joi, martie 28, 2024

Revolta “colectivă”:ceea ce a mai rămas

În curând se va împlini un an de la tragedia de la „Colectiv” şi televiziunile de ştiri vor fi pus în scenă un elaborat şi ipocrit mecanism al comemorării. Oratorii se vor întrece în tirade găunoase ,iar timbrul general va fi unul de emoţie pioasă. Morţii vor fi prezenţi, în clipuri montate stângace şi întreaga ceremonie va sta sub semnul grabei legitime, de vreme ce campania electorală pentru alegerile parlamentare stă să înceapă. Ori spiritul iconoclast şi subversiv de acum un an nu poate fi decât o prezenţă inoportună în acest moment de inflamare demagogică.

Amnezia este una dintre maladiile cronice ale spiritului public de la noi şi eşecul istoric al românilor în tentativa lor de consolidare a unui stat cu adevărat transparent şi responsabil îşi are raţiunea în incapacitatea comunităţii civice de a-şi asuma şi apăra propriile libertăţi. Au existat clipe de emoţie, au existat clipe de solidarizare, au existat clipe în care vocea cetăţenilor a răsunat, distinct şi ameninţător, dar peste toate aceste instantanee de luciditate militantă s- aşternut tăcerea densă a resemnării, retragerii, înfrângerii, izolării. Este ca şi cum valul de energie politică s-ar izbi,neputincios, de temeliile unui edificiu statal pe care nu le poate sparge. Statul, dominator, tiranic şi impotent, continuă să domine o masă de supuşi. Cei care se opun sunt minoritatea de revoltaţi zănateci, cei care nutresc iluzia unui alt drum. Majoritatea, ea, optează pentru calmul continuităţii şi pentru captivitatea în pântecele acestui parazit monstruos care este statul român.

“Revolta colectivă” confirmă această inevitabilitate a eşecului civic. În cele din urmă, la aproape un an de atunci, România politică se înfăţişează mai stabilă ca niciodată în articulaţiile ei arogante. Vechiul şi noul USL este , atunci ca şi acum, majoritatea ce acţionează în camere spre a apăra privilegiile. Cât despre indiferenţa suverană cu care politicienii privesc pe cei care nu aparţin castei lor, ea a rămas aceeaşi. Între cei care stăpânesc şi cei care sunt stăpâniţi, graniţa este trasată la fel de puternic- linia de demarcaţie nu a fost afectată de seismul colectiv.

Triumful PSD şi al Gabrielei Firea la Bucureşti a fost unul dintre semnele memorabile ale îndepărtării de elanul care a dominat zilele din noiembrie 2015. Divizată, opoziţia faţă de USL a permis consolidarea unei hegemonii simbolice la nivelul capitalei. Proiectul primarului general este din ce în ce mai vizibil- el anticipează ceea ce PSD şi ALDE pot impune, o dată cu alegerile din decembrie. Populismul PSD se alimentează din marasmul ce pare imposibil de înlăturat. Resemnarea şi complicitatea sunt aliaţii formidabili şi tenaci ai acestei restauraţii.

Revolta colectivă a cuprins, în energia ei contestară,nucleul unui proiect de ţară. Înainte de orice comisie prezidenţială, ea a cerut eliminarea barierei de privilegii şi de corupţie de care se înconjoară statul român. Revolta colectivă s-a organizat în jurul acestui sentiment legitim al dezgustului. Întreaga ei filosofie politică putea fi rezumată într-un singur deziderat: aplicarea domniei legii. Egalitatea constituţională efectivă ar fi însemnat acea autentică şi definitivă ruptură capabilă să elimine fundamentele inegalităţii juridice pe care se sprijină România politică.

“Revolta colectivă” lasă în urma ei amintirea unui moment în care o parte dintre noi am crezut că România inerţiei şi a complicităţilor nu este destinată să dureze o veşnicie. A fost acela un anotimp al speranţelor, hrănit de crima atroce a unui stat impotent şi indolent. Şi,ca de atâtea ori, speranţelor,naive, le-a urmat recăderea în toropirea amorală a vieţii noastre publice.

Statul responsabil pentru moartea cetăţenilor săi este acelaşi, intact în elementele sale.A merge în contra curentului este, atunci, ca şi acum, unica formă de patriotism imaginabilă. Înfrângerea nu trebuie să însemne o capitulare. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât ştim că nu vom învinge cu adevărat niciodată. Spiritul critic este ultima noastră baricadă, în faţa asaltului care se pregăteşte.

Distribuie acest articol

15 COMENTARII

    • Ca bine zici, mai bine ar fi sa taca!
      Uite dece scrie: „Amnezia este una dintre maladiile cronice ale spiritului public de la noi”.

  1. Pompierii stiu foarte bine ca, dupa un incendiu mare, focul poate sa mocneasca in cenusa, iar incendiul poate izbucni din nou. Se pare ca „politicienii de rit vechi”, indiferent de culoarea penajului lor politic, nu pot intelege lucrul asta.
    Politica trebuie sa se adapteze vremurilor pe care le traim. Accesibilitatea, „democratizarea” si transmiterea cvasi-instantanee a informatiei sunt realitati ale lumii noastre. Este normal ca unele partide – cele ce se bazeaza pe vontanti care nu sunt in pas cu vremurile – sa piarda din importanta. Chiar daca „mogulii” de televiziune invadeaza si mediul online, de audienta celor blocati in televizor se bucura doar televiziunile. Pentru aceasta audienta, mediul online este o alta lume si pare de mirare cand aceasta „alta lume” se manifesta in viata reala. Dar ea se manifesta.

    Dupa un incendiu mare, pompierii rascolesc si uda cenusa pana cand sunt siguri ca nu mai exista focare mocnite. Politicienii nu pot impiedica aceste focare de „revolutie colectiva” sa se activeze decat actionand „pe bune”, in interesul celor care-i voteaza si-i platesc. De stins, aceste focare nu se sting niciodata si, atunci cand este cazul, reaprind „incendiul”.

    Eu nu simt o „restauratie”, ci dimpotriva. Daca nu era smecheria votului intr-un singur tur, doamna Firea n-ar fi fost primar. Simplul fapt ca PSD trebuie sa recurga la trucuri, pentru a pastra puterea, ii tradeaza slabiciunea, nu forta. Traim anii in care moare un anumit mod de a face politica si se naste altul. Cei ce nu se pot adapta sunt condamnati la uitare. Oamenii vechi si metodele vechi se topesc, incet-incet. „Mortul, de la groapa, nu se mai dezgroapa.” zic romanii…
    Chiar daca „USL traieste”, se misca mecanic – este, de fapt, un zombie, nu e viu, insa nu-si da seama de asta, inca… :)

    • Nu va imbatati cu apa rece. Focurile s-au stins demult. Noaptea si ceata au acoperit totul din nou…

      Daca … , Firea n-ar fi ajuns primareasa. Daca…. , Pontacchio n-ar fi ajuns prim ministru. Daca …. , PSD n-af fi castigat TOATE alegerile din 2011 incoace. prea multi de „daca”. Si va spun secretul lui Polichinelle, le va castiga si pe astea din Decembrie 2016…

      USL le-o fi parand unora un zombie, insa mie imi pare a fi singura chestie ce mai misca in peisajul cu natura moarta al politicii romanesti. La alegerile din iarna pensionarimea, mojicimea, mitocanimea si restul ostirii PSD-iste vor iesi prompt sa voteze PSD. Ailalti o sa stea acasa spunandu-si unul altuia ca toti sunt la fel, ca nu e fancy sa votezi, ca (cretinismul suprem!) daca nu votam o sa-i pedepsim pe politicieni, ca las’ ca-i rezolva oricum DNA-ul (fara a se gandi ca zilele DNA-ului sunt numarate daca PSD-eii iau controlul) si alte asemenea nenumarate idiotenii emfatice. Punem pariu?

      Nu mai e mult si vom vedea o reanscand o miscare „civica” agresiva si zdravana impotriva votului. „PSD – PNL aceeasi mizerie”. „Sa-i aratam clasei politice corupte cat de mult o dispretuim boicotand alegerile sau punand buletine de vot nestampilate in urna.” si multe asemenea cretinisme ieftine cu care bunii PSD-ei prostesc in mod repetat, via tot soiul de „activisti civici” naimiti cu ceva maruntisi, idiotii ingeniosi ai patriei.

      • Hmmm… Aveti o parere, am o parere, ni le expunem. Dupa parerea mea, in 3-4 cicluri electorale, PSD se va comprima la dimensiunea ce-o merita. Pur si simplu, pentru ca este anacronic si pentru ca este sustinut de votanti anacronici.
        Eu sunt constient ca 2016 nu e anul in care se-ntoarce roata. Este, insa, anul in care Romania porneste pe drumul pe care trebuia sa porneasca acum 26 de ani. Cativa „binevoitori” si a lor „democratie originala” ne-au incurcat putin, atata tot…
        In ’90, Ion Iliescu iesea prezident cu 85%. Astazi, PSD -ul incearca tot felul de tertipuri si de aliante pidosnice, doar-doar o mai accede la guvernare. Imi mentin parerea: e zombie. :)

        Sa fim sanatosi si sa ne-auzim peste vreo 12 ani! :)

        • 3-4 cicluri electorale? Pai asta inseamna minimum 16-20 de ani. Cam asa credea si raposatul Brucan si uite ca s-a inselat. Acum ca au trecut 26 de ani de la profetia lui, zicem ca inca vreo 20 si suntem acolo :P Asa din 20 in 20 de ani se face in curand secolul :P

          Mi-ar place ca PSD-ul sa fi ajuns un zombie. Ma tem insa ca metamorfoza e mult mai crunta. PSD e pe cale sa devina un partid progresist european ramanand insa tot asa corupt si fetid cum il stim dintotdeauna. Prima tentativa de acaparare a hipsterimii prin intermediul dobitocului de Ponta & Co a esuat. De aia s-a si tras apa dupa el. Probabil ca urmatoarea miscare va fi inghitirea USB/USR-ului Nicusorului. Dar asta numai dupa alegeri si numai daca Nicusorul e capabil sa adune ceva voturi.

          Sa fim sanatosi si sa ne auzim cand doriti dumneavoastra. Ma tem insa ca nici 12 ani si nici macar 24 nu vor fi suficient. Sper din toata inima sa gresesc…

        • PSD va accede la guvernare fluierand, fara prea mari eforturi pentru aliante.
          Inteleg ca va sta in gat lucrul acesta, dar ar trebui sa va obisnuiti!

  2. d’le Stanomir, in Bucuresti au castigat PSD si Firea din cauza ca dreapta a fost lamentabila, iar cei propusi de ea perceputi penibili sau au comunicat mai putina incredere publicului decat Firea. In afara de asta nu este obligatoriu ca Firea sa fie un primar mai prost decat cel al opozitiei numai ptr ca fost sustinuta de PSD.

    Daca asta se intampla in alt oras decat in Bucuresti as fi spus ca s-a furat mai mult ca sigur; ca Firea a iesit primar din partea PSD nu ne arata decat ce esec imens si cat de incapabili sau hoti sunt perceputi candidatii dreptei de o populatie care ar vota fara retineri dreapta. Lumea voteaza persoana, nu partidul, asa cum s-a intamplat si cu Basescu din partea unei DA care fara el nu oferea nimic. Daca dreapta va alege in continuare sa propuna oameni fara personalitatea necesara, va pierde tot ce misca; episodul Ponta s-a intamplat din cauza diasporei, fiindca se pare ca tara avea la fel de mult chef de iohannis cat de ponta.

    • Da, intr-adevar dreapta n-a avut candidati viabili in Bucuresti si a fost sanctionata de propriul electorat prin abseteism. Asta nu inseamna deloc ca coana lu’ Pandele a fost un candidat cat de cat capabil sau ca va fi vreodata o primareasa capabila. Deloc. S-a dovedit deja in cateva luni unul din cei mai incompetenti si inepti primari ai Bucurestiului. si nu se poate spune ca Bucurestiul a dus vreodata lipsa de edili imbecili :P E vorba pur si simplu de faptul ca electoratul PSD nu gandeste niciodata si voteaza orice i se pune inainte. Au ramas de pomina cazul in care un candidat PSD la o primarie sateasca a murit cu cateva zile inainte de alegeri. A fost ingropat in preziua alegerilor. Tot satul a fost la inmormantare. A doua zi zgubiliticii ce au fost la inmaormantare l-au votat pe mort, ce a castiogat primaria :P

      In cazul PSD-ului alegatorii voteaza partidul. Asa se explica cum fosti leader-i PSD-isti ce pareau a avea o popularitate fara egal, precum Adrian Nastase, Mircea Geoana si Victor Ponta nu mai valoreaza nici doi bani de cand s-a tras apa dupa ei. Intr-adevar, in cazul dreptei alegatorii voteaza omul mai degraba decat partidul. PNL a incercat sa imite „reteta de succes” a PSD si s-a mai si imbatat cu apa rece de pe urma succesului USL uitand ca creaturile acefale ce voteaza PSD sunt captive 100% acestuia.

  3. „Succesul” revoltei a fost generat de o simpla coincidenta. Coincidenta care a generat un munte de sperante desarte. S-a impamantenit opinia absurda si ridicola ca Ponta ar fi fost rasturnat de manifestatiile de strada. Nimic mai fals. Puteau sa fie de 10 ori mai multi manifestanti si cate un incendiu prin baruri, restaurante, teatre, cinematografe, scoli si gradinite de 3 ori pe saptamana ca Ponta tot ar fi ramas bine merci prim-ministru.

    Nu revolta l-a scos pe dottore din scaun, ci mustacioasul suprem al PSD-ului care a gasit ocazia splendida de a scapa de de Ponta (fara a se alege cu zavera in partid) si de a intra intr-o opozitie de mucava (in care baronimea PSD-ista a ramas lipita de tztza bugetului) cu un an inainte de alegeri aruncat suvoaie de muci pe tehnocrati. Se pare ca nimeni nu-si mai aminteste ca doar cu o zi inainte de a setrage apa dupa el, Ponta gasise „adevaratul vinovat pentru incendiu” in perosana unui tarcovnic de la protectia consumatorului, pe care-l concediase prompt. Demisia lui Ponta a fost anuntata de Dragnea, iar Ponta insusi a aflat de ea de la TV :P

    Pentru orice eventualitate manifestatiile de strada au fost deturnate urgent in tot soiul de directii spre a le reduce la derizoriu gradul de risc. Asta indica labilitate mintala si lipsa de creier a celor iesiti in strada. Hai sa ne amintim ca unica revendicare cu adevarat practica, utila si oarecum fezabila (chiar daca foarte dificil de obtinut) a fost ugent inabusita pe motive din cele mai absurde si ridicole. Ma refer la cererea de dizolvare a parlamentrului si alegeri anticipate. Asta era singura chestie care putea cu adevarat sanctiona politicienii fetizi si care le crea ingrijorare reala. Alegeri anticipate in toamna / iarna 2015 ar fi insemnat un recul imens pentru cleptocrati. Sub imperiul emotiei o buna parte din jagardele fetide din parlamentrul actual ar fi ramas pe dinafara. Cu alegerile la termen din iarna 2016 cel mai probabil ca ei vor ajunge din nou in parlament…

    Idiotii iesti atunci in strada s-au apucat sa sara cu voluptate la jugulara BOR (ce basca mea aveau Biserica si Patriarhul cu un concert rock si cu incompetenta criminala a autoritatilor statului?!) in loc sa urmareasca pedepsirea adevaratilor vinovati pentru situatia maronie a tarii. Acum zavragii de anul trercut sunt confuji, frustrati si furiosi, chiar daca pana la urma au primit exact ce meritau.

    • S-ar zice ca va bucurati de raul romanilor. De ce scrieti in limba romana? :)

      Dizolvarea Parlamentului, intr-un stat de drept, se face conform legii. Strada nu poate dizolva parlamentul, in Romania. Vorbiti vorbe. Sigur, in „democratii originale” sau in „autocratii luminate” se poate orice, dar eu nu-mi (mai) doresc asta, in Romania. Daca vrem sa mergem in directia corecta si ne dorim o tara in care sa domneasca legea, trebuie sa gasim o cale sa ne atingem scopurile actionand in limitele legii. Treaba facuta gospodareste, pe indelete, are sanse sa fie trainica. La repezeala nu se face nimic bun, chiar daca sunt destui „binevoitori”, peste gard, dornici sa ne invete cum sa facem, repede, treaba. Gardul se muta catre Est, iar Romania are sansa de a fi de partea buna a lui. Mai bine mai tarziu, decat niciodata… :)

      • Nu te repezi: Josef Svejk nu vorbea despre dizolvarea fortata a Parlamentului.
        Exista posibilitatea prin Constitutie, dupa demisia lui Ponta, dar trebuia sa vrea presedintele; prea ahtiat dupa „guvernul meu”. Doar ca presedintelui nu-i trece prin cap asa ceva, haosul e de preferat.
        Ca gluma: daca stiti sa va faceti bine treaba, dece va mai plingeti de prostul mers al trebilor din tara?

      • Nu ma bucur, Doamne fereste! Ma ingozesc… Scriun in Limba Romana pentur ca e limba pe care o vorbesc cel mai bine. Daca va ajuta la intelegerea ideilor, pot sa va scriu si intr-o alta limba :P

        Nu vorbesc deloc vorbe. Dumneavoastra sunteti inconsistent. Treaba manifestantilor nu era sa navaleasca in parlament, ci doar sa forteze demisii in masa bazandu-se pe lasitatea acestora. La vremea respectiva era un scenariu fezabil. Daca asa ceva nu ar fi legal, atunci inseamna ca nici demisia lui Pontacchio (oficial la presiunea strazii, in mod real la presiunile unui personaj mustacios) nu era legala, ca doar si dottore a ajuns la butoane in mod perfect legal si constitutional. Asta fireste ca nu l-a facut mai putin distrucitv. Sa inteleg ca tanjiti si azi dupa mongoloid? :P

        La chestia cu repezeala avem desigur opinii complet diferite. Ideea e sa se profite de ocaziile favorabile. Au fost cateva zile sau o saptamana in care se puteau schimba multe. In bine. Ocazia a fost ratata prosteste. Probabil ca tot asteptand asa rabdatori un miracol, baietii astia buni, capabili si onesti din parlamentul perfect constitutional vor impinge tarisoara noastra spre postura de Turkmenistan sau Kazahstan al Europei… Sa vedeti ce furmos o sa fie. :P E relativ usor de sarit in haznaua cu rahat, e insa mult mai dificil de iesit afara. Vedeti conversatia aia de mai sus in care curg deceniile ca apa :P

      • @ Decebal (27/09/2016 la 15:25)

        „S-ar zice ca va bucurati de raul romanilor. De ce scrieti in limba romana? :)”

        Deci doar presupuneti ca se bucura de raul romanilor (si care-i acela si cine l-a produs?) sau sunteti sigur de asta?

        Raul romanilor din tara si-l fac ei insusi, neprezentand-se la vot si asteptand ca votul altora (si a celor din diaspora) sa aleaga cum si-ar dori.

        De ce scrie in limba romana……..pentru ca asta-i limba lui materna ca si a dvs. si o intelege toata lumea care citeste pe acest site. Cu siguranta ar putea scrie si in engleza dar mult mai putini l-ar citi si comenta.

        Sa nu trag vreo concluzie pripita dar sunt destui romani (politicieni si ne-politicieni)care au nevoie de diaspora numai la vot.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ioan Stanomir
Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro