joi, iulie 18, 2024

Roata cu noroc: Azi Maria lui Tanase canta-n Targul Mosilor…

Maria Tanase (1913-1963) a fost marea legenda a acelor vremuri despre care tot incercam sa ne amintim, cu fiorul, zbuciumul, nelinistile, terorile unor clipe nauce si naucitoare. A intruchipat geniul, asemeni lui Brancusi, Enescu, Blaga sau Pallady. Avea vocatia unicitatii si unicitatea vocatiei. Adica a chemarii. Era chintesenta unei trairi, o lumanare care ardea sub zodia eternitatii. Vocea ei era vrajita si ne vrajea pe toti. Romania secolului al XX-lea a fost marcata de multe maledictiuni. Dar au existat si cateva binecuvantari. Una s-a numit Maria Tanase.

A fost lasata sa cante, dar repertoriul i-a fost draconic cenzurat. Nu putea fi domesticita, regimul comunist stia acest lucru. O lasau sa apara la „Sala Palatului” la spectacolele de „varietati”, se temeau de spontaneitatea ei clocotitoare, de curajul ei sfidator. Nu o puteau amuti, dar o tineau sub stricta supraveghere. La un ceas cand radacinile erau negate si smulse fara mila, ea a salvat o identitate amenintata. Se poate spune ca regimul comunist si Maria Tanase nu au facut niciodata pace, au coexistat…

Tin minte Targul Mosilor, tin minte Jurnalul de actualitati de la moartea ei, in 1963, avea doar 50 de ani…

“Azi Maria lui Tanase canta-n Targul Mosilor…”

http://www.youtube.com/watch?v=aAFTGWsFDaA

Era foarte apropiata de Harry Brauner, de Constantin Brailoiu, detesta calibanii, legionarii i-au distrus benzile de la Radio…

O mare, mare Doamna, intr-adevar…

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. Daca pentru atitudinea comunistilor fata de MT avem o explicatie si anume ca acestia aveau nevoie de o resetare si reasezare pe baze propagandistice a folclorului sfarsing in anii ’80 cu cantarea Carmaciului, in cazul legionarilor nu vad motivul distrugerii inregistrarilor radio lucru pe care nu-l stiam. Acesti crestini nationalisti extremisti ar fi trebuit s-o aduleze tinand cont de originalitatea textelor folosite, de la doine si balade pana la descantece si blesteme, chiar daca unele evident pre-crestine.

      • Am citit articolul indicat de link, din care redau acest citat:
        „Eugen Cristescu le-ar fi sugerat noilor autorităţi despre capacităţile Mariei Tănase, fapt pentru care la Securitate, cei din intern îi deschid dosar de urmărire informativă, dar, în acelaşi timp, era chemată la diverse întruniri tovărăşeşti organizate la vârf…”
        Era chemata la mesele festive ale liderilor comunisti, in vremea lui Dej, caruia Maria i se adresa cu „Ghita”. La una dintre mesele festive, in timp ce Maria canta, Dej discuta cu Bodnaras; Maria: „Ghita, nu mai vorbi cand cant eu!”. Dej: „Iarta-ma, coana Mario!”. E autentica.

        • Din cate stiu, si nu pretind ca sunt expert pe subiectul Maria Tanase si regimul Dej, marea cantareata nu era in gratiile dicatorului stalinist al Romaniei. Nu a fost onorata decat cu titlul de „artista emerita”, nu „artista a poporului” (rangul suprem in epoca). Se poate discuta de ce, dar probabil prietenia stransa cu Harry Brauner, arestat si condamnat in lotul Patrascanu, o facea suspecta politic. Cat priveste aversiunea legionarilor pentru Maria Tanase, ea tinea de (a) repertoriul ei, prea putin pompierist-nationalist, non-conformist, emancipat de rigori ideologice, de puritanisme rizibile si pudibonderii sumbre si (2) de legaturile cu autori, critici, folcloristi evrei sau apropiati ei insisi de autori evrei (intre care poetul de avangarda Gheorghe Dinu, ilegalist care publica sub pseudonimul Stephane Roll). Multi scriitori ai avangardei au adorat-o pe Maria Tanase.

          http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/2013-anul-aniversar-maria-tanase-povestea-cantaretei-supranumita-pa

    • Motivul a fost acela ca in cercul sau de apropiati erau mai multi evrei, in special din lumea artei, printre acestia fiind si celebrul etnolog Harry Brauner. Legionarii ii distrug inregistrarile, iar presedintele Turciei ii ofera titlul de cetatean de onoare al Turciei!

  2. Erau ei nationalisti legionarii, dar mai ales erau niste puritani fara umor.

    Cantecele Mariei Tanase, inclusiv cele un pic mai deocheate (pentru standardele vremii), sunt o de fapt o celebrare a vietii romanesti asa cum era ea. Legionarii voiau omul nou, aveau cultul mortii etc. Treaba asta nu prea se potrivea cu Maria Tanase.

    Cat despre comunistii din anii 50, evident ca tot ce era legat de traditiile nationale trebuia impins in spate.

  3. Am citit undeva ca la Expozitia Universala de la New York din anii 30, Maria, angajata sa cante acolo la Restaurantul romanesc, a interpretat si cantecul „Joaca Leana”, dar adaptat la imprejurare, cantecul in varianta ei incepand asa:
    – „Joaca Leana CU ROO sevelt”.

  4. Nu ştiu cum era pe vremea legionarilor, dar eu de când mă ştiu am fost confruntat cu zvonul că Maria Tănase ar fi fost de origine ţigănească, lucru care însă nu este confirmat de nici o sursă serioasă. Menţionez acest lucru dintr-un singur motiv: dacă zvonul exista deja pe vremea legionarilor, atunci aceast fapt ar putea fi considerat ca un aspect în plus la explicaţia aversiunii legionare împotriva ei şi a distrugerii imprimărilor.
    Parafrazându-l pe Bulgakov, voi exclama însă: „Imposibil. Melodiile nu ard!”
    Mulţumesc pentru mişcătorul d-vs. text, d-le Tismăneanu.

    PS
    Moarte prematură a Mariei Tănase a scutit-o de experienţa „Cântării României”, a muzicii „populare” româneşti actuale şi a manelelor.

  5. Un video frumos cu Maria Tanase si Targul Mosilor gasisit pe reddit.com/r/Romania/comments/b1xzxp/t%C3%A2rgul_din_obor_%C8%99i_maria_t%C4%83nase_1930/

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. In 2024 editura Humanitas i-a publicat un nou volum cu titlul „Aventura ideilor".Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro