miercuri, septembrie 27, 2023

Riscurile jurnalismului cibernetic

”Să fii jurnalist în 2013 este mai periculos decât oricând. În afara amenințărilor curente ca agresiunea, crima sau riscul corespondenței de război, acum am devenit ținte online pentru agențiile de informații….În zilele noastre nu doar jurnaliștii care lucrează sub regimuri represive au a se teme. Guverne aparent democratice exercită tot mai mult mult control prin Internet asupra celor care îl utilizează…Iar jurnaliștii sunt primii vizați…”, așa își începe jurnalistul britanic Alan Pearce ghidul pentru siguranța jurnaliștilor din mediul digital. Prezentat la al 28-lea Congres al Federației Internaționale a Jurnaliștilor în iunie la Dublin sub titlul original Deep Web for Journalists, ghidul explică de ce-ar trebui jurnaliștii să-și securizeze comunicarea și cum să o facă. Autorul pleacă de la o îngrijorătoare constatare empirică: Internetul a devenit un gigant de informații neindexate. Singur Google înmagazinează peste 15 miliarde de pagini. Mai mult, controversatul Centru de Date din Utah va fi capabil în viitorul apropiat să capteze întreaga comunicare globală, de la cea mai inofensivă taxă de parcare până la e-mailuri private, convorbiri pe mobil, tranferuri bancare complexe. Se știe, cine are cheia comunicării, are și puterea.

Ignoranța îi face pe cei care lucrează în mass-media să își bage singuri mortul în casă prin acceptarea unor gratuități aparent inofensive sau prin absența oricăror securizări, tot așa cum cei care știu își pot ascunde identitatea și pot scăpa nesupravegheați. ”Nimeni nu te cunoaște mai bine decât computerul tău”, spune Pearce, indicând soluțiile Deep Web care evită tot ce motoarele de căutare convenționale pot găsi. De exemplu Tor este o platformă a anonimatului perfect, cu e-mail, chat, rețele de socializare, forumuri, bloguri, dar și una a gangsterilor, a traficanților de droguri sau a ucigașilor de profesie. De aici și riscul ca Deep Web să piardă din credibilitate și să capete o reputație proastă, cum recunoaște și autorul.

Se cere pusă întrebarea de ce ar vrea să acționeze jurnaliștii în aceeași manieră secretă ca serviciile de informații, când rolul mass-media este tocmai de a dezvălui, în interes public, secrete ? E un joc absurd de-a ”ascunselea”? Poate fi. Dar într-o lume a interconexiunilor, investigația de presă, publicarea unor informații ocultate de guverne, de purtătorii însemnelor puterii, de corporații etc. poate să strice multe jocuri. De aici și interesul de a-i monitoriza pe jurnaliști. Și mai departe, de a-i pune pe piste greșite, de a-i manipula, de a-i folosi. Prudența se impune în mediul virtual. Ghidul dă sfaturi practice de securizare a comunicării de orice fel, de la simplul e-mail, la chat, FB sau Twitter, și pâna la convorbirile private pe smartphone, Messenger sau Skype, cu ajutorul unor setări și a unor softuri alternative care pot fi descărcate gratuit. De pildă, se recomandă pentru cei care au ca browser Mozilla Firefox să utilizeze KeeFox pentru managementul passwordului.

”Pune-ți o mască!”, îi îndeamnă ghidul pe jurnaliștii care vor să caute nestingheriți și anonimi diverse date pe Internet. Există facilități ca AllNetTools și Guardster care ascund indentitățile și șterg urmele. Astfel de soluții se găsesc cu duiumul în Deep Web, așa încât presa să poată comunica și cu disidenții, cu exclușii, cu cei persecutați politic etc. Dealtfel, mărturisirile fondatorilor Wikileaks – spaima guvernelor și a serviciilor de informații -, arată că ”hacktiviștii” au profitat de neglijențele securizării instituționale, bazându-se pe cunoștințele lor excepționale în materie de computere. Tot ei au semnalat cât de naiv și necalificat folosesc jurnaliștii Internetul, neoferind niciun fel de garanții de confidențialitate surselor de la care obțin informații. Alan Pearce, jurnalistul londonez cu o experiență de peste 30 de ani la publicații prestigioase ca Time Magazine, The Times, Sunday Times, Sunday Telegraph sau corespondent în Afganistan pentru BBC e convins ca autor al ghidului că toți jurnaliștii trebuie să se califice, să fie pregătiți pentru a face față riscurilor lumii virtuale. Până la urmă calitatea democrației ține și de vigilența lor.

P.S. Jurnaliștii din lumea civilizată sunt preocupați de libertate, de valorile profesiei, de schimbarea paradigmei în comunicare. La noi e tot mai puțin loc pentru chestii serioase. Peste accidentatul nostru spațiu mediatic s-a lățit o liotă de mercenari și șantajiști care atunci când nu fac propagandă deghizați în jurnaliști sau comentatori, practică batjocura și atacul imund. Ceea ce au făcut pe Chireac și Ciutacu atacând-o în absență la RTV pe jurnalista Andreea Pora merită supus instanței. Golănia se plătește.

Articol apărut într-o variantă și în revista 22

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro