In 2005, cand in sfarsit a reusit sa patrunda in Coreea de Nord, Christopher Hitchens descria experienta ca pe o incursiune in cunoscutul 1984 al lui George Orwell: nimic nu ii scapa Fratelui mai Mare intr-un stat in care individualismul a devenit imposibil. Personal, regret ca Hitchens insusi a murit pe 15 decembrie, cu doua zile inainte lui Kim Jong-il, lipsindu-ne astfel de opinia unui fin cunoscator al sistemului. Intr-o astfel de societate reactiile personale nu isi au locul : durerea sau bucuria conducatorului devine ecou in populatia amorfizata. Cel putin aceasta este impresia celor care privesc spectacoul mortii lui Kim Jong-il din afara. Pentru occidentali, fericiti in luxul de a nu fi cunoscut nicio forma de tiranie de la disparitia Absolutismelor mai mult sau mai putin “ luminate”, manifestarile ce insotesc disparitia lui Kim Jong-il ofera un excelent prilej pentru o fascinanta analiza antropologica. Cazul dictatorului nord-coreean constituie un bun instrument retoric, in care se pot « citi » schimbarile dramatice ce au intervenit, la inceput de XXI, in atitudinea fata de dictatori, sau, cel putin, fata de trupurile lor neinsufletite.
Surprinde, mai intai, decizia de a-l inmormanta pe Kim Jong-il. Incepand cu Lenin, toate figurile marcante din regimurile « rosii » au fost imbalsamate, in semn de adanc respect si pentru perpetua legitimare a regimului. Mumificat, trupul dicatorului mort era expus in locuri simbolice pentru natiune (Lenin in Piata Rosie, Mao Zedong in Piata Tiananmen), de unde supravegheau post-mortem felul in care succesorii le continuau mostenirea. Cand un trup politic mumificat este “abandonat “ si inmormantat, cum s-a intamplat cu mumia lui Stalin in 1961, gestul constituie un manifest clar importiva regimului si o condamnare a politicii pe care a promovat-o. Katehrine Verdery in cartea sa din 1999, The Political Lives of Dead Bodies: Reburial and Postsocialist Change, analizeaza legatura dintre schimbarea regimurilor politice dupa 1989 si noua atitudine fata de trupul mort al oamenilor politici in acest spatiu. Acest gen de analiza se poate extinde cu success si in cazul mortii lui Kin Jong-il.
Asadar, ce putem “citi” in decizia conducerii nord-coreene de a nu il imbalsama pe Kim Jong-il? Sa fie o solutie impusa de situatia financiara dezastruoasa a tarii ? Se spune ca mumifierea lui Kim Il-sung, tatal si inaintasul lui Kim Jong-il, ar fi costat Coreea de Nord aproximativ 1 milion de dolari iar costurile de intretinere s-ar ridica la un sfert de million de dolari pe an. Este plauzibil ca noua conducere a Coreei de Nord sa nu doreasca supunerea tarii la un astfel de efort financiar. Cred insa ca este la fel de plauzibil sa vedem in optiunea pentru inmormantarea dicatorului un semn al schimbarii fata de regim si de cel care l-a intrupat. In ciuda manifestarilor publice de durere, in cei saptesprezece ani care s-au scurs intre moartea lui Kim Il –sung si disparitia lui Jim Jong-il s-au produs schimbari drastice in reverenta aratata dictatorului mort. Odata mort, nu se mai simte nevoia prezentei fizice continuee ca indreptar si standard civic. Inmormantarea lui Kim Jong-il pare sa semnifice inceputul schimbarii pentru Coreea de Nord.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
O analiza foarte interesanta.care sugereaza posibila de-radicalizare a monarhiei staliniste de la Pyongyang.
Total gresita abordarea. Va fi imbalsamat. Asa ca marele comentariu/analiza pe care o ridicati in slavi este o dovada de informare si documentare superficiala.
Nu se poate iesi dintr-un schematism in toate comentariile despre moartea dictatorului nord-corean. Comentariile citite se limiteaza la barfe , zvonuri si dileme personale ale autorilor. Citez din acesta articol: „Sa fie o solutie impusa de situatia financiara dezastrupasa a tarii ?”, „Cred insa ca este la fel de plauzibil sa vedem in optiunea pentru inmormantarea dicatorului un semn al schimbarii fata de regim si de cel care l-a intrupat.”,” Inmormantarea lui Kim Jong-il pare sa semnifice inceputul schimbarii pentru Coreea de Nord”.
Interesanta perspectiva, numai ca nu stiu de unde aveti informatii ca Kim Jong-Il va fi inmormantat. Din ce stiu eu, o sa fie inbalsamat si pus la odihna alaturi de tatal sau. Puteti sa ne spuneti de unde aveti informatii ca o sa fie inmormantat, e foarte important sa se stie.
Sursa informatiilor mele :
„Après avoir tourné autour de la place Kim Il sung, lieu des grandes parades militaires, le convoi passe sous l’arc de Triomphe le plus grand du monde, avant de rejoindre le mausolée où Kim repose désormais sous un cercueil de verre au côté de son père, «président éternel». Des experts russes de l’embaumement des corps sont arrivés à Pyongyang pour transformer le cadavre de Kim Jong il en relique, afin que les visiteurs puissent venir lui rendre hommage. Le jeune Kim Jong un est désormais aux commandes du royaume ermite.”
http://www.lefigaro.fr/international/2011/12/28/01003-20111228ARTFIG00269-kim-jong-un-vrai-heros-des-funerailles-de-son-pere.php
Imi cer scuze fata de Michael, comentariul meu nu e o replica la comentariul sau, ci o observatie generala, adresata autoarei. Din greseala am postat astfel.
Indiferent daca va fi imbalsamat sau nu, moartea dictatorului nu poate fi decat un semnal de deschidere catre democratie. Nu poti sa inoti impotriva curentului, mai ales acum, cand ai ramas singur. Coreea de Nord reprezinta o piata si un teritoriu strategic de care se impedica toata lumea.
La ora scrierii articolului (inainte de ziua funerariilor propriu-zise) sursa mea de informatie a fost , printre altele: http://www.guardian.co.uk/world/2011/dec/20/eternal-kim-jong-il-embalming.
Articolul meu nu este de informare, ci doar o interpretare antropologica a unui fenomen contemporan. De gustibus….
Eu nu stiu cand ati scris articolul insa aveti la acest link o informatie despre mumifierea corpului si numele specialistului rus ce va performa operatiunea http://www.washingtonpost.com/world/asia_pacific/north-korean-heir-kim-jong-eun-leads-funeral-for-father/2011/12/28/gIQAQdprLP_story_1.html. In alta ordine de idei, orice interpretare, fie ea antropologica, filozofica, sociologica, samd, trebuie sa se bazeze pe informatii reale. A neglija acest aspect nu inseamna altceva decat anularea interpretarii pe care o faceti. Eu cred ca trebuia sa asteptati ziua funeraliilor inainte de a scrie articolul dat fiind lipsa aproape totala de informatii din interior. Chestiunea cu „de gustibus” mi se pare putin deplasata si cu un usor iz arogant ce se poate lejer interpreta „daca nu-ti place nu citi”. Ar fi fost mult mai elegant sa recunoasteti ca „chuche” are dreptate desi formularea-i e cam dura dupa parerea mea.