000, care prevedea ca soluție politică posibilitate de veto al regiunii transnistrene în procesul decizional moldovenesc.

Vidul existent după alegerile prezidențiale moldovenești din noiembrie 2020, se umple treptat cu o agendă bilaterală practică. Totodată, Președinția pro-europeană pare să prefere argumentele raționale, în locul emoțiilor, care anterior au avut consecințe nefaste asupra relațiilor bilaterale (IPN, Decembrie 2020). Apelând la o viziune pragmatică, guvernarea moldovenească confruntă Rusia cu o perspectivă diferită de cea a extorcării și acomodării intereselor geopolitice rusești, cu care încă operează forțele pro-ruse, în frunte cu ex-președintele Igor Dodon. Chiar dacă Moscova putea să respingă oferta noii guvernări de la Chișinău, aceasta a ales opțiunea pozitivă. Acest lucru a fost confirmat de caracterul constructiv al discuțiilor moldo-ruse desfășurate la Chișinău, în timpul vizitei fulger întreprinsă de șeful adjunct al Kremlinului, Dmitry Kozak, responsabil de dosarul moldovenesc (Presedinte.md, August 2021). Deși vizita dată a luat prin surprindere politicul moldovenesc, aceasta a dovedit că partea rusă vrea să fie inițiatorul dialogului ca să dicteze tonul noii faze în relația moldo-rusă.

Vizita lui Kozak – semn de pragmatism și răbdare din partea Moscovei

Discuțiile de la Chișinău cu Dmitry Kozak nu ar fi fost posibile dacă Președintele Maia Sandu nu ar fi expediat o solicitare oficială pe numele liderului rus Vladimir Putin. De la victoria sa la prezidențiale, Maia Sandu a reiterat cu mai multe ocazii intenția de a restabili dialogul cu Moscova. La prima sa întrevedere în calitate de șef de țară, cu ambasadorul rus, Oleg Vasnețov, ea a punctat că dorește să dezvolte “relații bune” cu Rusia (Adevarul, Noiembrie 2020). Ulterior, în martie 2021, Președintele moldovean a transmis o scrisoare oficială către Putin și alți lideri de țară într-o tentativă de a securiza accesul la vaccinuri anti-COVID-19 (ProTV, Martie 2021). În cadrul unei alte întâlniri cu ambasadorul rus, Maia Sandu a reiterat același demers legat de vaccinul Sputnik V. Tot atunci, ea a dat de înțeles că sunt depuse eforturi pentru a ridica restricțiile comerciale impuse asupra exporturilor moldovenești (Important.md, Martie 2021). După vizita lui Kozak, intențiile declarative ale Maiei Sandu trebuie să prindă conturi în acțiuni concrete.

Într-o măsură considerabilă, pragmatismul demonstrat până acum de președinția moldovenească în raport cu Rusia a avut la bază motivația de a nu dăuna simpatiilor electorale în favoarea Partidului Acțiune și Solidaritatea (PAS). În vederea asigurării unui succes electoral pentru PAS la anticipate, Președintele Sandu a evitat capcana disputelor geopolitice, întinsă de către Socialiști și Igor Dodon (valori tradiționale, vaccinuri etc.). Din acest considerent, președinția a ales o abordare calmă și pragmatică față de utilizarea vaccinului Sputnik V (206,000 doze recepționate până în august 2021). În prima parte a anului curent, sondajele arătau că populația este în proporție de 31% în favoarea vaccinării cu Sputnik V față de 10% de preferințe pentru vaccinurile occidentale (IMAS, Martie 2021). Prin urmare, orice opoziție față de vaccinul rusesc ar fi putut avea costuri electorale pentru Maia Sandu și PAS la anticipate. În consecință, „diplomația vaccinului” aflată la dispoziția Rusiei (IPN, Aprilie 2021) și pe care contau Socialiștii, pentru a se confrunta cu PAS-ul pe criterii geopolitice la alegeri, nu a avut efectele electorale scontate. Transferul de imagine de la Președintele Sandu, votul diasporei, sprijinului politic substanțial oferit de actorii occidentali, dar și agenda electorală construită pe mesaje anti-corupție și pro-UE, i-au adus PAS-ului o majoritate absolută în noul parlament (63 din 101 de mandate).

Deși Rusia arată deschidere în prezent față de Moldova în vederea prevenirii situației ucrainene și georgiene (descrisă mai sus), răbdarea Moscovei față de demersurile critice ale părții moldovenești în raport cu interesele geopolitice rusești are limite. Deocamdată Rusia se abține de la reacții tăioase în adresa Moldovei, dar nemulțumirea sa va răbufni dacă de la gesturi diplomatice guvernarea moldovenească va decide să treacă la acțiuni. Ultima dată oficialul moldovean a făcut remarci legate de Rusia pe „Platforma Crimeii”, o inițiativă lansată de Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky cu scopul coordonării eforturilor pentru de-ocuparea peninsulei. Remarcile Maiei Sandu nu au atacat direct Rusia, dar au vizat-o în mod nemijlocit, fiind acuzată de “anexare ilegală” și comiterea unei “încălcării flagrante a dreptului internațional” (Presedinte.md, August 2021). Anterior, tot Președintele Sandu s-a alăturat la alte afirmații cu ton grav vizavi de Rusia în contextul lansării „Trio-ului Asociat” (IPN, Iulie 2021). Așadar, până când Moldova nu va întreprinde măsuri cu efecte politice și juridice asupra intereselor rusești, este foarte probabil că Rusia va manifesta răbdare pentru a nu submina obiectivele sale strategice.

Motivațiile Moscovei

Vizita lui Kozak și discuția constructivă cu responsabilii pentru politica externă de la Președinție și Guvern nu trebuie confundată cu o resemnare și acceptare a realităților moldovenești în totalitatea lor. Mai exact, Rusia reiese din faptul că simpatiile pro-ruse în Moldova sunt în declin. De la circa 600.000 de voturi obținute împreună de Comuniști și Socialiști în 2014, rezultatul celor două partide a ajuns la puțin sub 400.000 de voturi la anticipatele din 2021. Dacă se păstrează aceeași tendință, atunci la următoarele alegeri parlamentare voturile pentru forțele pro-ruse ar putea ajunge la 200.000-300.000.

În același timp, votanții cu viziuni pro-UE s-au consolidat în jurul unui singur partid și lider politic (PAS, Maia Sandu). Acest fapt exclude fragmentări și respectiv crize politice din cauza luptei pentru putere sau partajarea instituțiilor, care în perioada 2009-2019 slăbea unitatea și puterea de negociere a Chișinăului. Contrar instabilității din trecut, decidenții moldoveni sunt subordonați doar PAS-ului și au obiective politice identice atât acasă cât și în străinătate. De asemenea, aceștia sunt capabili să își sincronizeze acțiunile la nivel de președinție, guvern și parlament. În asemenea circumstanțe, cel puțin deocamdată, guvernarea din Moldova poate coordona pașii și funcționa cu precizia ceasului elvețian.

Scenariul moldovenesc pe care îl ia în calcul Rusia rezultă din tendințele electorale ce facilitează perpetuarea dominației forțelor pro-europene în continuare (IPN, Iulie 2021), cu condiția că PAS nu pică examenul guvernării. Sondajele recente au elucidat că preferințele pro-UE sunt de două ori mai mari (56.8%) decât aspirațiile de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică – 27.9% (IPP, Iunie 2021). Totodată, ideea reunificării cu România capătă tot mai mult teren. Mai exact, circa 700.000 de moldoveni deja au obținut cetățenia română, iar sprijinul pentru reunificare oscilează între 30% și 50% (IMAS, Aprilie 2021). Reieșind din preferințele geopolitice ale populației moldovenești, precum și din faptul că puterea politică a forțelor pro-ruse este în descreștere, Rusia are nevoie de soluții care îi pot asigura o capacitate adecvată de exercitare a influenței, pe termen lung. Dacă guvernarea PAS nu va eșua, iar alte crize similare pandemiei COVID-19 nu vor izbucni, atunci Moldova poate dezvolta intoleranță față de forțele politice pro-ruse, precum în Ucraina și Georgia. În contextul ucrainean, forțele pro-ruse s-au transformat într-o opoziție stigmatizată și respectiv marginalizată începând cu agresiunea rusească declanșată în 2014. Iar partidele georgiene cu simpatii pro-rusește deschise nu sunt reprezentate în general în forul legislativ.

O modalitate prin care Rusia ar putea să rămână în ecuație pe termen lung este relansarea procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Dimitry Kozak deja a discutat despre distrugerea și retragerea armamentului rusesc din regiunea transnistreană, dar și soluționarea problemei datoriei pentru gazele rusești (care se ridică la 7 miliarde dolari), în timpul vizitei de la Chișinău. Acest lucru ar putea deveni un stimulent pentru avansarea proceselor de reintegrare sectorială și respectiv apropierea de soluția politică a conflictului. Este evident că Rusia va susține regiunea transnistreană, care va pleda minim pentru federalizare sau o soluție similară. Acest lucru i-ar conferi pârghii în procesele decizionale de la Chișinău, inclusiv dreptul de veto. Interesele oligarhice (grupul Sheriff și conducătorul acestuia Victor Gușan) care controlează regiunea transnistreană pot fi convinse să facă concesii politice, având în vedere că beneficiază din integrarea europeană, exportând de circa 4 ori mai mult în statele UE decât în Rusia. Pentru a evita situația din Ucraina și Georgia, unde influența rusească traversează o criză, Rusia ar putea să încerce să reînvie unele aspecte ale defunctului „Memorandum Kozak” ca să legalizeze apariția forțele politice separatiste în parlamentul moldovenesc. În acest fel, partidele pro-ruse aflate în declin vor putea crea coaliție comună cu reprezentanții aleși ai regiunii separatiste, care să dispună de dreptul de veto asupra politicii externe a Moldovei. Contrar calculelor rusești, guvernarea PAS nu va accepta derularea unui asemenea scenariu. Totodată, Rusia ar putea folosi bunăvoința sa pentru soluționarea conflictului transnistrean pentru a convinge Occidentul de oportunitatea de a rezolva un conflict separatist din vecinătatea estică a UE (IPN, August 2021). PAS nu va juca această carte, deoarece s-a opus mereu intențiilor de federalizare promovate de Socialiști. Acest lucru însă nu înseamnă că Moscova nu va face încercări în această direcție, deoarece conștientizează că vectorul european moldovenesc este în proces de solidificare, datorită PAS și susținătorilor săi în UE și Occident.

În loc de concluzii…

Guvernarea PAS trebuie să folosească dominația sa politică de acasă pentru a stabili un dialog eficace cu Moscova, mai ales acolo unde există o necesitate urgentă (prelungirea contractului pentru gazele naturale). Pragmatismul rusesc necesită însă o evaluare riguroasă pentru a preveni eventualele tentative ale factorilor ruși de a provoca crize curente sau ulterioare cu scopul de a pune în dificultate PAS-ul. Depersonalizarea relațiilor cu Moscova și folosirea platformelor internaționale constituie cele mai sigure mijloace pentru a avansa dialogul bilateral, cu costuri minime pentru imaginea guvernării. 

Guvernarea de la Chișinău poate valorifica deschiderea rusească pe subiectul transnistrean pentru a reintegra țara în cât mai multe domenii. În orice caz, identificarea unei soluții politice a conflictului transnistrean trebuie amânată până când teritoriul constituțional nu atinge un nivel rezonabil de reformare și modernizare. Concomitent, trebuie sporit nivelul de independență față de regiunea transnistreană în domenii strategice prin intermediul dezvoltării infrastructurii terestre alternative cu Ucraina, punerea în funcțiune a interconectării energetice cu România și liberalizarea accesului la gazoductul moldovenesc pentru furnizorii non-ruși.

Aparut pe site-ul IPN.md

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Cred că victoria Maiei Sandu s-a datorat şi non-combatului Rusiei. Paradoxal, Rusia se simte europeană şi vrea să colaboreze cu vecinii, nu numai cu Germania, Franţa, Italia, etc.
    Ba poate este chiar posibil ca pentru a demonstra această dorinţă de colaborare să cedeze în problema Transnistriei, ca o dovadă că mai şi poate ceda, nu numai de a ocupa.
    Şi totuşi, rămân două necunoscute:
    – va reuşi Maia Sandu?
    – pe unde este România în problema Moldovei?

    • intrebare la radio erevan: „unde se afla baza de submarine al urss?”
      dupa 2 zile suna un radio ascultator si raspunde: „nu stim”
      radio erevan: „raspuns corect”

  2. O diviziune tip Ceho-Slovacia ar fi foarte benefica ambelor Moldova si Transnistria care in final pot deveni AMBELE NEUTRALIZATE MILITAR si Econonomic ceace ar permite legaturi cu ambele UE/Rusia puteri economice. Atat (POPULATIA) Moldova cat si Transnistria vor castiga in viitorul apropiat dar mai ales in viitorul popoarelor/populatiei

  3. A vorbit ion,
    ca si eL e om!

    (tocmai s-a intors din RFG = Refugiul din FunduL
    Gradinii… PROPRII inca din vremea si Adam & Eva
    si fara sa pre gete ori sa se spele pe de gete
    digitalizeaza direct gandurile sale pretioase
    pe care vrea sa vi le impartaseasca tutututuror cu totdinadinsul!

    De Zici ca asisti la impartasania Studentilor din Pitesti, vineti si subnutriti, din toate punctele de vedere, dar patrusni de sfinte duhuri, pe acest sait satanic, antiromanesc = oltenesc!

  4. O simplă observație, legată de folosirea numelui sau adjectivului „moldovenesc.“ Devine sau a devenit din ce în ce mai frecventă această utilizare în spațiul media din România și mie mi se pare improprie. Moldova a existat ca stat integral, deci nedivizat, până la 1774, când Bucovina a fost alipită austriecilor. Apoi, a urmat dezlipirea teritoriului dintre Prut și Nistru, la 1812, când rușii și l-au însușit și numit Basarabia, ca să îi dea o identitate aparte. A mai rămas porțiunea de sub otomani cu numele de Principat al Moldovei, cu capitala la Iași. Această Moldovă din urmă constituie unul din cei trei piloni ai României.

    După un hiatus de mai mult de un secol, Basarabia și-a luat numele de Republică Democratică Moldovenească. Din nou, „moldovenească“, dar nefiind chiar moldovenească. După interbelicul românesc, zona ocupată de sovietici a fost numită, în legea lor, RSS Moldovenească. Dar, nimic moldovenesc aici, ci o simplă redenumire cu caracter politic, ca băștinașii să nu se identifice ca români. Apoi, după independență, jocul folosirii abuzive a numelui de moldovean a continuat.

    Nu, dragilor, dumnealor nu sunt moldoveni, ci cetățeni ai Republicii Moldova, în care există diferite etnii, românofone sau nu. Lor le revine să-și hotarască identitatea.

    • Adică cetățenii rep Moldova nu sunt cetățeni moldoveni… caz unic in lume… ce sunt ? Hotentoti ? Deci maghiarii din RO nu sunt cetățeni romani, sunt cetățeni maghiari ?!

    • În definitiv, ce caută Germania în Est? Deja există un pact Merkel-Putin cu scop, deocamdată, numai economic, dar care, probabil, se vrea şi unul politic de tip Ribbentrop-Molotov. Noroc că Rusia nu mai este URSS, iar Germania are încă baze militare ale SUA pe propriul teritoriu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Suntem un stat laic?

Scriu textul de față îndemnat de trei împrejurări. În ordine cronologică inversă, a treia e apariția reportajului Recorder Clanul marelui alb. Sunt...

Odăjdiile clanului Soprano

În statutul BOR art. 149, cauzele se introduc pe rolul consistoriului doar cu aprobarea episcopului sau patriarhului.  Hotărîrile devin executorii doar după...

Criză economică sau nu? Furtuna Perfectă necesară unui ”crash”

Semne de criză economică sunt tot timpul. Într-un sens, crize economice, mai mult sau mai puțin extinse, la nivel de ramură, la...

România, octombrie 2021 : eşec statal şi paralizie politică

Eşecul statal şi paralizia politică sunt semnele sub care stă România zilelor acestea.   Statul român se înfăţişează cetăţenilor acestei ţări  astfel cum...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.