Autoritatile de la Bucuresti si-au asumat in mod oficial adoptarea monedei unice intr-un orizont apropiat. E normal sa fie asa. Potrivit Tratatului de la Amsterdam, semnat in 1997, toate tarile care sunt admise in Uniunea Europeana sunt obligate ulterior sa intre si in zona euro. Nu se mai poate beneficia de o eventuala derogare, asa cum a fost cazul Marii Britanii, de exemplu. Momentul cand o va face ramane insa la alegerea fiecarui stat. Si asta in primul rand pentru ca implicatiile renuntarii la moneda nationala sunt colosale. Cel putin din acest punct de vedere analiza acestui moment trebuie facuta cu foarte mare atentie. In fond, chiar daca suntem obligati sa trecem la etapa urmatoare de integrare, nu trebuie uitat ca scopul intrarii in zona euro este legat de beneficiile aduse cetatenilor sai.
Pentru a adopta euro, BNR este institutia care va avea o responsabilitate uriasa. In mod special din perspectiva ancorarii asteptarilor romanilor vis-a-vis de ce ii asteapta pana, dar si dupa intrarea in zona euro. Asa incat, in opinia mea o misiune extrem de importanta pe care BNR va trebui sa si-o asume este aceea de a comunica publicului larg la ce trebuie sa se astepte. Care sunt beneficiile, dar si principalele riscuri la care putem fi expusi, avand in vedere caracteristicile economiei romanesti. Modelarea asteptarilor populatiei intr-un astfel de demers are un rol mai important decat poate parea la prima vedere.
Tarile pot castiga reciproc din detinerea unei monede comune, insa numai atunci când structurile lor economice sunt asemanatoare. Altfel, exista riscul ca unele dintre ele, insuficient pregatite, sa fie afectate negativ. Primul lucru care trebuie deci constientizat este ca adoptarea unei monede unice intr-un moment nepotrivit poate avea urmari mai mult negative decat pozitive.
Dar ce inseamna, de fapt, un moment nepotrivit? Economia romaneasca pierde in momentul intrarii in zona euro independenta politicii monetare si, implicit instrumentul curs de schimb. Atata timp cat in economia romaneasca nu se vor regasi instrumente alternative instrumentului curs de schimb pe care il pierde (stabilizatori fiscali automati eficienti, cicluri de afaceri sincronizate cu cele din zona euro, flexibilitatea pietei muncii, grad ridicat de integrare financiara s.a.) vom considera ca economia este nepregatita si momentul este nepotrivit.
Astfel de instrumente alternative au rolul de a stabiliza economia aflata sub impactul unor potentiale socuri asimetrice. Cu cat flexibilitatea unei economii este mai ridicata, cu atat adaptarea la un nou regim macroeconomic este mai rapida. Toate aceste mecanisme sunt necesare in special prin prisma faptului ca politica monetara unica a Bancii Centrale Europene nu vizeaza particularitatile specifice fiecarei economii nationale. BCE se adreseaza unor structuri economice presupuse a fi deja similare.
Presupunand ca a fost admisa in zona euro, ca urmare a indeplinirii criteriilor de admitere impuse, care pot fi riscurile intrarii Romaniei intr-un moment nepotrivit? Iata in continuare doar cateva dintre ele.
1. Sa creasca preturile. Dupa ce au fost admise in zona euro, multe dintre tarile ce au intrat in proiect cu performante economice inferioare “clubului” elitist (Spania, Grecia, Portugalia, Slovenia) au inregistrat o crestere semnificativa a preturilor. De ce? Pana la intrarea in zona euro criteriul inflatiei reprezinta practic cea mai importanta conditie pentru a fi admis. Dupa admitere, controlul acesteia devine practic singurul care nu mai trebuie si nu mai poate fi controlat de statele membre. Tarile unde inflatia nu a fost redusa in mod structural ci doar ca urmare a unor politici conjuncturale favorabile la un moment dat, s-au confruntat cu crestere de preturi. In plus, factori precum rigiditatea salariilor si a preturilor sau diferente la nivelul concurentei pe diverse piete nationale au explicat diferentele de inflatie. Cu cat propria economie a fost mai rigida, cu atat cresterile au fost mai semnificative. Cu alte cuvinte, poate exista situatia in care Banca Nationala a Romaniei si-a indeplinit misiunea cu succes, dar particularitatile structurale specifice fiecarei economii pot conduce la efecte adverse. De structura economiei romanesti, dar si de dimensiunea componentei necontrolabile din interiorul IPC depinde in mod direct ce preturi vom avea. Ceea ce este cu adevarat important este ca o eventuala crestere a preturilor va conduce la pierdere de competitivitate, cu consecinte defavorabile asupra dezechilibrelor macroeconomice.
In plus, manifestarea efectului Balassa Samuelson (BS) poate fi o sursa importanta de crestere a preturilor. Acest lucru este valabil in cazul economiilor mai putin dezvoltate. Va fi deci si cazul nostru. Daca inainte de admiterea in zona euro decidentii pot alege intre inflatie si aprecierea cursului de schimb, dupa intrare, efectul BS are ca unica consecinta – cresterea inflatiei. Pentru a face o insa evaluare corecta, este extrem de importanta diferentierea intre efectele inflationiste temporare si influentele structurale, pe termen lung. Acestea din urma sunt cele grave, desigur.
2. Sa se mentina salarii mult mai mici decat in zona euro. Viteza de convergenţă a preturilor va fi mai mare fata de viteza de convergenta a veniturilor din Zona Euro. Diferentele de productivitate dintre tari se pare ca reprezinta principala cauza a efectelor devastatoare ale crizei. Atat timp cat o tara intra in zona euro cu o productivitate mai scazuta decat a mediei zonei, va fi puternic constransa sa limiteze cresterea salariilor functie de propria crestere a ratei productivitatii. Altfel spus, daca inainte de intrarea in zona euro mai poti „pacali” cresterea salariilor, avand instrumente alternative, dupa, conditia de similaritate a ratelor inflatiei actioneaza ca o constrangere foarte puternica.
3. Sa creasca somajul. Economia romaneasca duce o lipsa profunda de mecanisme de ajustare alternative cursului de schimb, pe care il va pierde odata cu intrarea in zona euro. Mecanismele de ajustare fiscala sunt putin functionale, in timp ce mecanismele de ajustare la nivelul pietelor sunt aproape absente. Lipsa acestor instrumente reprezinta, in practica, lipsa posibilitatilor de a ajusta economia nationala atunci cand aceasta va avea nevoie, iar principala consecinta va fi cresterea ratei somajului. Dovada o putem privi cu ochiul liber azi, in zona euro, in tarile care au avut problemele mentionate mai sus.
Pe de alta parte, pana la intrarea in zona euro Romania mai are o provocare. Trebuie sa participe la mecanismul ratelor de schimb ERM II, unde stabilirea cursului de schimb de conversie intre moneda nationala si euro va avea un impact semnificativ asupra evolutiei viitoare a economiei. Aderarea la zona euro la o rata prea mare de schimb ar determina o competitivitate mai redusa a exporturilor, ceea ce va afecta negativ procesul de crestere economica. In schimb, un curs de schimb pentru care moneda ar fi depreciata in raport cu euro va genera cresterea inflatiei.
In concluzie, este evident ca Romania sa-si doreasca sa intre in zona euro. Si sa faca toate demersurile necesare in acest sens. Criza internationala a facut mai mult decat evident avantajul de a face parte dintr-o zona monetara cu o moneda puternica. Monedele nationale ale tarilor din afara zonei euro au inregistrat volatilitati foarte ridicate, afectate fiind in special tarile care au avut o pondere ridicata a creditului in valuta, precum si cele cu un grad ridicat de euroizare a economiei. Toate aceste tari au acum un puternic stimulent de a grabi adoptarea euro. In opinia mea insa, pentru ca ca beneficiile adoptarii euro sa poata fi resimtite de romani este esential in primul rand ca riscurile sa fie minimizate.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Cind le va conveni la socoteala gastii de mafioti de sunt si reprezinta statul partidele si institutiile din tara asta, vom intra si in „euro”.
Sun sigur ca vor fi mult mai inventivi decit ne asteptam in a ne trage o noua teapa generalizata tuturor „fraierilor” ce muncim pe nimic in Ro, platind in acelasi timp impozite , taxe si TVA din greu..iar „europenilor” mai vestici deci mai bine infipti le va conveni mai departe sa aibe la indemina 1. o piata ce ingite orice la orice pret si 2. o resursa continua de forta de munca si mai ieftina decit ieftina….
Pina la intrarea in euro…salarii mici in lei..cit mai mici:) apoi…ne „fac” la un schimb leu – euro pe undeva pe la 6-8 lei un euro…deci in continuare sclavie pe gratis…in timp ce diferitri bancheri si economisti analitici ne vor explica cum sta treaba cu productivitatea si bla bla bla..
Preturile evident vor tinde spre o cit mai „europeana” paritate ajustata – ce e acum 1 leu, miine e 1 euro:)
multumim frumos patriei, partidului si europei pt viitorul luminos.
Titlul articolul are putea fi „nu prea sunt riscuri sa adopte Romania Euro prea curand” . Tarile din zona Euro s-au fript cu Grecia si acum vor sufla si-n iaurt.
UE nu a reusit sa controleze comportamentele hazardate (sa nu spun mai mult) ale unor tari precum Grecia sau Portugalia.
Asa cum ne-am inselat in 2007 crezand ca automat intrarea in UE inseamana si cresterea nivelului de trai, la fel ne vom insela si acum, crezand ca intrarea in EURO inseamna automat stabilitate economica.
Prea ne uitam dupa minuni. Ar trebui totusi sa ne punem problema de a munci.
Nu cred ca exista curand nici un risc pentru ca cei din Zona Euro s-au fript cu Grecia si Spania si Italia si Portugalia si nu vor mai risca cu Romania dupa ce oricum au „regretat” cumva ca ne-au primit destul de nepregatiti in UE!!!
Si ca din toate angajamentele luate nu prea ne-am tinut de termene, de implementare ca lumea….
S-au fript, nu crdeeca vor mai face asta inca o data mai ales dupa „experienta” cu Grecia …
Economia Romaniei nu e nici ea mai breaza decat a Greciei….o economie care mai mult consuma decat produce, de fapt abia mai produce cate ceva ….
Dezastrele economice din Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania, Italia au fost legate direct de adoptarea monedei euro de economii total nepregătite pentru așa ceva, Euro este în fapt marca germană, iar BCE Bundesbank. Dacă România vrea să repete catastrofa țărilor mai sus menționate, n-are decât să adopte euro.
Petru, deci problemele grecilor si ale celorlalti de la euro se trag ? Grecii au mintit, au masluit statisticile oficiale, si-au devalizat singuri bugetul de stat din cauza euro? Adica, economia Greciei era ca o floare si cand a intrat in zona euro s-a ofilit brusc ? Cu drahmele lor ar fi putut sa stea linisti la plaja toata viata, sa iasa la pensie la 50 de ani dar a venit euro si le-a incurcat socotelile? Nu, Petru, euro e ca o hartie fotografica, devoaleaza toate slabiciunile. Cu moneda nationala poti sa le ascunzi sub preș si sa rezolvi prin inflatie. Cu euro e mai greu…
Pt autoare:
1. Aveti date statistice cat a crescut inflatia in anul cand s-a introdus euro si comparatie riguroasa cu alti ani si cu contextul economic? Sau ati preluat folclorul de la televiziuni ?
2.Sa se mentina salarii mai mici ! Adica acum sunt mai mari si ar deveni mai mici dupa ce aderam la euro? Salariile vor fi tot acolo unde ne permite productivitatea sa fie. Si la Botosani sunt salarii mai mici decat in Bucuresti, daca ar renunta Botosani la leu le-ar creste salariul ?
3.Creste somajul ! Afirmatia se bazeaza pe date stiintifice? Germania are cel mai mic somaj de dupa razboi, acolo euro actioneaza altfel? Sigur ca sunt diferente dar si intre Vaslui si Bucuresti sunt diferente ale ratei somajului, e din cauza monedei, a leului adica ? Mi se par niste afirmatii total lipsite de fundament !
categoric, problematica adoptarii unei monede comune tb abordata exclusiv stiintific. Si nu simplist (incerc sa ma abtin sa nu spun penibil de simplist), asa cum tindeti dvs sa o faceti.
pe fond, ideea este ca riscurile intrarii intr o uniune monetara se manifesta la nivel MACROECONOMIC. asa incat constructia unei rute de tip bucuresti -botosani-satu mare iese din discutie. n are nici o legatura cu subiectul supus dezbaterii
riscurile apar in cazul in care nu exista mecanisme de stabilizare care pot apara economia nationala aflata sub impactul a diverselor socuri, simetrice sau nu. Romania nu are astfel de mecanisme. nici la nivelul pietelor (va recomand metodologia Blanchard-Quah pt testarea sincronizarii ciclurilor de afaceri, dar si alte tipuri de modele care estimeaza pe fond flexibilitatea economiei rom, capacitate de reactie la socuri pe cerere, oferta, etc.) dar nici la nivelul politicilor – mecanism de stabilizare automata deficitar, etc
ce pot face insa pt dvs este sa va recomand cateva studii cu care puteti incepe sa studiati serios mecanismul de functionare a uniunilor monetare. restul, mai difice, intr o etapa superioara:
Bayoumi, R.; Eichengreen, B. (1992). Shocking aspects of European Monetary Unification, NBER working paper, nr. 3949
Begg, I. (2004). Hard and soft economic policy coordination under EMU: problems, paradoxes and prospects, Center for European Studies
Buiter, W. (1999). Optimal Currency Areas: why does the exchange rate regime matter?, Cambridge University, Working Paper
Buti, M. (2003). Interactions and Coordination between Monetary and Fiscal Policy in EMU: What are the Issues?, Cambridge University Press
P.S marturisesc ca am pierdut ceva vreme (cateva minute, timpul meu e pretios) gandindu ma daca ar tb sa va intorc jignirile legate de folclorul televiziunilor, sau lipsa de fundament a celor scrise. am hotarat ca nu e cazul sa cobor sub un anumit nivel pe care mi l am impus cu ceva timp in urma. mult succes