duminică, octombrie 24, 2021

Roata cu noroc: Azi Maria lui Tanase canta-n Targul Mosilor…

Maria Tanase (1913-1963) a fost marea legenda a acelor vremuri despre care tot incercam sa ne amintim, cu fiorul, zbuciumul, nelinistile, terorile unor clipe nauce si naucitoare. A intruchipat geniul, asemeni lui Brancusi, Enescu, Blaga sau Pallady. Avea vocatia unicitatii si unicitatea vocatiei. Adica a chemarii. Era chintesenta unei trairi, o lumanare care ardea sub zodia eternitatii. Vocea ei era vrajita si ne vrajea pe toti. Romania secolului al XX-lea a fost marcata de multe maledictiuni. Dar au existat si cateva binecuvantari. Una s-a numit Maria Tanase.

A fost lasata sa cante, dar repertoriul i-a fost draconic cenzurat. Nu putea fi domesticita, regimul comunist stia acest lucru. O lasau sa apara la „Sala Palatului” la spectacolele de „varietati”, se temeau de spontaneitatea ei clocotitoare, de curajul ei sfidator. Nu o puteau amuti, dar o tineau sub stricta supraveghere. La un ceas cand radacinile erau negate si smulse fara mila, ea a salvat o identitate amenintata. Se poate spune ca regimul comunist si Maria Tanase nu au facut niciodata pace, au coexistat…

Tin minte Targul Mosilor, tin minte Jurnalul de actualitati de la moartea ei, in 1963, avea doar 50 de ani…

“Azi Maria lui Tanase canta-n Targul Mosilor…”

http://www.youtube.com/watch?v=aAFTGWsFDaA

Era foarte apropiata de Harry Brauner, de Constantin Brailoiu, detesta calibanii, legionarii i-au distrus benzile de la Radio…

O mare, mare Doamna, intr-adevar…

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. Daca pentru atitudinea comunistilor fata de MT avem o explicatie si anume ca acestia aveau nevoie de o resetare si reasezare pe baze propagandistice a folclorului sfarsing in anii ’80 cu cantarea Carmaciului, in cazul legionarilor nu vad motivul distrugerii inregistrarilor radio lucru pe care nu-l stiam. Acesti crestini nationalisti extremisti ar fi trebuit s-o aduleze tinand cont de originalitatea textelor folosite, de la doine si balade pana la descantece si blesteme, chiar daca unele evident pre-crestine.

      • Am citit articolul indicat de link, din care redau acest citat:
        „Eugen Cristescu le-ar fi sugerat noilor autorităţi despre capacităţile Mariei Tănase, fapt pentru care la Securitate, cei din intern îi deschid dosar de urmărire informativă, dar, în acelaşi timp, era chemată la diverse întruniri tovărăşeşti organizate la vârf…”
        Era chemata la mesele festive ale liderilor comunisti, in vremea lui Dej, caruia Maria i se adresa cu „Ghita”. La una dintre mesele festive, in timp ce Maria canta, Dej discuta cu Bodnaras; Maria: „Ghita, nu mai vorbi cand cant eu!”. Dej: „Iarta-ma, coana Mario!”. E autentica.

        • Din cate stiu, si nu pretind ca sunt expert pe subiectul Maria Tanase si regimul Dej, marea cantareata nu era in gratiile dicatorului stalinist al Romaniei. Nu a fost onorata decat cu titlul de „artista emerita”, nu „artista a poporului” (rangul suprem in epoca). Se poate discuta de ce, dar probabil prietenia stransa cu Harry Brauner, arestat si condamnat in lotul Patrascanu, o facea suspecta politic. Cat priveste aversiunea legionarilor pentru Maria Tanase, ea tinea de (a) repertoriul ei, prea putin pompierist-nationalist, non-conformist, emancipat de rigori ideologice, de puritanisme rizibile si pudibonderii sumbre si (2) de legaturile cu autori, critici, folcloristi evrei sau apropiati ei insisi de autori evrei (intre care poetul de avangarda Gheorghe Dinu, ilegalist care publica sub pseudonimul Stephane Roll). Multi scriitori ai avangardei au adorat-o pe Maria Tanase.

          http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/2013-anul-aniversar-maria-tanase-povestea-cantaretei-supranumita-pa

    • Motivul a fost acela ca in cercul sau de apropiati erau mai multi evrei, in special din lumea artei, printre acestia fiind si celebrul etnolog Harry Brauner. Legionarii ii distrug inregistrarile, iar presedintele Turciei ii ofera titlul de cetatean de onoare al Turciei!

  2. Erau ei nationalisti legionarii, dar mai ales erau niste puritani fara umor.

    Cantecele Mariei Tanase, inclusiv cele un pic mai deocheate (pentru standardele vremii), sunt o de fapt o celebrare a vietii romanesti asa cum era ea. Legionarii voiau omul nou, aveau cultul mortii etc. Treaba asta nu prea se potrivea cu Maria Tanase.

    Cat despre comunistii din anii 50, evident ca tot ce era legat de traditiile nationale trebuia impins in spate.

  3. Am citit undeva ca la Expozitia Universala de la New York din anii 30, Maria, angajata sa cante acolo la Restaurantul romanesc, a interpretat si cantecul „Joaca Leana”, dar adaptat la imprejurare, cantecul in varianta ei incepand asa:
    – „Joaca Leana CU ROO sevelt”.

  4. Nu ştiu cum era pe vremea legionarilor, dar eu de când mă ştiu am fost confruntat cu zvonul că Maria Tănase ar fi fost de origine ţigănească, lucru care însă nu este confirmat de nici o sursă serioasă. Menţionez acest lucru dintr-un singur motiv: dacă zvonul exista deja pe vremea legionarilor, atunci aceast fapt ar putea fi considerat ca un aspect în plus la explicaţia aversiunii legionare împotriva ei şi a distrugerii imprimărilor.
    Parafrazându-l pe Bulgakov, voi exclama însă: „Imposibil. Melodiile nu ard!”
    Mulţumesc pentru mişcătorul d-vs. text, d-le Tismăneanu.

    PS
    Moarte prematură a Mariei Tănase a scutit-o de experienţa „Cântării României”, a muzicii „populare” româneşti actuale şi a manelelor.

  5. Un video frumos cu Maria Tanase si Targul Mosilor gasisit pe reddit.com/r/Romania/comments/b1xzxp/t%C3%A2rgul_din_obor_%C8%99i_maria_t%C4%83nase_1930/

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Odăjdiile clanului Soprano

În statutul BOR art. 149, cauzele se introduc pe rolul consistoriului doar cu aprobarea episcopului sau patriarhului.  Hotărîrile devin executorii doar după...

Să amânăm o vreme arderea pe rug a Angelei Gheorghiu!

Am cumpărat cartea O viață pentru artă în care marea soprană Angela Gheorghiu își spune povestea, fiind stimulată de întrebările bine țintite...

Suntem un stat laic?

Scriu textul de față îndemnat de trei împrejurări. În ordine cronologică inversă, a treia e apariția reportajului Recorder Clanul marelui alb. Sunt...

Ce s-a întâmplat în Liban?

Săptămâna trecută, capitala Libanului a fost martora unui episod violent, cel mai intens incident armat din 2008 până în prezent. Ce s-a...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.