Retragerea trupelor americane și cele NATO de pe teritoriul statului afgan și proclamarea Emiratului Islamic al Afganistanului vor schimba ireversibil strategiile statelor din Asia Centrală, a Rusiei și a Chinei asupra întregului areal geografic care include nu doar proximitatea imediată, ci și Orientul Mijlociu și bazinul Mării Caspice. Pe termen lung însă, ceea ce nu pare acum foarte evident pentru capitalele lumii occidentale, această zonă se va transforma radical, iar Vestul va trebui să își regândească abordarea în raport cu aceasta și, mai ales, în raport cu marele câștigător al noului context politic din regiune – China. Prezența militară a lumii occidentale sub stindardul Statelor Unite în Afganistan a fost susținută de comunitatea internațională pentru că aceasta reprezenta o garanție, fie și fragilă, a stabilității. Retragerea, pe lângă valențele simbolice, sugerează sfârșitul hegemoniei americane cu tot ceea ce însemna aceasta în materie de valori, o idee anunțată recent și de faimosul Francis Fukuyama, și mutarea centrului de greutate a politicii mondiale în Asia. În acest nou context regional, deosebit de importantă pentru Europa este strategia Federației Ruse pentru că acesta este acum unicul stat european care are o strategie coerentă în Asia, dar și pentru că, conform Declarației finale a summit-ului NATO din iulie, acțiunile acesteia și cele ale Chinei sunt văzute ca amenințări la adresa securității comunității euro-atlantice. Așadar, chiar dacă deocamdată sunt multe necunoscute, anumite direcții au fost deja creionate la Moscova.
Federația Rusă după retragerea Occidentului din Afganistan: dileme în politica internă
În panica generată de ocuparea rapidă a Kabulului de către talibani, guvernul rus, la fel de șocat, a decis că nu își va evacua diplomații din capitala Afganistanului obținând garanția protecției acestora. O decizie care a părut surprinzătoare luni, 16 august 2021, pentru că mișcarea ,,Taliban” este inclusă în Federația Rusă în lista organizațiilor teroriste activitatea acesteia fiind interzisă pe teritoriul statului rus. Strategic, așa cum a reiterat și Vladimir Putin la întâlnirea avută recent cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, hotărârea asumată de Moscova a fost dictată de pragmatism politic: Kremlinul preferă să lucreze cu talibanii decât să riște să piardă controlul asupra situației în regiune, și, de asemenea, acesta dorește să ofere un mesaj fără echivoc extremiștilor din interiorul Rusiei. În cursul săptămânii trecute, în presa rusă au apărut numeroase luări de poziție ale unor militari, precum și declarația ambasadorului rus la Kabul despre noua guvernare din Afganistan: toate aceste voci încearcă să prezinte situația în tonuri optimiste. Toate aceste voci vizează însă publicul rus pentru că Administrația Prezidențială trebuie să justifice și să legitimeze în fața propriilor cetățeni decizia de a fi în legătură cu reprezentanții unei mișcări teroriste, după cum figurează aceasta în legislația în vigoare în Federația Rusă.
Politic, hotărârea este foarte riscantă ținând cont de faptul că în interiorul Rusiei extremismul ridică probleme de securitate națională și că atacurile teroriste se produc frecvent, ultimul atac cu bombă, deși nerecunoscut ca atare de către autorități, având loc chiar săptămânile trecute. Decizia Moscovei de a purta un dialog cu talibanii, chiar dacă chestiunea recunoașterii Emiratului Islamic al Afganistanului nu este deocamdată pusă în mod public în discuție, poate fi interpretată prin prisma chestiunii regiunii sudice a Federației Ruse, respectiv a republicilor din Caucazul de Nord: Kremlinul a dorit să traseze limite clare prin monopolizarea dialogului cu talibanii, altfel spus, să minimizeze niște riscuri legate de securitatea internă. De asemenea, tot din perspectiva politicii interne, evenimentele din Afganistan au o profundă semnificație electorală. La 19 septembrie 2021 vor avea loc alegeri în Duma de Stat, unul dintre centrele de decizie în politica rusă, iar partidul ,,Rusia Unită” (locul cinci în buletinele de vot) are cel mai scăzut rating din ultimii ani. Partidul Comuniștilor din Federația Rusă (prima poziție în buletinele de vot), pe fondul strategiei electorale pe care mizează forțele de stânga și opoziția sistemică și nesistemică (,,votul inteligent”) promovată masiv în contextul protestelor din iarnă în susținerea lui Aleksei Navalnîi, se află printre favoriți, atât în regiunile din Orientul Îndepărtat rus, cât și în republicile din Caucazul de Nord, zonele cele mai puțin loiale partidului puterii. Partidul Comuniștilor este cunoscut pentru modul în care exploatează dispozițiile electoratului din republicile din sudul Rusiei și nu de puține ori a reprezentat un competitor puternic pentru ,,Rusia Unită”. Kremlinul, prin poziționarea sa în Afganistan, urmărește să câștige electorat în republicile Caucazului de Nord și, de asemenea, să prevină instabilitatea în această zonă. Această ipoteză este întărită și de proiectul de lege votat în Duma de Stat privind revenirea la vârsta de pensionare anterioară majorării acesteia în 2018, acțiune ce a știrbit mult din popularitatea partidului puterii, dar și de recenta discuție între Vladimir Putin și guvernatorul Daghestanului referitoare la proiectele economice pe care centrul federal intenționează să le dezvolte în această republică. În alte cuvinte, pe de o parte, controlul politic al Moscovei asupra regiunii de sud se va consolida și mai mult, iar pe de altă parte, centrul federal își va concentra atenția pe această zonă prin proiecte de infrastructură și investiții.
Dincolo de mizele electorale, provocarea majoră pentru Federația Rusă o reprezintă refugiații afgani și, în general, afluxul de imigranți din republicile Asiei Centrale, care va continua să fie în creștere și care va fi tot mai greu de gestionat, apoi traficul de droguri și de armament. Schimbarea situației în Afganistan pe fondul pandemiei este un semnal încurajator pentru forțele de extremă dreapta și, în general, pentru extremism și xenofobie care vor ridica mai mult decât oricând probleme de securitate societală.
Federația Rusă după retragerea Occidentului din Afganistan: dileme în politica externă
Retragerea Occidentului din Afganistan pune presiuni suplimentare pe Rusia care a pierdut acum un aliat în această zonă în lupta împotriva terorismului. În 2001, susținerea de care s-au bucurat Statele Unite în Consiliul de Securitate al ONU din partea Federației Ruse privind intervenția în Afganistan s-a datorat anume acestui obiectiv strategic al Moscovei, al luptei împotriva terorismului. Orientarea energică spre China, după 2003, a fost ghidată, la fel, de nevoia de a consolida alianța cu acest partener strategic în condițiile în care Occidentul se implicase pe un al doilea front, în războiul din Irak, acțiune ce nu a fost susținută de Kremlin, acesta fiind evenimentul care a și marcat ruptura în relația Rusia-SUA. Analizat prin prisma structurii politicii externe ruse care, deși funcționează pe două dimensiuni – euro-atlantică și asiatică – , dozează diferit eforturile și energiile, noul context regional pune în fața Federației Ruse imperativul consolidării prezenței sale în Asia Centrală și concentrarea resurselor în direcția parteneriatului strategic cu China. De cealaltă parte, China este interesată în menținerea stabilității în regiune și de securitatea rutelor sale comerciale, iar guvernele statelor din Asia Centrală, confruntate cu amenințarea teroristă, își doresc, de asemenea, obținerea unor garanții de securitate și stabilitate fiind dispuse să coopereze atât cu Moscova, cât și cu Beijingul. Pe termen lung însă, evoluțiile din interiorul Emiratului Islamic al Afganistanului vor determina în mare măsură strategiile Rusiei și ale Chinei în regiune.
Federația Rusă mizează acum pe două direcții și abordări distincte: Asia Centrală și Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), și a doua, parteneriatul strategic cu China și Organizația pentru Cooperare de la Shanghai. Abordarea aleasă de Moscova, în această fază, pe prima direcție este cea militară, iar pe a doua, chiar dacă deocamdată oarecum neclară, va fi politico-diplomatică și economică. China urmărește realizarea proiectelor de infrastructură din cadrul ambițioasei Belt and Road Initiative (BRI), iar prin așa-numita Inițiativă Economică pentru Pace și relația pe care o are cu Pakistanul va avea o influență majoră în noul Emirat Islamic al Afganistanului și în general în regiune. De cealaltă parte, Moscova, deși ia în calcul cel mai rău scenariu, nu dorește conflicte militare la granițele sale iar din această perspectivă rezonează cu abordarea Beijingului: dacă nu a unei diplomații economice ca cea a Chinei, atunci a direcției politico-diplomatice care presupune și componenta financiară. În legătură cu strategia chineză, două chestiuni rămân momentan nedefinite. Ținând cont de ritmul relativ lent de realizare a proiectelor din cadrul BRI, marea întrebare referitoare la strategia modernizării regiunii și statului afgan preferată de China se referă la rapiditatea și coerența cu care aceasta va fi efectuată. O altă întrebare importantă vizează chiar șansele acestei direcții: în condițiile actuale poate diplomația economică să ofere de una singură garanții politice, respectiv să asigure stabilitatea în zonă, sau va fi nevoie și de o implicare politică directă și activă; dacă da, atunci cum anume va fi realizată aceasta fără a complica și mai mult politica regiunii? În cazul strategiei ruse, în această fază, două întrebări rămân deschise. Cum se va îmbina Moscova abordarea militară cu proiectele geoeconomice din bazinul Mării Caspice, în termeni de costuri și beneficii, și a doua, cum va afecta consolidarea prezenței sale militare în regiunea Asiei Centrale strategia statelor din zonă vizavi de Federația Rusă? În plus, China este în prezent un hegemon în Asia iar acest fapt dezavantajează Rusia. Deși Kremlinul își va menține abordarea pragmatică în regiune, această situație poate crește costurile pentru Moscova.
Statele din Asia Centrală, datorită resurselor și poziției geografice, nu se află în ,,sfera de influență” a Rusiei, duc o politică multidimensională, foarte pragmatică, ghidată de propriile interese și proiecte. China la fel ca Federația Rusă, prin infrastructură și piața hidrocarburilor, are o prezență foarte puternică în aceste state. Deși Kazahstanul, Uzbekistanul și Tadjikistanul susțin abordarea Moscovei, adică cea militară, îngrijorate de creșterea amenințării teroriste, Turkmenistanul rămâne reticent. În fapt, problema pentru Kremlin în acest moment o ridică anume relația cu Turkmenistanul, care și-a păstrat neutralitatea strategică nefiind stat membru al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, care duce o politică extrem de complicată în bazinul Mării Caspice și care forțează Moscova să acționeze indirect și cu multă atenție. Dilema elitei politice ruse rezidă tocmai în necesitatea de a se erija într-un actor militar dispus să acționeze în numele securității tuturor membrilor OTSC și a stabilității regiunii, pe de o parte, și a coopta statele sceptice la o acțiune de apărare colectivă, în cazuri extreme, desfășurată sub egida Moscovei, de cealaltă parte.
Până de curând, politica Turciei în regiune ridica anumite probleme pentru Moscova. Parteneriatul strategic semnat în iulie 2021 între Turcia, Azerbaidjan și Pakistan, pe lângă scopul economic, are și evidente obiective politice și militare. Acordul semnat de Ankara și Baku privind construcția unui gazoduct între provincia Iğdır și republica autonomă Nakhchivan a consolidat poziția Turciei în Caucazul de Sud. După retragerea forțelor militare ale Statelor Unite și NATO din Afganistan, Georgia, unica republică din zona Caucazului de Sud care aspiră la calitatea de membru al Uniunii Europene și NATO și a cărei strategie a vizat trimiterea militarilor în Afganistan în speranța că în acest mod obiectivul său se va realiza mai repede, s-a reorientat spre Turcia. Lipsa garanțiilor privind integrarea în Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană a determinat și Kievul să stabilească un parteneriat strategic cu Ankara. În cazul Republicii Moldova, deși parteneriatul cu Turcia nu se referă la asistență militară, acesta are un pronunțat scop economic și, prin susținerea acordată UTA Găgăuzia, și un obiectiv politic, care îngrijorează Kremlinul. În acest mod, excluzând Moscova, Ankara, ajutată și de acțiunile Vestului, a urmărit să își consolideze pozițiile nu doar în regiunea Mării Caspice, ci și în Asia și Europa de Est. Chestiunea Afganistanului oferă însă un avantaj Rusiei pentru că cooptează Turcia în lupta împotriva terorismului și a combaterii traficului de droguri și, prin acestea, o determină să joace mai discret împotriva Moscovei. De asemenea, relația Rusia-Iran va primi un nou impuls atât din perspectiva contextului regional, care determină reînnorirea sau revizuirea alianțelor, cât și datorită faptului că statele europene, în speță Germania, vor prefera să nu își modifice abordarea în ,,dosarul iranian” în termeni absoluți.
Concluzii
,,Rusia și-a epuizat limita revoluțiilor în secolul XX. Nu vrem alte revoluții”, mesajul transmis de Vladimir Putin la întâlnirea cu cancelarul german Angela Merkel este, în lumina evenimentelor din Afganistan, un mesaj pentru Occident și, în special, pentru Statele Unite.
În acest moment, câștigul geopolitic evident al Federației Ruse este reprezentat de zona Asiei Centrale, unde politicile sunt ghidate mai puțin de ideologii și mai mult de interese, și unde Rusia își va consolida pozițiile. Reorientarea fortuită a politicii externe ruse spre Asia va creiona, de asemenea, un context potrivit pentru revitalizarea unor proiecte mai vechi, în mod clar cel al alianței militare reprezentate de Organizația Tratatului de Securitate Colectivă și, în planul imediatului, pregătește o situație favorabilă depășirii reticențelor și divergențelor și consolidarea parteneriatului strategic cu China. Federația Rusă va căuta, de asemenea, să extragă avantaje și din incertitudinea din zona est-europeană, dar și în Balcanii de Vest. În fapt, strategia Washingtonului de a plasa refugiați afgani în Albania și Kosovo, va complica fără doar și poate contextul regional oferind un pretext în plus statelor din zonă de a privi cu speranță spre Rusia. Rămâne de văzut însă care vor fi următorii pași ai Casei Albe și cum exact intenționează administrația Biden-Harris să realizeze obiectivul ,,revenirii” Americii în lume.
În plan intern, ținând cont de obiectivele stabilite în Strategia de Securitate Națională adoptată la începutul lunii iulie, noul context din regiune nu este favorabil pentru Rusia din două motive. Moscova este obligată să se concentreze pe chestiuni de politică externă, fapt ce va afecta performanțele politicilor în interior, pe de o parte, iar de cealaltă parte, Kremlinul anticipează manifestări violente ale extremismului islamist și, în general, o creștere a tendințelor extremismiste, care reprezintă de decenii amenințări la adresa securității naționale.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Nimeni nu poate credea ca SUA si Aliatii au pierdut vreun razboi cu talibanii .In fapt nu este vorba de nici un razboi . Nu exista asa ceva .Razboiul porneste sau incepe atunci cind doua state se lupta pentru teritorii . In Afganistan a fost vorba despre altceva .Priviti harta si intelegeti ce se intimpla . O situatie etnica , tribala , cu toate componentele de terorism si atasata comertului cu droguri devine instabila . Primii vizati nu sunt altii decit vecinii .O lupta interna ce se va propaga in exterior cit de curind va avea loc . Presedintele PUTIN a spus-o primul . Nu avem nevoie de refugiatii ce nu sunt refugiati , dar ei vor veni indiferent de caile pe unde vor intra .SUA nu a facut altceva decit sa deschida portite , usite , si tot felul de alte mici dar mari ca si numar de evenimente in zona .Sa nu care cumva sa credem ca avioanele Hercules au plecat doar cu ciitiva cetateni la bord .In lume totul se modifica rapid si cine nu tine pasul ramane de caruta . Vedem cum UE prin reprezentantul ei la virf solicita imediata apartie a unor forte militare Europene . Ceea ce s-a intimplat in Afganistan ofera UE si in principal Germaniei si apoi Japoniei posibilitatea de as reformula legile ce tin de capacitatile lor militare .Se vor inarma cu tehnologie de ultima ora .Rusia va avea de treaba . Este greu pentru ea sa acopere intreaga ei granita . Este foarte greu .Surprizele de aici vor veni .
„Forte militare europene” ar putea însemna disoluția NATO si eventual abandonarea de către SUA a parteneriatelor strategice si sprijinul pentru aliații europeni. Poate detaliati un pic mai mult.
dimpotriva, ar putea intari NATO, ar usura munca SUA sau ar permite SUA sa lucreze mai eficient acolo unde acum nu are forta
Un important grup de parlamentari belgieni au pus in discutie astazi, colaborarea militara cu Statele Unite.
Informatia a fost insa surclasata de cea privitoare la modul deliberat sau neglijent in care diplomatii britanici au parasit sediul ambasadei de la Kaboul, lasand la discretia Talibanilor documente cu datele personale ale colaboratorilor afgani si ale familiilor acestora.
https://www.rtbf.be/info/monde/detail_afghanistan-les-details-personnels-d-interpretes-afghans-abandonnes-a-l-ambassade-britannique-a-kaboul?id=10830976
Interesanta este si stirea conform careia ungurii, fideli angajamentelor fata de partenerii lor afgani, au cazat temporar 500 de familii in zone protejate la granita cu Serbia.
Criticile referitoare la confortul sumar de care beneficiaza persoanele a caror identitate este normal sa fie verificata in contextul actual, sunt lipsite de responsabilitate.
De parca Rusia nu are destule probleme cu drogurile, prin filtrul cecen …
Rusia a declarat ca doreste sa livreze armament „la pret bun” tarilor in vecinatatea Afganistanului care sa fie ele ?
In orice cat fostele republici, Tadjikistan, Uzbekistan, Kazachstan.
Iranul va profita probabil intr-un fel sau altul, vanzarile de carburanti catre talibani au fost reluate, carburanti platiti cu bani din droguri, bani care vor fi spalati intr-un fel sau altul prin cumpararea a armament rusesc sau bunuri chinezesti.
Vor fi aprovizionate fortele rebele care se regrupeaza in nordul tarii, in Afganistan probabil va incepe a nu stiu catelea razboi civil.
Rusii, care sa fie interesele in afara securizarii granitei sudice in fata musulmanilor, a teroristilor, a refugiatilor de resurse ei neavand nevoie.
Rusii daca isi fac treburile bine in sensul combaterii acestor fenomene Europa poate profita intr-un fel sau altul daca politica europeana fata de rusi devine ceva „mai indulgenta” altfel ei vor avea grija ca refugiatii, teroristii si altii sa ajunga exact unde trebuie, in Europa occidentala ca parte a razboilului hibrid.
Situatia afgana complica relatiile intre Europa si rusi si mai mult, amercanii nefiind direct afectati.
In garnitura politica europeana actuala nu imi pun mari sperante ea fiind ocupata cu alte teme decat securitatea continentului, din contra.
Ciudat dar relativ la Afganistan, declarația lui Putin este de un calm desăvârșit, afirmând că Rusia cunoaște perfect situația din țara vecină și recomandând occidentului să nu mai încerce vreodată să intervină pentru a schimba tradițiile și obiceiurile poporului afgan.
Si n-are dreptate ?
Doar doua foarte scurte comentarii.
1 ) Citez din articol :
,,Rusia și-a epuizat limita revoluțiilor în secolul XX. Nu vrem alte revoluții”,
Poate era bine de mentionat si continuarea celor spuse de Putin :
” Noi vrem o dezvoltare evolutiva ( progresiva ) a societatii si statului nostru.”
pentru ca impreuna cele doua fraze arata directia ( sau daca vreti filozofia ) in care Rusia intelege sa se pozitioneze in viitor.
2 )Citez din nou :
„Reorientarea fortuită a politicii externe ruse…”
Daca in acest caz utilizarea cuvantului „fortuit” ar vrea sa aiba sensul de „fortata” si nu vad alt sens in care continuarea frazei sa aiba logica,atunci utilizarea lui este gresita pentru ca „fortuit ” are cu totul alt inteles.
Cuvantul vine din latina si inseamna soarta sau noroc ,de unde si numele Zeitei Fortuna.
In rest, consideratii ( unii le-ar putea denumi speculatii ) care raman de vazut in ce masura se vor adeveri in viitor.
In orice caz articolul reprezinta o incercare de a deslusi dilemele,as zice mai degraba meandrele, politicii interne si externe rusesti.
Nice try ,cum ar zice americanii !
Două observații:
1) https://dexonline.ro/definitie/fortuit
2) ,,Мы сделаем всё для того, чтобы ситуация в России была стабильной, прогнозируемой. Свой лимит на революции Россия исчерпала ещё в XX веке. Мы революций больше не хотим, мы хотим эволюционного развития нашего общества и государства. Надеюсь, что так оно и будет. А что касается решения судебных властей Российской Федерации, просил бы относиться к этим решениям с уважением.”
1 ) Deci trebuie sa intelegem ca nu e vorba de o reorientare a politicii externe ruse silita sau fortata de niste imprejurari determinante ci e una intamplatoare,accidentala,venita pe neprevazute adusa de soarta sau de noroc.
Pai ultima fraza zice,citez :
„Moscova este obligată să se concentreze pe chestiuni de politică externă, fapt ce va afecta performanțele politicilor în interior, pe de o parte, …”
Interesant joc de cuvinte care pot fi citite in cheia pe care o doreste cineva sau altcineva.
Important e ca daca ne dam silinta intelegem sensul formularii dincolo de cuvintele folosite !
2 ) Poate era bine sa fie tradusa in romaneste zicerea lui Putin pentru ca prea putina lume stie ruseste.
3 ) O stire de ultima ora arata ca 4 (patru ) avioane rusesti sau intors din Afganistan avand 500 de oameni la bord.
Erau printre ei si oameni din Ambasada Rusa la Kabul oare ? …inclusiv ambasadorul ? Ce stiti despre acest lucru .
Rușii au mușcat o dată din capcana Afganistan întinsă de Zbigniew – The Big Zbig, așa că acum sunt mai precauți. Chinezii sunt mai greu de dus de nas pentru că ei cunosc strategie (felul în care au răspuns pandemiei de covid19, idiferent de sursa virusului și indeferent de minciunile raportărilor, este de-a dreptul remarcabil).
Nu cred că Putin va avea probleme cu alegerile interne. Legăturile lor cu Tadjikistanul sunt mai mult de ajutor în Afganistan decât un pericol (Massoud jr e tadjik). Cred că altceva este îngrijorător:
– Brexitul,
– retragerea din Ukraina și lăsarea acestei găuri de țară în plata Domnului (de fapt a doamnei cancelar),
– acceptarea construirii Norstream 2,
– planul, e drept abia anunțat, de retragere a trupelor NATO americane din Polonia (apoi și din România, nu mă îndoiesc),
– și nu în ultimul rând ajungerea în fruntea celei mai mari puteri (cu „cea mai bună armată din galaxie”) a unor inși în afară de istorie, precum Trump sau Biden (incoerența lui a devenit deja fapt comun și frecvent). Băieții care fac geostrategie lucrează nu numai cu continente ci și cu durate de timp mai mari decât 2 mandate cât ține un bullshit politico-mediatic de neuro-marketing.
Cum s-ar zice în diplomația imobiliară și de meditații: privim cu atenție și îngrijorare. În destul de scurt timp vom putea ști dacă asistăm la căderea unui imperiu sau la o lovitură de maestru. Deși atunci când nu va mai ține imprimarea de bani, s-ar putea să fim preocupați de altceva (cum ar fi să prindem niște șobolani, pentru proteine, și să constituim grupe de luptă eficiente împotriva jafurilor interlopilor).
Cine a anuntat ca are in plan retragerea trupelor nato din Romania si Polonia?
„planul, e drept abia anunțat, de retragere a trupelor NATO americane din Polonia (apoi și din România, nu mă îndoiesc),” Este Wow!, cum ar spune Cîțu. In mod normal v-as intreba ce ati fumat, insa ma limitez la dorinta de a aduce ceva probe in sustinerea acestei afirmatii. In fine, mie mi-a trecut un gand fulger prin minte legat de retragerea americana din estul UE dupa cea din Afganistan, insa gandul ramane totusi o utopie. Dar poate puneti un link, ceva care sa confirme ce ati spus aici.
https://www.digi24.ro/stiri/externe/iese-polonia-de-pe-axa-washingtonului-presa-poloneza-sua-ar-lua-in-calcul-mutarea-trupelor-militare-din-polonia-in-romania-1631095
De peste 30 de ani tot spun ca jefuirea ţarii noastre si-au asumat-o toate guvernele fidele proiectului „Romania, camp tactic”.
Ma spasesc pentru vorbele grele pe care i-le-am adresat in gand Presedintelui Basescu dupa dramaticul discurs in care a indemnat tineretul sa paraseasca ţara si sa isi faca un rost aiurea, in lumea larga.
O bila alba, alaturi de cea primita cand l-a tratat pe Sarkozy la Brussel ca pe un notar smecher de provincie.
Sau, cum sa te aperi de colectorii privati de taxe si impozite,pe care statul i-a mandatat sa culeaga sau, carora le-a cesionat creantele … Si s-a mai intamplat asta in istorie, iar bancile, dupa 2009 au experimentat-o
Echilibrat articolul dar lipsesc referintele la Pakistan, Iran si India.
India ar putea fi o referinta, are potential. Pe masura insa ce China se transforma din fabrica lumii in consumatorul lumii (si castiga in greutate) s-ar putea ca India sa intre in forta de gravitatie a Chinei. In final, interesul poarta fesul, money talks BS walks, samd. https://www.reuters.com/article/india-steel-china-idUSKBN27D1TT
In rest (inclusiv in Rusia) China se contureaza in castigatoarea marelui joc pe imensa intindere euroasiatica. Strategia euroatlantica in Iran, Rusia, Asia Centrala (redusa la aratatul batului, bashing, sanctiuni economice, samd) este contraproductiva. „Tactics without strategy is the noise before defeat”!
http://cpec.gov.pk
https://asia.fes.de/fileadmin/user_upload/World-Maps-BRI.png
https://news.cgtn.com/news/2021-06-05/Putin-China-Russia-trade-expected-to-reach-200-bln-by-2024-10QmOOE5t0Q/index.html
https://www.rferl.org/a/china-russia-military-cooperation/31401442.html
Rusii se inseala amarnic crezind ca Talibanii vor prefera o relatie buna cu Moscova, legaturilor de religie si singe pe care le au cu micile republici autonome de religie musulmana din Caucaz, in interiorul Federatiei Ruse Cad din nou in greseala lui Brejnev si a lui Bush 2 + Obama de a judeca Afganistanul Mujahedin / Taliban dupa criterii euro-atlantice, chiar daca comuniste in cazul lui Brejnev.
Si Ruisa sa nu uite ca mai are o mare problema interna, TATARSTANUL, care mai curind sau mai tirziu va cere iesirea din Federatie si care se uita nostalgic la Crimeea si Bahcisarai
Intre Rusia si Afganistan se afla republicile turcice:, foste EMIRATE si apoi republici unionale ( Kirghizstan, Uzbekistan , Turkmenistan si Tadjikistan ) , care numai rusofiile nu sint , Cred ca Turcia, cu noua vocatie imperiala propovaduita de Erdogan, a refuzat orice implicare pina acum in Afganistan, tocmai pentru a apare ex-machina dupa retragerea americana si a prelua conducerea eslaonului de asalt al acestor republici turcice . Un adversar serioa MUSULMAN in sudul Rusiei dela Marea Neagra la Marea Caspica pina in Afganistan
Asa ca Rusii sint in deruta, nu stiu ce sa faca si regreta amarnic retragerea american din Afganistan . Asta explica declaratia aparent calma si echilibrata al lui Putin
Bizar, sunt locuri si evenimente dim viats de care nu vreau sa-mi aduc aminte. Asta ar trebui să fie Afganistanul pentru Rusia.
Sa întretii relații diplomatice cu fiii mujahedinilor care te-ai umilit?
Dar totul este posibil în lumea lui The Art of the Deal.
„Retragerea Occidentului din Afganistan…”
În cazul în care autoare articolului pune în atenția cititorilor „retragerea Occidentului din Afganistan” care a avut loc pe data de 28 februarie 1919, atunci, răspunsul la acea chestiune poate fi foarte bine acceptat și pentru actuala „retragere a Occidentului din Afganistan”.
Adică, o națiune nu poate fi formată, ori re-formată cu tancurile, precum a încercat Rusia, iar Occidentul nu și-a propus așa ceva în cazul recentei intervenții în Afganistan.
Nu știu daca chiar exista o înțelegere recentă de împărțire a lumii, între SUA și China, dar mi se pare logic să presupun că există. China are toate atributele unei puteri mondiale, e logic să aibă pretenții și e legea firii să se înțeleagă cu SUA, la împărțirea sferelor de influență. Rusia, neavând forța economică a celor doi mari, va trebui, vrând-nevrând, să se mulțumească a fi o putere regională, în umbra marelui prieten și vecin.
Atât Rusia, cât și China au tot denunțat politica imperialistă americană, deși, în unele privințe, această politică le-a convenit (cel puțin fiindcă i-a scutit de oarece cheltuieli). Cortina de fier se mută către Est, China își va asuma rolul de jandarm în Asia, iar SUA se va regrupa în alte zone.
Cât despre talibani, rămâne de văzut cât de serioși sunt, ca partener de diverse înțelegeri. :) Crezul că toți non-musulmanii sunt necredincioși și că trebuie convertiți sau uciși nu poate să fie fundamentul unui partener responsabil.