joi, mai 6, 2021

Roata cu noroc: Azi Maria lui Tanase canta-n Targul Mosilor…

Maria Tanase (1913-1963) a fost marea legenda a acelor vremuri despre care tot incercam sa ne amintim, cu fiorul, zbuciumul, nelinistile, terorile unor clipe nauce si naucitoare. A intruchipat geniul, asemeni lui Brancusi, Enescu, Blaga sau Pallady. Avea vocatia unicitatii si unicitatea vocatiei. Adica a chemarii. Era chintesenta unei trairi, o lumanare care ardea sub zodia eternitatii. Vocea ei era vrajita si ne vrajea pe toti. Romania secolului al XX-lea a fost marcata de multe maledictiuni. Dar au existat si cateva binecuvantari. Una s-a numit Maria Tanase.

A fost lasata sa cante, dar repertoriul i-a fost draconic cenzurat. Nu putea fi domesticita, regimul comunist stia acest lucru. O lasau sa apara la „Sala Palatului” la spectacolele de „varietati”, se temeau de spontaneitatea ei clocotitoare, de curajul ei sfidator. Nu o puteau amuti, dar o tineau sub stricta supraveghere. La un ceas cand radacinile erau negate si smulse fara mila, ea a salvat o identitate amenintata. Se poate spune ca regimul comunist si Maria Tanase nu au facut niciodata pace, au coexistat…

Tin minte Targul Mosilor, tin minte Jurnalul de actualitati de la moartea ei, in 1963, avea doar 50 de ani…

“Azi Maria lui Tanase canta-n Targul Mosilor…”

http://www.youtube.com/watch?v=aAFTGWsFDaA

Era foarte apropiata de Harry Brauner, de Constantin Brailoiu, detesta calibanii, legionarii i-au distrus benzile de la Radio…

O mare, mare Doamna, intr-adevar…

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. Daca pentru atitudinea comunistilor fata de MT avem o explicatie si anume ca acestia aveau nevoie de o resetare si reasezare pe baze propagandistice a folclorului sfarsing in anii ’80 cu cantarea Carmaciului, in cazul legionarilor nu vad motivul distrugerii inregistrarilor radio lucru pe care nu-l stiam. Acesti crestini nationalisti extremisti ar fi trebuit s-o aduleze tinand cont de originalitatea textelor folosite, de la doine si balade pana la descantece si blesteme, chiar daca unele evident pre-crestine.

      • Am citit articolul indicat de link, din care redau acest citat:
        „Eugen Cristescu le-ar fi sugerat noilor autorităţi despre capacităţile Mariei Tănase, fapt pentru care la Securitate, cei din intern îi deschid dosar de urmărire informativă, dar, în acelaşi timp, era chemată la diverse întruniri tovărăşeşti organizate la vârf…”
        Era chemata la mesele festive ale liderilor comunisti, in vremea lui Dej, caruia Maria i se adresa cu „Ghita”. La una dintre mesele festive, in timp ce Maria canta, Dej discuta cu Bodnaras; Maria: „Ghita, nu mai vorbi cand cant eu!”. Dej: „Iarta-ma, coana Mario!”. E autentica.

        • Din cate stiu, si nu pretind ca sunt expert pe subiectul Maria Tanase si regimul Dej, marea cantareata nu era in gratiile dicatorului stalinist al Romaniei. Nu a fost onorata decat cu titlul de „artista emerita”, nu „artista a poporului” (rangul suprem in epoca). Se poate discuta de ce, dar probabil prietenia stransa cu Harry Brauner, arestat si condamnat in lotul Patrascanu, o facea suspecta politic. Cat priveste aversiunea legionarilor pentru Maria Tanase, ea tinea de (a) repertoriul ei, prea putin pompierist-nationalist, non-conformist, emancipat de rigori ideologice, de puritanisme rizibile si pudibonderii sumbre si (2) de legaturile cu autori, critici, folcloristi evrei sau apropiati ei insisi de autori evrei (intre care poetul de avangarda Gheorghe Dinu, ilegalist care publica sub pseudonimul Stephane Roll). Multi scriitori ai avangardei au adorat-o pe Maria Tanase.

          http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/2013-anul-aniversar-maria-tanase-povestea-cantaretei-supranumita-pa

    • Motivul a fost acela ca in cercul sau de apropiati erau mai multi evrei, in special din lumea artei, printre acestia fiind si celebrul etnolog Harry Brauner. Legionarii ii distrug inregistrarile, iar presedintele Turciei ii ofera titlul de cetatean de onoare al Turciei!

  2. Erau ei nationalisti legionarii, dar mai ales erau niste puritani fara umor.

    Cantecele Mariei Tanase, inclusiv cele un pic mai deocheate (pentru standardele vremii), sunt o de fapt o celebrare a vietii romanesti asa cum era ea. Legionarii voiau omul nou, aveau cultul mortii etc. Treaba asta nu prea se potrivea cu Maria Tanase.

    Cat despre comunistii din anii 50, evident ca tot ce era legat de traditiile nationale trebuia impins in spate.

  3. Am citit undeva ca la Expozitia Universala de la New York din anii 30, Maria, angajata sa cante acolo la Restaurantul romanesc, a interpretat si cantecul „Joaca Leana”, dar adaptat la imprejurare, cantecul in varianta ei incepand asa:
    – „Joaca Leana CU ROO sevelt”.

  4. Nu ştiu cum era pe vremea legionarilor, dar eu de când mă ştiu am fost confruntat cu zvonul că Maria Tănase ar fi fost de origine ţigănească, lucru care însă nu este confirmat de nici o sursă serioasă. Menţionez acest lucru dintr-un singur motiv: dacă zvonul exista deja pe vremea legionarilor, atunci aceast fapt ar putea fi considerat ca un aspect în plus la explicaţia aversiunii legionare împotriva ei şi a distrugerii imprimărilor.
    Parafrazându-l pe Bulgakov, voi exclama însă: „Imposibil. Melodiile nu ard!”
    Mulţumesc pentru mişcătorul d-vs. text, d-le Tismăneanu.

    PS
    Moarte prematură a Mariei Tănase a scutit-o de experienţa „Cântării României”, a muzicii „populare” româneşti actuale şi a manelelor.

  5. Un video frumos cu Maria Tanase si Targul Mosilor gasisit pe reddit.com/r/Romania/comments/b1xzxp/t%C3%A2rgul_din_obor_%C8%99i_maria_t%C4%83nase_1930/

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Bursa din America – gazda unicornilor

Listarea UiPath a încântat publicul avizat din România, unde s-a comentat în termeni de ”o listare de succes”, ”finanțare de miliarde”, ”avalanșă...

PNRR: Eșecul din spatele unui succes cosmetizat

Pe măsură ce se devoalează noi informații din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se poate observa că acest plan este...

Și în România este confirmat începutul declinului pandemiei Covid-19 (Actualizat)

După o așteptare nu agreabilă, evoluțiile de după 20 aprilie au început să devină pozitive și la nivelul ratelor de mortalitate iar cele două curbe și-au armonizat mișcările descendente. Armonizarea nu a survenit după două săptămâni, cum era de așteptat din evoluțiile anterioare şi din alte ţări, ci după trei săptămâni, cea de a treia consemnând o surprinzătoare recrudescență a mortalității.

Voi, treziți-vă!

Cezar Victor Năstase este convins că: ”Dacă s-ar reintroduce pedeapsa capitală aceasta ar trebui aplicată în primul rând cozilor de topor și...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro