duminică, ianuarie 23, 2022

#REZIST, ecou european într-o carte

Ce n-au făcut universitarii noștri de la științe politice și sociale, ocupați cu alte cele, fac universități străine: analiza fenomenului #rezist, privit din perspectivă multidisciplinară. Cercetători britanici de la Universitatea din Bournemouth și germani de la Universitatea de Științe aplicate Quadriga din Berlin au inițiat, puțin după stingerea protestelor din iarna aceasta, un studiu cu contribuții românești și străine, publicat recent sub titlul #Rezist. Romania’s 2017 anti-corruption protests: causes, development and implications*. Coordonatorii lucrării, profesorii Ana Adi și Darren G.Lilleker, au fost interesați să afle ce se poate învăța ”la cald” din protestele împotriva OUG 13 și a corupției clasei politice românești, din mai multe unghiuri: context istoric și politic, motivațiile protagoniștilor, dinamica comunicării și impactul socio-politic. Au fost invitați să contribuie la acest tablou complex universitari specializați în comunicare și media (Dumitru Borțun, Peter Gross, Antonio Momoc, Brîndușa Armanca, Maria Corina Barbaros, Rodica Melinda Șuțu ș.a.), politicieni (Monica Macovei), participanți la proteste (Raluca Feher, Tiberiu Pfiszter, Cosmin Pojoranu ș.a.), jurnaliști (Ramona Ursu, Decât o revistă). Fenomenul a suscitat interes nu doar în contextul tipologiei protestelor de pe mapamond (de la Revoluția română și Revoluția portocalie, la Occupy și Primăvara arabă), ci și pentru performanțele de comunicare simbolică neatinse până acum în mișcările românești de stradă. Diversitatea soluțiilor de comunicare, care implică imaginație și creativitate, a culminat cu celebrele drapele de lumină, ceea ce a reușit să aducă România pe primele pagini și în prime-time peste tot în lume. 70.000 de știri și articole au fost publicate global în mass-media din ianuarie până în iunie 2017 pe subiectul protestelor anticorupție, contrazicând teoria lui J.B.Manheim că țările cu prezență scăzută în media internațională și imagine în general negativă nu pot sări brusc pe axa interesului activ și a imaginii pozitive. Protestele au fost urmărite de întreaga lume empatic, înțelegându-se clar că o parte educată, urbană, evoluată civic din lumea românească poate reprezenta o piedică semnificativă împotriva politicienilor nesățioși și iresponsabili. Este citat World Politics Review care conluziona că protestele reprezintă”o victorie a puterii populare și a activismului civic împotriva elitei corupte”.

Trecerea de la”revoluția televizată” la revolta”postată” este cu atât mai interesant de analizat cu cât strategiile celor din piețele marilor orașe au avut în vedere atât elementul de spectacol necesar pentru vizibilitate, cât și mesajul concis, ușor de trimis pe Facebook, Twitter, WhatsApp: pancarte cu sloganuri inspirate, recuzită teatrală ca marionete, vuvuzele, tobe, măști etc. Tactica a fost, în ordine, ocuparea spațiilor publice, de regulă déjà marcate simbolic (Piața Victoriei, piețele Revoluțieidin 1989 în orașe ca Timișoara,Sibiu, Cluj, Iași, Arad etc.), apoi reportarea la mass-media și la rețelele sociale.”Protestele sunt zgomotoase, vibrante, spectaculoase. Ele livrează imagini pe care oamenii vor să le vadă, sunt preluate de media și de trecători, sunt greu de ignorat” și astfel ”pot avea puterea de a produce o schimbare”, este menționat ca premisă a lucrării. Umorul, sarcasmul, elementul satiric au dominat protestele, conferind o notă elevată mișcării de stradă. Analizelor nu le-au scăpat reacțiile adecvate sau inadecvate ale guvernanților și ale mass-media, subliniind adsea aroganța și lipsa de transparență reprobată de protestatari: încercarea de a minimaliza numărul de participanți, chemarea la contra-manifestații, acuzația de complot împotriva României de către inamici externi ca George Soros, Uniunea Europeană, mutinaționalele, ambasadele etc. Experiențele personale relatate în volum dau savoare și autenticitate materialului academic. Prea devreme pentru a măsura impactul protestelor din iarna lui 2017, se poate vorbi despre vulnerabilități: inexistența unui leadership, a unui nucleu de influență care să se coaguleze. Ceea ce a făcut forța și farmecul mișcării #rezist, deplina libertate de a adera sau nu la scopul acesteia, reprezintă și slăbiciunea ei. O lecție importantă rămâne: apatia poate fi învinsă atunci când democrația este în pericol.

*www.romanianprotests.info

Articol apărut în revista ”22”

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Păi de ce s-ar mai obosi cineva să facă studii?! Treaba a murit de mult. Conflictul de interese a fost deja îngropat cu legea în mână, se lucrează intens la restul problemelor (nu am nici un dubiu că se vor rezolva și ele), iar jupăn Dragnea a învățat o lecție politică importantă: cum să i-o tragi nației cu anestezie și fără ca ea să mai miorlăie.

    În buna tradiție românească zavragii s-au înecat ca minoritaru’ la mal, adică la centimetri distanță de provocarea anticipatelor pe care atunci PSD-ul le-ar fi pierdut. Dar n-a fost să fie. PSD-ul a câștigat în final partida la scor. Dacă e ceva de analizat & studiat în toată povestea asta e modul în care o mână de semianalfabeți grobieni au țăpuit ca pe bobocii de gâscă o „parte educată, urbană, evoluată civic din lumea românească” rămânând la robientul cu parale atunci când totul părea a fi împotriva lor. Restule e vânare de vânt.

  2. Despre romani in viziunea lui Gusa sau a lui Severin si desigur ca si in a lui Tariceanu cand nu este ipocrit:

    Il dispretuiesc pe dl Gusa , analist politic si politruc(politician este prea mult spus pentru dlui) in trecut, agent de influenta al unora sau al altora dar nu sunt de acord cu calificativul foarte peiorativa la adresa inteligentei dlui, pe care un politician i-a adresat-o zilele astea
    Ca este fara caracter, cum este de altfel si un Adrian Severin(il pomenesc pentru ca ma voi referi si la dlui) este pentru mine indubitabil, dar nu pot din acest motiv sa-i dispretuiesc abilitatile demagogice si de aceea si politice.
    Astfel in articolul de la linkul https://www.realitatea.net/cozmin-gu-a-saluta-o-decizie-controversata-a-lui-tariceanu-iese-din-ipocrizie_2091631.html se precizeaza ca dl Gusa a laudat o asa zisa iesire din ipocrizie a unui ipocrit de marimea intru ipocrizie si minciuna politica a unui Tariceanu.
    Ce spune dl Gusa ca a spus corect dl Tariceanu referitor la legea amnistiei?
    Citez din dl Gusa:
    „Eu salut această decizie a lui pentru că iese din ipocrizie. Avem o clasă politică de oameni corupţi, puşcăriabili, care au fost votaţi de români. Ce au crezut românii când i-au votat pe aştia care fură că o să meargă în Parlament şi nu îşi vor da legi care îi scapă de puşcărie? Dacă asta au crezut, au greşit, însă nu cred asta. Românii au votat în cunoştinţă de cauză o majoritate coruptă, hoaţă. Eu salut decizia lui Tăriceanu pentru că măcar nu mai sunt iocriţi pentru că altfel dacă ne întoarcem la începutul anului şi vorbit despre graţierea dată ca să nu se dea, aia chiar a fost o greşeală. Acest lucru s-a întâmplat pentru că nici în politica românească nu există solidaritatea. Cineva vrea să îşi negocieze doar dosarele personale şi să nu respecte proverbul „urma scapă turma”. Eu cred că Dragnea a vrut să îşi negocieze doar dosarele lui, fără să îşi aducă aminte de colegii săi, iar ce a făcut Tăriceanu este o ieşire din ipocrizie. Aştia suntem, aştia suntem toţi ca români, nu ştiu câţi dintre români ar refuza fel de fel de tentaţii şi nu ar face mişmaşuri. Asta este ţara, asta e lumea”, a spus Cozmin Guşă, la Realitatea TV.

    Remintesc ca acum ceva vreme cam acelasi lucru despre romani, poate cu mici variatiuni l-a sustinut si dl infractor politic Adrian Severin.
    Asadar intreb retoric : oare a iesit din ipocrizie dl Tariceanu sustinand azi ce sustine adica asa este din nefericire (din ce motive nu discut ) aceasta natie a noastra?
    Aplauda in sinea sa hotia si deci hotul neprins , il acopera daca poate si daca nu-i este vecin, dar daca acesta este prins din ipocrizia care il defineste pe langa “dorinta mortii caprei vecinului” doreste si lapidarea hotului care l-a dezamagit nu prin hotie,ci prin nereusita ducerii unei minciuni si ticalosii pana la capat?
    Sigur sunt multe nuante cuprinse atat in intrebarea mea cat si in posibile raspunsuri dar in modul simplist in care Mircea Eliade prin anii 30 cand era atasat la Lisabona scrie ca poporul roman(atentie nu poporul rromilor) are in Europa asociata calitatea de campion al hotiei, al gainariei cred ca se poate raspunde relativ usor.

  3. Dupa parerea mea, interpretati clasic si eronat absenta leadership-ului. Nu este o slabiciune de actiune.

    Miscarea #rezist chiar nu si-a propus si nici nu are nevoie sa preia puterea politica. Iar implicatiile depasesc cu mult limitele politice prin care mafia incearca sa explice miscarea #rezist. O miscare literalmente spectaculoasa, dedicata spectacolului. Desi resentimentele anti-coruptie alcatuiesc baza miscarii, in final nu actiunea politica, ci spectacolul reprezinta scopul culminant.

    Pentru ca nu o putere politica sau alta vor fi invinse de miscari gen #rezist. Nu. Aceste miscari tintesc mult mai sus, nu neaparat in mod constient. Dar politica insasi va fi invinsa. Comparativ cu nivelul si mai ales ritmul tehnologic, politica este o preocupare anacronica, o frana inacceptabila.

    De aceea, deloc intamplator, desi tinerii au preocupari si opinii uneori intense despre adminstratie, totusi ei nu participa la votul politic. E suficient de clar. In opinia mea, politica va fi invinsa curand, impreuna cu sistemul politic si partidele. Iar democratiile in general, nu doar la noi, vor evolua toate in democratii participative. Si intr-adevar, din perspectiva progresului tehnologic, puterea politica e total ineficienta, nu are nici un sens. Si nici pozitia partinica fata de subiecte, de asemenea nu are sens.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Vreau să dezleg două enigme

Scrisoare deschisă către concetățenii mei Dragi prieteni,            Ați observat,...

Povestea unui om leneș

«Întrebarea esențială e alta: Sunteți sau nu pe aceeași pagină cu conu’ Leonida? Dacă susțineți că statul ar trebui să răsplătească morții...

Ce știm sigur despre planurile lui Putin privind Ucraina, între atâtea incertitudini

Există un număr considerabil de încercări de a găsi un răspuns la întrebarea dacă armata rusă va ataca...

Opinie-răspuns la opinia vicepreședintelui PSD: putem aboli cota unică, dar cu asta ce-am rezolvat?

Percep opinia prezentată zilele trecute în ZF de dl. Sorin Grindeanu, vicepreședintele PSD, ca o binevenită deschidere la dialog privind oportunitatea renunțării...

Monitorizarea PNRR – examen de maturitate?

Autori: Dragoș Pîslaru și Tana Foarfă La vârsta de 15 ani începi să vezi lumea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro