vineri, ianuarie 27, 2023

Rezultatele finale ale alegerilor locale – comentariu detaliat

Primul pas: despre ce vorbim? Nu despre primari (acolo intervin factori subiectivi care n-au legătură cu culoarea politică). Nici despre votul la consilierii locali – din acelaşi motiv. O personalitate extrem de bine cunoscută într-un judeţ poate schimba situaţia la voturile pentru preşedinţia CJ. În concluzie, vorbim de votul pentru consilierii judeţeni drept votul („cel mai”) politic al alegerilor locale. În Bucureşti, acesta este echivalat de votul pentru consiliul municipal.

A doua problemă: cum desfacem alianţele încheiate de PDL la nivel local?
Trebuie să avem în vedere raportul dintre voturile PDL şi cele ale UNPR în judeţele în care nu au candidat împreună (6,29 la 1). Alte 2-3% din voturi au provenit de la ecologişti, PNŢCD şi alte organizaţii care au obţinut oricum foarte puţine voturi singure.
Cele 9,4% din voturile exprimate duminică, obţinute de alianţele din care făcea parte PDL, se împart deci: 7,8% la PDL, 1,3% la UNPR, 0,3% la alţii.

În consecinţă:


Dacă analizăm judeţ cu judeţ ce i s-a întâmplat „marelui caz” al alegerilor, adică PDL-ului, vedem un fenomen interesant. PDL şi-a schimbat electoratul faţă de cel din 2008. Aproape peste tot în România acest lucru a însemnat pentru partid o scădere a numărului de votanţi, în anumite cazuri insignifiantă. Problema PDL a fost că numărul de votanţi a crescut faţă de alegerile locale anterioare, şi nu cu puţin ci cu 6,6%. Când stai pe loc sau dai înapoi cu 5000 de voturi într-un judeţ, în timp ce electoratul votant creşte cu 20 000, nu ai cum să câştigi.

Fenomenul „alianţelor” a atenuat din suferinţă – în 11 judeţe alianţele din care a făcut parte PDL au obţinut mai multe voturi decât PDL în 2008. Acest lucru se datorează şi aportului masiv al UNPR şi uneori chiar PPDD, care au compensat prin organizare respectiv suflu deficienţele locale ale democrat-liberalilor.

Unii lideri PDL au muncit enorm şi degeaba. În Bistriţa-Năsăud, PDL a obţinut cu treisprezece mii de voturi mai mult decât cu patru ani în urmă. În Prahova, PDL a obţinut 132 mii de voturi, cu 52 de mii de voturi mai mult decât în 2008. Alte judeţe în care PDL a obţinut mai multe voturi decât acum patru ani:
Botoşani (14%; înfrângere dură la primărie pentru „al doilea Flutur”);
Călăraşi (2%; nici o victorie semnificativă);
Galaţi (6%; degeaba);
Hunedoara (18%; nu s-a câştigat preşedinţia CJ);
Mehedinţi (12%; Stănişoară înfrânt pe muchie);
Satu Mare (1%; n-a contat);
Sălaj (15%; PDL a fost aici blocat între USL şi UDMR);
Vaslui (17% dar victorie pe linie USL).

În acest context, exasperarea unora dintre liderii PDL poate fi înţeleasă.

Judeţul Constanţa, judeţul Iaşi şi Oltenia sunt zone în care, cumulat, PDL a pierdut peste o sută douăzeci de mii de voturi. Caraş Severin (55->20 mii) şi Bucureşti (195->129 mii) au fost de asemenea eşecuri grave, motivele fiind uşor de precizat.

La USL, în schimb, nu vorbim de o creştere universal valabilă a numărului de voturi prin comparaţie cu PSD, PNL şi PC în 2008, adunate. În opt judeţe, partidele componente ale USL au pierdut voturi: Bacău, Brăila, Călăraşi, Hunedoara, Neamţ, Teleorman, Vaslui şi Vrancea. La cealaltă extremă se află Bucureşti: 210 mii de voturi acum patru ani, … 436 de mii de voturi acum.

De asemenea, numărul de voturi USL a crescut faţă de cel PSD+PNL de acum patru ani
… cu mai mult de 50% în Prahova;
… cu între 30% şi 39% în Arad, Bihor, Cluj (asta şi pentru că dominaţia PDL fusese foarte puternică);
… cu între 20% şi 29% în Alba, Caraş Severin, Dâmboviţa, Iaşi, Olt şi Tulcea;
… cu între 10% şi 19% în Argeş, Braşov, Dolj, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Mehedinţi, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiş şi Vâlcea;
… cu sub 10% în Bistriţa Năsăud, Botoşani, Buzău, Constanţa, Galaţi, Gorj, Maramureş şi Mureş (în unele din aceste judeţe bazinul electoral al USL era deja maximizat, nemaiavând cum să crească prea mult).

Păi, dacă numărul voturilor pentru USL a crescut semnificativ, iar numărul voturilor pentru PDL a devenit mai mic, de ce USL nu a obţinut mai mult decât procentul de acum patru ani? Motivul este apariţia PPDD.

Dacă PPDD n-ar fi existat, iar votanţii acestui partid n-ar fi venit deloc la vot, USL ar fi obţinut 55% din voturi, PDL ar fi ajuns la 25%, restul de 1,5 milioane de voturi ducându-se la partidele de etnie maghiară (prezenţa la vot în rândul etnicilor maghiari a fost remarcabilă), UNPR şi partiduleţe.

În concluzie:
– în unele locuri USL nu a performat, lucrurile trebuind să fie schimbate în perspectiva alegerilor parlamentare chiar dacă la nivel naţional totul pare roz;
– enorma susţinere dată USL-ului de către Bucureşti s-ar putea să nu se concretizeze în toamnă, Uniunea trebuie să fie atentă;
– PDL va pedepsi lideri de filială alandala, în multe locuri propriile alianţe împiedicându-l să-şi estimeze corect rezultatele (un exemplu interesant de om care nu trebuia să-şi dea demisia aici);
– decizia CCR privind votul uninominal este în continuare crucială.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Barbu Mateescu
Sociolog, Barbu Mateescu a absolvit in 2005 University of Pennsylvania

Carti noi

 

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”, care va putea fi vizitată între 26 ianuarie și 13 martie 2023 la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Află mai multe

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro