În noiembrie trecut, CEX-ul național al PSD a adoptat o rezoluție împotriva „statului paralel și ilegitim”. În ianuarie 2018 președintele Senatului a vorbit la lansarea unui ONG dubios despre un asalt „care este dat de statul paralel, de cei care au ajuns să fie corupţi de putere şi care vor să aibă controlul butoanelor, este unul consistent şi se manifestă în ţară şi vedem că a început să se manifeste din ce în ce mai puternic şi în străinătate”. Întrebați insistent ce este acest inamic periculos numit „stat paralel”, Tăriceanu și Liviu Dragnea au răspuns mereu în doi peri, dar cu o mină îngrijorată. Cel mai complex răspuns a fost „se vorbeşte în spaţiul public de asta de foarte mult timp şi toată lumea înţelege“. Niciunul dintre promotorii politici ai ficțiunii nu au livrat altceva decât insinuări și aluzii. Niciodată dovezi, fapte sau informații concrete, ceea ce l-a făcut pe președintele statului să aducă el o clarificare: statul paralel „este o glumă proastă”. Cristian Tudor Popescu a tranșat problema în stilul său excesiv spunând „cine crede în statul paralel este un imbecil garantat”.
Totuși, nu este o glumă. Dacă s-ar fi limitat la discursul politic, referința la o realitate ocultă s-ar fi pierdut cu timpul în noianul de informații care ne inundă zilnic. Chiar pentru publicul românesc mare iubitor de conspirații, o fantasmagorie ca asta devine până la urmă subiect de bancuri. Însă teoria „statului paralel” nu s-a mulțumit cu declarații. Mass-media complice au preluat și au rostogolit declarații fără acoperire la semnalul dat de politicieni, inventând personajele necesare pentru a da corp ficțiunii. Nu informații factuale, ci fumigene. Un corp de fum.
Așa au apărut în studiourile Antenelor, la RTV sau la televiziunea publică niște „martori” paraleli, cât mai penali ca Dragomir, fugarul Ghiță, plus magistrați eșuați, cărora li s-a asociat și fostul președinte Băsescu. Rețeta e mereu aceeași: se ia un personaj aflat sub anchetă sau condamnat pentru corupție, se instalează la TVR (România 9), Antena 3, RTV ș.a. în emisiuni de prime-time, se titrează ceva de genul „Declarații șoc!”, „Dezvaluiri bombă”, „Exclusiv!” „Fulminant!”etc. , personajul începe să toarne baliverne din seria cutare-a-zis-că, am-auzit-că, moderatorii nu cer dovezi, eventual se adaugă fotografii și colaje video trucate. Afirmațiile sunt preluate instantaneu și redifuzate online cu titluri tabloide, fără nicio verificare și, de regulă, fără punctul de vedere al celor vizați de declarațiile contondente. Înlănțuirea e la vedere, fiindcă publicațiile aflate la datorie ca EvZ, DCNews, Cotidianul, recent și România liberă, aparțin unor patroni certați cu legea sau, în cel mai bun caz, interesați financiar. Nu mai adăugăm aici numeroasele site-uri obscure, create pentru a zvârli cocktaluri Molotov informaționale publicului buimac. Iar rețelele sociale distribuie și ele fără constrângeri teoria sporind confuzia.
Pasul următor este însă cel mai periculos. Pe baza unor afirmații adesea mincinoase, oricum fără acoperire în dovezi, se pornesc anchete împotriva unor instituții ale statului, incomode pentru mafia de la putere care dorește imunitate în fața legii. Cazul de acum câteva zile cu procuroarea Mihaela Iorga Moraru la A3 relatând presupuse presiuni exercitate de șefa DNA, declarații rostogolite imediat de publicațiile amintite și urmate a doua zi de cererea lui Dragnea de a se declanșa o nouă anchetă împotriva Codruței Kövesi, este un caz de manual. „DNA trebuie desființată și refăcută din temelii”, a anunțat Șerban Nicolae destructurarea instituției anticorupție, după o metodă patentată politic. O avalanșă de acuzații nedovedite și de mișcări străvezii difuzate de Antena 3 și de RTV la care se lucra coordonat din ianuarie, urmate de semnalul „Tudorele, fă ceva!”. DNA a dat publicității o stenogramă care atestă cum s-a pus la cale atacul: „Problema e că… o să înceapă un mare scandal la ANTENA 3… și v-au filmat… și pe dumneavoastră. Nu știu! Au intrat doi… cablați cu interfoane, cu camere, cu tot… Intră și GHIȚĂ de la BELGRAD, în direct… S-a dus VOICULESCU acolo… Adică, e o chestiune amplă, care e numa’ pe D.N.A. Ploiești!…. VLĂDUȚ COSMA. Are termen în februarie și acuma vrea să dea drumul…”. Caz tipic de atac pentru itimidare și influențare a justiției din partea unui condamnat pentru corupție la 5 ani închisoare cu executare.
Dar mai sunt și alte cazuri. Exaltații puterii, cum e Codrin Ștefănescu, secretar-general adj. al PSD, amenința cu un uriaș miting împotriva „statului paralel și ilegitim”. Parlamentul României produce în serie comisii de anchetă pornite de la vorbe goale. Așa s-a înființat comisia de anchetă despre arhiva SIPA, apoi comisia pentru investigarea alegerilor prezidențiale din 2009, toate comisiile încheindu-se tot cu vorbe goale, rapoarte neserioase care dezvăluie intențiile canibale pentru care au fost create. Acum dl.Tăriceanu a anunțat că trebuie investigat „statul paralel”. Altă comisie, cu puteri sporite, putând să oblige pe oricine, sub sancțiune, să se prezinte. În sfârșit, „statul paralel” nu se va mai putea ascunde. Dincolo de absurdul situației, trecerea de la fanteziile unor politicieni șmecheri, care aburesc țara ajutați de o presă mânjită, la acțiune, este foarte gravă. De la minciună se trece la hărțuirea unor oameni reali, investigați, acuzați că sunt „sorosisti”, că sunt trădători de țară etc. Un exemplu este ancheta internă inițiată la TVR împotriva jurnalistului Alex Costache pe niște insinuări de relații cu SRI formulate de Ion Cristoiu pe blog. Fără nicio dovadă. Serviciul de comunicare al TVR a confirmat în 30 ianuarie 2018 că jurnalistul e suspect inclusiv de „sorosism” fiindcă a colaborat la România curată. Aiureala lui Cristoiu servește pentru reprimarea unui jurnalist bun. Pe vorbe.
Raportul Declinul adevărului, publicat la începutul lui 2018 de Rand Co., semnat de Jennifer Kavanagh și de Michael D.Rich, demonstrează că opinia tinde să copleșească adevărul factual și să erodeze astfel discursul public onest și constructiv. Fenomenul este generat peste tot în lume de interese politice și economice în complicitate cu mass-media, producând polarizare socială și slăbind încrederea în instituții. Analiza bazată pe fapte și date verificabile este subminată de ștergerea graniței dintre opinie și informație.Trăim într-o lume în care procesarea și difuzarea informației este complet diferită de epocile anterioare, datorită noilor tehnologii. Volumul mare de opinii, unele capabile să producă influență, face să scadă valoarea informației factuale, uneori atât de mult încât până și informațiile obiective ale științei sunt puse la îndoială de neinițiați. Esența este însă eroziunea principiilor morale în societatea globală, iar asta se vede în comportamentul electoral. Sunt alese în poziții derang înalt personaje politice blamabile moral sau aflate în conflict cu justiția. De la Casa Albă până la guvernul maghiar sau la Parlamentul României eroziunea criteriilor morale este vizibilă. Neîncrederea în surse altădată respectate, cum ar fi presa tradițională influentă, mefiența generală față de orice – guvern, justiție, parlament, presă, sistemul bancar, statistică, școală etc. – produc nesiguranță și anxietate socială. Polarizarea politică și socio-demografică încurajează insularizarea pozițiilor„creând un mediu închis în care informația falsă proliferează”, subliniază autorii. Consecințele rezidă în blocaje politice, în costuri economice, socio-culturale, diplomatice. Un articol semnat în ziare.com de Iulian Fota, expert în probleme de securitate, atrage atenția asupra consecințelor din politica externă a jocului iresponsabil cu vorbe, a șantajului și manipulării din politică:„minciuna a ajuns principala armă împotriva instituțiilor românești de securitate națională. Este ceea ce eu numesc războiul hibrid româno-român. Din interese personale sau de grup, exact când este mai multă nevoie de ele, instituții extrem de importante ale statului român sunt denigrate grav, prin minciună și manipulare, România fiind vulnerabilizată prin scăderea capacității ei de apărare”. Iar agentul acestui joc periculos este mereu presa.
Articol apărut în revista „22”
asa, si ? abia acum riscul a devenit major ? exista minciuna si adevar. cine face diferenta ntre ele ? mass media ? la marginea europei si civilizatiei toate dihaniile scriu la ziar, si toate jagardelele defileaza n prime time. cind burtierele nu s ingalbenite si inrosite de news alert (observati cosmopolitismul : breaking news, salam si copchilul minune cinta mpreuna, sokeres gagiule, suna telefoanele ca nebunele si curg banii cu sacul). cele citeva minute de stiri dezlantuite sint urmate de un sfert de ora de reclame. maimuta carpatina trebuie tinuta n priza cu ce i nou in banking sau ce i cool prin malluri si supermarcheuri.
D-nă,
Cu amărăciune trebuie să fiu de acord cu dvs., aproape integral….
Culmea e că aici pe contributors unde, oricum, dezbaterea este la un alt nivel și tot se manifestă, puternic, aspecte ale manipulării grosolane sesizate in art.
Ar mai fi de spus ceva. Evitarea argumentării, probatoriului este grav specifică soc.Ro. In viața publică și nu doar câștigă/are întâietate cel care afirmă primul. Cel care țipă mai tare, cel care se exhibă mai mult. Cu corolarul: șeful, profa au intotdeauna dreptate.
Extrem de rar (cu exceptia notabilă a sălii de judecată) cel care afirmă trebuie să și dovedească. Asta e constată de toată lumea încă din fragedă copilărie. Simpla reclamație a învățătoarei aruncă sarcina probei (prin dezvinovățire) in responsabilitatea elevului….. Nimeni, aproape niciodată, nu cere învățătoarei să spună pe ce se bazează. Sau dacă o va face va avea răspunsuri nervoase de gen: e obraznic.
In ce sens?!!?
Adică e impertinent.
Prin ce se manifestă?!?
Pai nu v-am spus: e obraznic…..
Totul la nivelul purelor afirmații, al argumentației eliptice și al refuzului exemplificării.
Copilului/tânărului i se pretinde să spună INTOTDEAUNA adevărul….. Doar adevărul convenabil, se înțelege…. Când nu e convenabil represiunea exagerată e declanșată de chiar apărătorul de fațadă al principiului exprimării adevărului. Cu excepția situației in care copilul/tânărul are sprijin „politic” superior celui care pretinde, fățarnic, exprimarea adevărului. Atunci ereticul este privit cu drăgălășenie, înțelegere și simpatie. Dar oricine va încerca să urmeze aceeași cale va fi aspru pdepsit. Sfântul dublul standard/dubla măsură…..
De aceea persoane principiale, precum LCK, nu sunt simpatizate la noi. Față de ele se manifestă exigențe demne de cauze mai bune.
Exact la fel se petrece în viața publică/politică. Nu trebuie, deloc, ca politicienii să-și dovedească afirmatiile acuzatoare la adresa DNA/Kovesi. Nu. Ei sunt șefi. Proba verității nu li se poate impune.
Trebuie ca DNA sa dovedească că nu a greșit. Ca si in cazul de mai sus cu învățătoarea, funcționează prezumția de vinovăție. De ce?!? Păi, pentru că așa funcționează societatea noastră: exigență extremă ptr.subordonati, toleranță teribilă ptr.șefi.
În apărarea celui simpatizat (ptr.N motive) soc.Ro face niște eschibitii grotești. Dă dovadă de lașități și ipocrizii stupide, chiar și in lucruri mărunte.
Să fie apucături bizantino-fanariote, otomane?!?
Principiile comunicării (politice) formulate de Wili Munzenberg, am convingerea, nu se predau niciodată la sciences po. Dar politicienii noștri au o viclenie înăscută si le aplică instinctiv observând zi de zi succesul acestor tehnici/tactici.
„minciuna devine acțiune”, adica cenzura.
Comentariul de mai jos a pornit initial de la ultima propozitie din articolul doamnei Armanca ( „Iar agentul acestui joc periculos este mereu presa.”), dar intre timp a aparut exact in aceeasi zona de interes si conferinta de presa a doamnei Laura Codruta Kovesi care confirma inca o data , cu deasupra de masura, influenta nefasta a „agentului periculos ” ( presa & mass-media in general ) din societatea noastra care deformeaza grav perceptia cetatenilor asupra lumii in care traiesc :
Laura Codruta Kovesi, procuror sef DNA, conferinta de presa . Un model al normalitatii sociale si umane
Conferinta de presa a procurorului sef al DNA este poate cea mai puternica lovitura administrata pana acum ofensivei politicienilor penali ( „festivalul inculpatilor” – Laura Codruta Kovesi ) , acolitilor lor si mercenarilor de presa, ofensiva indreptata impotriva statului de drept.
Timp de aproape doua ore , procurorul sef al DNA a rezistat in direct cu calm, inclusiv cu umor , tirului intrebarilor ziaristilor ( si a celor care isi spun ziaristi ) trecand prin toate furcile caudine posibile ale celor din sala, dar care au fost adusi in situatia neplacuta de a-si epuiza si intrebarile, si strategiile .
Ceea ce unii sperau sa fie o punere la zid a unui demnitar public intr-o „conferinta de presa transformata in interviu” ( Laura Codruta Kovesi ) a devenit exact contrariul ei punand in lumina o personalitate de exceptie, dar atat de discreta pana acum.
Surpriza a fost uriasa pentru toata lumea . In loc sa asistam la o executie publica a unei personalitati publice pe care unii jurnalisti (? ) au evaluat-o nu dupa fapte si declaratii, ci dupa „limbajul non-verbal” , am asistat de fapt la un examen al presei romanesti si al nivelului de profesionalism atins ( sau nu ) de catre reprezentantii ei.
Prin sinceritate si onestitate, exprimarea clara si concisa , comportamentul echilibrat , modul civilizat si european bazat pe respect in care a purtat dialogul public, procurorul sef al DNA a demonstrat ca este un demnitar public de exceptie si un lider adevarat care poate reda increderea cetatenilor in statul de drept, prestatia sa publica fiind adresata in mod declarat cetatenilor onesti si nu inculpatilor.
O astfel de interventie in spatiul public bazata doar pe competenta , onestitate si sinceritate invalideaza o uriasa campanie de dezinformare , diversiune si manipulare purtata in spatiul public de catre fortele ostile statului de drept ( pentru a nu recunoaste acest lucru ele il denumesc „stat paralel”) , campanie care apeleaza inclusiv la metodele fostei Securitati ( atac la persoana , calomnie, hartuire, amenintare, santaj , linsaj public, „character assassination ”,etc.). dovada figurile oparite ale campionilor luptei din presa cu „statul paralel” promovati de catre TVR (!) :
https://4.bp.blogspot.com/-pffJsJk97Ig/WoVsc-1-XuI/AAAAAAAAF0E/OLBY7iC_r-IwpeBM9dyjabySrfb_C2GpACLcBGAs/s640/TVR.jpg
In acelasi timp, aceasta interventie salutara in spatiul public si in spatiul moral umple un gol urias generat de degradarea presei romanesti si de ineficienta societatii civile care dupa deceniul `90 a intrat intr-un declin accelerat.
Simpla comparatie cu prestatiile palide ale reprezentatilor societatii civile ( nu mai vorbim de cele ale politicienilor …) arata ca Laura Codruta Kovesi , procurorul sef al DNA , face parte din noua generatie de lideri de tip european care prin acordul intre vorbe si fapte si prin intreaga lor activitate demonstreaza ca sunt profund atasati statului de drept si valorilor nationale si europene , acesta fiind cel mai important semnal primit de catre societatea romaneasca .
https://sergiusimion.blogspot.ro/2018/02/laura-codruta-kovesi-procuror-sef-dna.html
Subscriu, din toată inima, comentariului si concluziilor dvs.
Multumesc pentru apreciere . Fara niciun fel de insinuare , singura mea remarca ( foarte amara …) se refera la raportul existent de multi ani pe aceasta platforma intre numarul de comentarii in nume propriu si numarul de comentarii sub pseudonim.
Hai nu vă faceți sânge rău in mod inutil.
Permiteți-ne acest mic/nevinovat subterfugiu al anonimatului.
Nu era un repros , ci un regret . Sunt sigur ca aveti motive intemeiate sa scrieti sub pseudonim ( exista acest drept ) , dar in acesta situatie vorbim de o bila neagra pentru societate pentru ca in acest mod se confirma ceea ce de multa vreme specialistii au denumit „spirala tacerii”. De multe ori am vazut comentarii anonime mai pertinente decat articolele la care au fost postate . De cele mai multe ori autorul nu reactioneaza , iar efectul lor asupra perceptiei publice nu este unul semnificativ.
Mda, e o remarcă interesantă…..
Ce pot să spun….?!?
Farfuridi (cu tarie, impunator) : Trebuie sa ai curaj ca mine! trebuie s-o iscalesti: o dam anonima!
Branzovenescu: Asa da, o iscalesc!
:-))
Nu e o aluzie. Mai mult autoironie….