joi, mai 19, 2022

Rolul asistenței UE în desprinderea Moldovei de Rusia

Politica externă a Moldovei mișcă țara, cel puțin din perspectivă diplomatică, în direcția Uniunii Europene (UE), dar schimbările practice din politica internă au o viteză inferioară. Chiar dacă apropierea cu UE este dorită în tempouri rapide și în toate domeniile, din motive pur obiective, procesul necesită timp. Tentativele de a grăbi artificial unele reforme majore au generat deocamdată efecte adverse, cu costuri politice, care se acumulează, pentru guvernarea de la Chișinău. Lucrurile sunt complicate de povara energetică, rezultată din desprinderea de Rusia. Odată cu migrația forțelor pro-ruse în opoziție au fost anulate bonusurile geopolitice rusești sub formă de preț mai mic pentru gazele naturale importate (IPN, Noiembrie 2021). Capacitatea de reformare a sectorului energetic și disponibilitatea finanțării europene sunt principalele modalități de depășire a dependenței energetice de Rusia. Contrar soluțiilor relativ simple utilizate de UE pentru a susține exportatorii moldoveni și a diminua efectele restricțiilor comerciale rusești în 2013-2014, criza gazelor pe care o traversează Moldova în prezent necesită o modernizare serioasă a sectorului energetic național. Sectorul are nevoie de instituții de stat și companii cu transparență și contabilitate ireproșabilă pentru a atrage investiții, un cadru de reglementare profesionist și complet depolitizat, precum și de coridoare fizice funcționale pentru a stimula competiția din contul producerii interne și importului diversificat de resurse energetice. În mod indirect, prețul simbolic și material pentru desprinderea Moldovei de Rusia în domeniul energetic este plătit de actuala guvernare prin intermediul sprijinului financiar al UE.

Este indubitabil că s-a conturat un consens puternic în relația guvernării Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) cu instituțiile europene privitor la perspectivele de reformare a țării. Problemele generate de relațiile dificile cu Rusia activează o solidaritate geopolitică robustă din partea Bruxelles-ului. Uneori, se creează impresia că unitatea dintre elita politică moldovenească și UE este mai strânsă decât relațiile guvernării cu actorii locali. În timp ce dinamica dialogului UE-PAS este excelentă, lucruri opuse se observă în modul cum autoritățile moldovenești interacționează cu opoziția și societatea civilă rămasă în afara procesului de recrutare a guvernării. Se intensifică vocea celor din rândul opoziției și al societății civile care sunt nemulțumiți de exclusivismul majorității monocolore controlată de PAS în procesele de reformă (IPN, Februarie 2022). În timp ce guvernarea este destul de selectivă în procesul de preluare a sugestiilor parvenite de la societate civilă, aceasta are tendința de a ignora opoziția în totalitate. Lipsa unei experiențe de guvernare solide, „oboseala politică” provocată de perpetuarea crizei pandemice și a celei energetice, precum și dispariția justificărilor care să acopere eșecurile comise, sporesc vulnerabilitatea guvernării. În consecință, se extind segmentele publicului care practică o evaluare mai critică a guvernanților, lucru care era tabu imediat după venirea PAS la putere în 2021.

Deocamdată, aprecierea guvernării pentru ambițiile sale pro-europene prevalează asupra obiecțiilor vizavi de neajunsurile reformelor. Această particularitate menține stabilitatea vectorului european în preferințele majorității cetățenilor. Totuși, dacă percepția publicului vizavi de performanța guvernării se va desincroniza și distanța prea tare de modul cum UE tratează guvernarea de la Chișinău, atunci dezamăgirea publicului în UE va fi inevitabilă. Evoluția actuală din relațiile bilaterale predispune la optimism cu privire la durabilitatea procesului de integrare europeană, în principal deoarece partidul de la guvernare nu se opune reformelor, ci doar, în varii cazuri, le aplică greșit. Chiar dacă autoritățile moldovenești manifestă calitățile caracteristice unui „elev harnic”, acestea oricum au nevoie de o ghidare realistă și onestă din partea UE pentru a nu-și eșua propriile reforme.

Efectele asistenței UE

În domeniul reformelor structurale, al modernizării sectoriale și al integrării economice, UE este percepută drept model de inspirație și sursă majoră de finanțare, în special pentru situațiile de criză. Atât oportunitățile de colaborare, cât și disponibilitatea UE de a sprijini Moldova depășesc cadrul Acordului de Asociere.

Pe de o parte, UE demonstrează deschidere totală pentru agenda politică a guvernării PAS, fără a pune la îndoială intențiile sau calitatea reformelor. În centrul atenției este evaluarea judecătorilor și procurorilor, care, conform unor estimări optimiste, ar trebui să înceapă nu mai devreme de vara lui 2022. Realizarea acestei reforme va permite curățarea justiției de elemente corupte. Alte domenii care răsună frecvent în discuțiile bilaterale cu UE sunt combaterea corupției, digitalizarea, energia regenerabilă, mediul înconjurător și altele. Mai nou, guvernarea de la Chișinău urmărește să complementeze, în funcție de compatibilitate, realizarea Acordului de Asociere cu UE cu implementarea Planului Individual de Acțiuni al Parteneriatului Moldova-NATO pentru 2022-23 (MAEIE, Ianuarie 2022). Îmbinarea eforturilor UE și NATO pot facilita derularea reformelor menite să consolideze statalitatea și stabilitatea țării, mai ales încontextul instabilității regionale provocate de amenințările rusești la adresa Ucrainei și a securității europene (IPN, Ianuarie 2022). În orice caz, sunt necesare “foi de parcurs” pe fiecare domeniu de interes comun, unde să fie stipulate nevoile părții moldovenești și, respectiv, instrumentele aflate la dispoziția părții europene. Punctul de pornire trebuie să fie Agenda de Asociere și Planul Național de implementare a Acordului de Asociere. Doar după ce primul document se materializează poate fi elaborat cel de-al doilea. În absența lor, guvernul folosește în calitate de coordonate obiectivele politice din programul de guvernare, care deși reflectă spiritul Acordului de Asociere cu UE prezintă doar o mică fracțiune a acestuia.

Pe de altă parte, asistența financiară a UE joacă un rol central în asigurarea stabilității politice din Moldova. După asistența nerambursabilă de 60 de milioane EUR, aprobată la finele lui 2021, pentru gestionarea crizei energetice, Bruxelles-ul a promis să mai aloce încă 5 milioane EUR pentru a sprijini schema de compensare pentru populația vulnerabilă (NewsMaker, Februarie 2022). Adițional, Comisia Europeană a inițiat procedurile premergătoare unei noi asistențe macro-financiare de 150 de milioane de EUR, a cărei debursare va fi condiționată de reforme și ar putea începe deja în 2022. De asemenea, prin intermediul alocării de vaccinuri anti-COVID-19, UE și statele membre contribuie suplimentar. Cele peste 1 milion de vaccinuri recepționate sub formă de donații sau prin intermediul platformei COVAX au asigurat economii de zeci de milioane de euro din bugetul țării. Pe lângă asistența acordată autorităților, UE este determinată să susțină societatea civilă în continuare, păstrându-și poziția de donator-cheie. Proiectele finanțate de UE asigură funcționarea multor organizații din societatea civilă care, la rândul său, susțin reformele și asigură o supraveghere democratică asupra guvernării. În anii 2022-23, bugetul UE prognozat pentru societatea civilă din Moldova ar putea depăși 14 milioane EUR. În totalitatea sa, asistența financiară europeană permite guvernării să aibă o politică externă mai autonomă, în particular, în raport cu Moscova.

În loc de concluzii…

Ca procesul de integrare europeană să fie previzibil și eficient, acesta trebuie concretizat în acțiuni măsurabile. De asemenea, procesul de integrare europeană trebuie să devină cât mai inclusiv, contrar anumitor percepții că  de acesta ar beneficia elitele pro-europene. Fără o agendă europeană clară și inclusivăentuziasmul pro-european curent din societate riscă să se reducă, alterând apetitul pentru reforme și încetinind desprinderea de sfera de influență a Rusiei.  

Dimensiunile politică și financiară a sprijinului UE pentru vecinii săi depinde de intenția de reformă și progresul în livrarea lor. Dedicația pentru reforme, afișată de autoritățile Moldovei, arată convingător pentru UE, care în răspuns își multiplică asistența sa financiară. Cu ajutorul acesteia, guvernarea poate menține stabilitatea politică internă și consolida suveranitatea în spațiul geopolitic. (Articol aparut pe IPN.md)

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. E greu, dar Moldova se mişcă bine, a obţinut recunoaştere internaţională şi sprijinul Comisiei Europene. În plus, şi România a anunţat deschiderea unei finanţări cu granturi de 100 milioane de €. Ca părere, România şi Moldova trebuie să crească nivelul de interconectare, atât energetică, dar şi rutieră( poate o autostradă+CF Iaşi-Chişinău poate fi făcută cu fonduri europene). Moldova ar trebui să accepte mai uşor pătrunderea capitalului privat românesc în Moldova.
    Totuşi, Moldova trebuie să-şi crească pib-ul pentru a depăşi situaţia de ţară săracă( deşi deja a depăşit Ucraina) dar este încă mult rămasă în urmă, cel puţin comparativ cu România. O altă problemă ar începerea demersurilor pentru plecarea ruşilor din Transnistria, o denunţare( împreună cu Ucraina) a tratatului 5+2 cred că este oportună ACUM.
    Succes Moldova, suntem alături de tine, mergem înainte împreună.

  2. UE ar trebui sa ceara Rusiei retragerea trupelor din Transnistria. Curios este ca niciun oficial roman nu cere in prezent acest lucru. Au cerut in trecut dar acum au amutit.

  3. Romania nu e Germania si nici nu va fi. Liderii ei au facut unirea dintre cea federala si cea socialista. Noi avem lideri de paie si gazul vine de la rusi. Asa ca inca vom avea, cat exista regim comunist si militarizat la Moscova, nicio unire reala cu Basarabia de alta data ci doar palide colaborari economice si culturale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro