vineri, ianuarie 27, 2023

Retorica trupurilor moarte: funeraliile lui Kim Jong-il

In 2005, cand in sfarsit a reusit sa patrunda in Coreea de Nord, Christopher Hitchens descria experienta ca pe o incursiune in cunoscutul 1984 al lui George Orwell: nimic nu ii scapa Fratelui mai Mare intr-un stat in care individualismul a devenit imposibil. Personal, regret ca Hitchens insusi a murit pe 15 decembrie, cu doua zile inainte lui Kim Jong-il, lipsindu-ne astfel de opinia unui fin cunoscator al sistemului. Intr-o astfel de societate reactiile personale nu isi au locul : durerea sau bucuria conducatorului devine ecou in populatia amorfizata. Cel putin aceasta este impresia celor care privesc spectacoul mortii lui Kim Jong-il din afara. Pentru occidentali, fericiti in luxul de a nu fi cunoscut nicio forma de tiranie de la disparitia Absolutismelor mai mult sau mai putin “ luminate”, manifestarile ce insotesc disparitia lui Kim Jong-il ofera un excelent prilej pentru o fascinanta analiza antropologica. Cazul dictatorului nord-coreean constituie un bun instrument retoric, in care se pot « citi » schimbarile dramatice ce au intervenit, la inceput de XXI, in atitudinea fata de dictatori, sau, cel putin, fata de trupurile lor neinsufletite.

Surprinde, mai intai, decizia de a-l inmormanta pe Kim Jong-il. Incepand cu Lenin, toate figurile marcante din regimurile « rosii » au fost imbalsamate, in semn de adanc respect si pentru perpetua legitimare a regimului. Mumificat, trupul dicatorului mort era expus in locuri simbolice pentru natiune (Lenin in Piata Rosie, Mao Zedong in Piata Tiananmen), de unde supravegheau post-mortem felul in care succesorii le continuau mostenirea. Cand un trup politic mumificat este “abandonat “ si inmormantat, cum s-a intamplat cu mumia lui Stalin in 1961, gestul constituie un manifest clar importiva regimului si o condamnare a politicii pe care a promovat-o. Katehrine Verdery in cartea sa din 1999, The Political Lives of Dead Bodies: Reburial and Postsocialist Change, analizeaza legatura dintre schimbarea regimurilor politice dupa 1989 si noua atitudine fata de trupul mort al oamenilor politici in acest spatiu. Acest gen de analiza se poate extinde cu success si in cazul mortii lui Kin Jong-il.

Asadar, ce putem “citi” in decizia conducerii nord-coreene de a nu il imbalsama pe Kim Jong-il? Sa fie o solutie impusa de situatia financiara dezastruoasa a tarii ? Se spune ca mumifierea lui Kim Il-sung, tatal si inaintasul lui Kim Jong-il, ar fi costat Coreea de Nord aproximativ 1 milion de dolari iar costurile de intretinere s-ar ridica la un sfert de million de dolari pe an. Este plauzibil ca noua conducere a Coreei de Nord sa nu doreasca supunerea tarii la un astfel de efort financiar. Cred insa ca este la fel de plauzibil sa vedem in optiunea pentru inmormantarea dicatorului un semn al schimbarii fata de regim si de cel care l-a intrupat. In ciuda manifestarilor publice de durere, in cei saptesprezece ani care s-au scurs intre moartea lui Kim Il –sung si disparitia lui Jim Jong-il s-au produs schimbari drastice in reverenta aratata dictatorului mort. Odata mort, nu se mai simte nevoia prezentei fizice continuee ca indreptar si standard civic. Inmormantarea lui Kim Jong-il pare sa semnifice inceputul schimbarii pentru Coreea de Nord.

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

    • Total gresita abordarea. Va fi imbalsamat. Asa ca marele comentariu/analiza pe care o ridicati in slavi este o dovada de informare si documentare superficiala.

  1. Nu se poate iesi dintr-un schematism in toate comentariile despre moartea dictatorului nord-corean. Comentariile citite se limiteaza la barfe , zvonuri si dileme personale ale autorilor. Citez din acesta articol: „Sa fie o solutie impusa de situatia financiara dezastrupasa a tarii ?”, „Cred insa ca este la fel de plauzibil sa vedem in optiunea pentru inmormantarea dicatorului un semn al schimbarii fata de regim si de cel care l-a intrupat.”,” Inmormantarea lui Kim Jong-il pare sa semnifice inceputul schimbarii pentru Coreea de Nord”.

    • Interesanta perspectiva, numai ca nu stiu de unde aveti informatii ca Kim Jong-Il va fi inmormantat. Din ce stiu eu, o sa fie inbalsamat si pus la odihna alaturi de tatal sau. Puteti sa ne spuneti de unde aveti informatii ca o sa fie inmormantat, e foarte important sa se stie.
      Sursa informatiilor mele :

      „Après avoir tourné autour de la place Kim Il sung, lieu des grandes parades militaires, le convoi passe sous l’arc de Triomphe le plus grand du monde, avant de rejoindre le mausolée où Kim repose désormais sous un cercueil de verre au côté de son père, «président éternel». Des experts russes de l’embaumement des corps sont arrivés à Pyongyang pour transformer le cadavre de Kim Jong il en relique, afin que les visiteurs puissent venir lui rendre hommage. Le jeune Kim Jong un est désormais aux commandes du royaume ermite.”
      http://www.lefigaro.fr/international/2011/12/28/01003-20111228ARTFIG00269-kim-jong-un-vrai-heros-des-funerailles-de-son-pere.php

      • Imi cer scuze fata de Michael, comentariul meu nu e o replica la comentariul sau, ci o observatie generala, adresata autoarei. Din greseala am postat astfel.

  2. Indiferent daca va fi imbalsamat sau nu, moartea dictatorului nu poate fi decat un semnal de deschidere catre democratie. Nu poti sa inoti impotriva curentului, mai ales acum, cand ai ramas singur. Coreea de Nord reprezinta o piata si un teritoriu strategic de care se impedica toata lumea.

    • Eu nu stiu cand ati scris articolul insa aveti la acest link o informatie despre mumifierea corpului si numele specialistului rus ce va performa operatiunea http://www.washingtonpost.com/world/asia_pacific/north-korean-heir-kim-jong-eun-leads-funeral-for-father/2011/12/28/gIQAQdprLP_story_1.html. In alta ordine de idei, orice interpretare, fie ea antropologica, filozofica, sociologica, samd, trebuie sa se bazeze pe informatii reale. A neglija acest aspect nu inseamna altceva decat anularea interpretarii pe care o faceti. Eu cred ca trebuia sa asteptati ziua funeraliilor inainte de a scrie articolul dat fiind lipsa aproape totala de informatii din interior. Chestiunea cu „de gustibus” mi se pare putin deplasata si cu un usor iz arogant ce se poate lejer interpreta „daca nu-ti place nu citi”. Ar fi fost mult mai elegant sa recunoasteti ca „chuche” are dreptate desi formularea-i e cam dura dupa parerea mea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Valentina Covaci
A absolvit Facultatea de Istorie in cadrul Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" Iasi in 2007. De atunci, a studiat la Central European University si Utrecht University

Carti noi

 

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”, care va putea fi vizitată între 26 ianuarie și 13 martie 2023 la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Află mai multe

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro