vineri, decembrie 3, 2021

Rezultatele finale ale alegerilor locale – comentariu detaliat

Primul pas: despre ce vorbim? Nu despre primari (acolo intervin factori subiectivi care n-au legătură cu culoarea politică). Nici despre votul la consilierii locali – din acelaşi motiv. O personalitate extrem de bine cunoscută într-un judeţ poate schimba situaţia la voturile pentru preşedinţia CJ. În concluzie, vorbim de votul pentru consilierii judeţeni drept votul („cel mai”) politic al alegerilor locale. În Bucureşti, acesta este echivalat de votul pentru consiliul municipal.

A doua problemă: cum desfacem alianţele încheiate de PDL la nivel local?
Trebuie să avem în vedere raportul dintre voturile PDL şi cele ale UNPR în judeţele în care nu au candidat împreună (6,29 la 1). Alte 2-3% din voturi au provenit de la ecologişti, PNŢCD şi alte organizaţii care au obţinut oricum foarte puţine voturi singure.
Cele 9,4% din voturile exprimate duminică, obţinute de alianţele din care făcea parte PDL, se împart deci: 7,8% la PDL, 1,3% la UNPR, 0,3% la alţii.

În consecinţă:


Dacă analizăm judeţ cu judeţ ce i s-a întâmplat „marelui caz” al alegerilor, adică PDL-ului, vedem un fenomen interesant. PDL şi-a schimbat electoratul faţă de cel din 2008. Aproape peste tot în România acest lucru a însemnat pentru partid o scădere a numărului de votanţi, în anumite cazuri insignifiantă. Problema PDL a fost că numărul de votanţi a crescut faţă de alegerile locale anterioare, şi nu cu puţin ci cu 6,6%. Când stai pe loc sau dai înapoi cu 5000 de voturi într-un judeţ, în timp ce electoratul votant creşte cu 20 000, nu ai cum să câştigi.

Fenomenul „alianţelor” a atenuat din suferinţă – în 11 judeţe alianţele din care a făcut parte PDL au obţinut mai multe voturi decât PDL în 2008. Acest lucru se datorează şi aportului masiv al UNPR şi uneori chiar PPDD, care au compensat prin organizare respectiv suflu deficienţele locale ale democrat-liberalilor.

Unii lideri PDL au muncit enorm şi degeaba. În Bistriţa-Năsăud, PDL a obţinut cu treisprezece mii de voturi mai mult decât cu patru ani în urmă. În Prahova, PDL a obţinut 132 mii de voturi, cu 52 de mii de voturi mai mult decât în 2008. Alte judeţe în care PDL a obţinut mai multe voturi decât acum patru ani:
Botoşani (14%; înfrângere dură la primărie pentru „al doilea Flutur”);
Călăraşi (2%; nici o victorie semnificativă);
Galaţi (6%; degeaba);
Hunedoara (18%; nu s-a câştigat preşedinţia CJ);
Mehedinţi (12%; Stănişoară înfrânt pe muchie);
Satu Mare (1%; n-a contat);
Sălaj (15%; PDL a fost aici blocat între USL şi UDMR);
Vaslui (17% dar victorie pe linie USL).

În acest context, exasperarea unora dintre liderii PDL poate fi înţeleasă.

Judeţul Constanţa, judeţul Iaşi şi Oltenia sunt zone în care, cumulat, PDL a pierdut peste o sută douăzeci de mii de voturi. Caraş Severin (55->20 mii) şi Bucureşti (195->129 mii) au fost de asemenea eşecuri grave, motivele fiind uşor de precizat.

La USL, în schimb, nu vorbim de o creştere universal valabilă a numărului de voturi prin comparaţie cu PSD, PNL şi PC în 2008, adunate. În opt judeţe, partidele componente ale USL au pierdut voturi: Bacău, Brăila, Călăraşi, Hunedoara, Neamţ, Teleorman, Vaslui şi Vrancea. La cealaltă extremă se află Bucureşti: 210 mii de voturi acum patru ani, … 436 de mii de voturi acum.

De asemenea, numărul de voturi USL a crescut faţă de cel PSD+PNL de acum patru ani
… cu mai mult de 50% în Prahova;
… cu între 30% şi 39% în Arad, Bihor, Cluj (asta şi pentru că dominaţia PDL fusese foarte puternică);
… cu între 20% şi 29% în Alba, Caraş Severin, Dâmboviţa, Iaşi, Olt şi Tulcea;
… cu între 10% şi 19% în Argeş, Braşov, Dolj, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Mehedinţi, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiş şi Vâlcea;
… cu sub 10% în Bistriţa Năsăud, Botoşani, Buzău, Constanţa, Galaţi, Gorj, Maramureş şi Mureş (în unele din aceste judeţe bazinul electoral al USL era deja maximizat, nemaiavând cum să crească prea mult).

Păi, dacă numărul voturilor pentru USL a crescut semnificativ, iar numărul voturilor pentru PDL a devenit mai mic, de ce USL nu a obţinut mai mult decât procentul de acum patru ani? Motivul este apariţia PPDD.

Dacă PPDD n-ar fi existat, iar votanţii acestui partid n-ar fi venit deloc la vot, USL ar fi obţinut 55% din voturi, PDL ar fi ajuns la 25%, restul de 1,5 milioane de voturi ducându-se la partidele de etnie maghiară (prezenţa la vot în rândul etnicilor maghiari a fost remarcabilă), UNPR şi partiduleţe.

În concluzie:
– în unele locuri USL nu a performat, lucrurile trebuind să fie schimbate în perspectiva alegerilor parlamentare chiar dacă la nivel naţional totul pare roz;
– enorma susţinere dată USL-ului de către Bucureşti s-ar putea să nu se concretizeze în toamnă, Uniunea trebuie să fie atentă;
– PDL va pedepsi lideri de filială alandala, în multe locuri propriile alianţe împiedicându-l să-şi estimeze corect rezultatele (un exemplu interesant de om care nu trebuia să-şi dea demisia aici);
– decizia CCR privind votul uninominal este în continuare crucială.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Barbu Mateescu
Sociolog, Barbu Mateescu a absolvit in 2005 University of Pennsylvania

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Metroul la Otopeni – marele eșec al unor politicieni mărunți

Eșecul magistralei de metrou M6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni este eșecul politicienilor preocupați să dovedească faptul că nu se poate, în...

Lașități românești, profituri maghiare (2)

LEGENDA, MITUL ȘI CULTUL LUI DRACULA Să fim serioși, legenda, mitul și mai ales cultul lui Dracula nu au...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

Despre felonie si sperjur

Domnule Klaus Iohannis, Cand Marius Manole si Radu Paraschivescu v-au returnat decoratiile, a fost vorba de o despartire lipsita de orice ambiguitate....

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro