joi, martie 28, 2024

Romania amana tinta de intrare in zona euro. Din nou

In Romania se vorbeste cu prea multa usurinta de  “oportunitatea” intrarii rapide in zona euro. Termenii sunt urmatorii: atat timp cat indeplinim criteriile nominale, avem si o tinta oficiala, de ce n-am intra? Sau de ce sa nu intram macar in ERMII, daca tot am strans cureaua si am indeplinit criteriile de aderare? Iata ca ieri tinta de adoptare a euro a fost declarata oficial nefezabila de guvernatorul BNR, ceea ce pentru multi economisti nu a fost o surpriza.

Ironia face ca in momentul de fata multe dintre statele pretendente la intrarea in eurozona,  inclusiv Romania, sa indeplineasca criteriile de intrare, intr-un context in care multe state din interiorul clubului nu le mai indeplinesc. Cel putin nu pe toate. Ne confruntam cu o situatie oarecum bizara. Statele est europene au acum bilet de intrare in eurozona, dar refuza sa intre. Sau amana. Cum ar trebui sa se pozitioneze statele pretendente in noul context? Sa amane adoptarea euro? si daca da, pana cand? Sa intre, daca indeplineste criteriile? Si daca da, cand?

Raspunsul la toate aceste intrebari e relativ simplu daca intelegi ce inseamna de fapt intrarea unui stat in eurozona. Sa luam cazul nostru. Intrarea Romaniei in 2019 in zona euro ar presupune intrarea in ERMII cel tarziu in 2017, cel mai bine in 2016 (asa cum a demonstrat experienta altor state), adica peste cateva luni. Ce inseamna asta mai exact.

ERMII este un fel de anticamera a zonei euro, o perioada obligatorie de minim doi ani in care Romania trebuie sa demonstreze ca este capabila sa ramana stabila fara sa utilizeze cursul de schimb. Practic, ERMII este o perioada de testare ex-ante a economiei romanesti, o perioada in care fluctuatia leului in raport cu euro va fi limitata.  Participarea in ERMII se face pe baza unei paritati centrale leu-euro stabilita prin negocieri intre BCE, ministerele de finante si bancile nationale din zona euro si cele participante la ERMII, cu consultarea Comisiei Europene (ECOFIN).

Paritatea centrala inseamna valoarea de referinta a leului fata de euro care se stabileste la intrarea in ERMII. Cursul de schimb de pe piata la intrarea in ERMII poate fi diferit de aceasta valoare de referinta. Conform procedurii, in ERMII cursul de schimb de pe piata trebuie sa fluctueze in cadrul unei benzi de ± 15% calculata fata de paritatea centrala. (se poate stabili de comun acord si o banda de fluctuatie mai stransa, de 2,25%, dar numai in sensul aprecierii leului fata de euro, nu si deprecierii).

Principala miza este deci stabilirea paritatii centrale. Pe parcursul participarii la ERMII aceasta poate fi modificata, fie prin revalorizari, fie prin devalorizari ale leului fata de euro. Daca o revalorizare a leului este permisa, o devalorizare a acestuia va fi considerata drept neindeplinire a criteriului de la Maastricht (privind stabilitatea cursului de schimb) minim doi ani in interiorul ERMII. In aceasta situatie, participarea la ERMII va fi extinsa automat, iar Romania va trebui sa amane adoptarea euro cel putin inca doi ani. Ce sa intelegem de aici? ca intrarea in ERMII trebuie aleasa cu mare grija, pentru ca Romania odata ce a facut acest pas cunoaste termenul minim (2 ani), nu si termenul maxim de ani pe care-l va petrece in ERMII, termen care poate fi prelungit daca economia dovedeste ca nu este capabila sa se ajusteze in lipsa cursului de schimb.

Pe de alta parte, sa nu uitam ca ERMII inseamna practic un regim de curs de schimb fix. Daca pana acum am strans cureaua, ERMII va fi resimtit ca un lant in jurul gatului atat timp cat economia nu va fi suficient de performanta. Practic, in ERMII trebuie sa reusesti sa mentii criteriile nominale indeplinite (ceea ce presupune ca ele sa fi fost atinse in mod sustenabil), sa cresti in acelasi timp convergenta reala, fara insa sa te folosesti de cursul de schimb, pe care va trebui sa-l mentii in marja la care te-ai angajat, ceea ce nu e putin lucru daca economia nu performeaza. In plus, odata intrat in ERMII nu te mai poti intoarce, nu poti renunta la el pur si simplu si sa te intorci la conditiile initiale. Va trebui sa ramai in acest mecanism pana cand indeplinesti conditiile pentru a trece la etapa urmatoare – adoptarea euro.

Pe de alta parte, stabilirea paritatii centrale mai are si o alta miza. Dezvoltarea pe termen lung a economiei romanesti dupa adoptarea euro. Daca Romania intra in zona euro cu un leu supraevaluat in raport cu euro, va fi afectata cresterea economica, competitivitatea exporturilor,  de unde deficite comerciale si de cont curent, etc. Un leu subevaluat va inseamna inflatie, cu toate implicatiile ce decurg de aici. De mentionat aici ar fi ca nici un stat nu-si “alege” paritatea pe care o doreste, ci cea care ii este permisa. Odata stabilita de comun acord cu institutiile amintite, paritatea centrala leu-euro este testata de BCE din punct de vedere al sustenabilitatii acesteia.

Teoria spune ca cel mai bine ar fi ca paritatea centrala sa fie fixata la nivelul de echilibru pe termen lung al cursului de schimb (nivel compatibil cu stabilitatea economiei nationale pe termen lung). In opinia mea, in momentul de fata estimarea unui curs de schimb de echilibru benefic pentru economia Romaniei este foarte dificila, din mai multe considerente. In primul rand, aceasta valoare fluctueaza in timp, indeosebi in tarile in proces de ajustare, ajustari care afecteaza atat cursul de schimb de echilibru cat si cursul de schimb de piata. In al doilea rand, contextul actual in care raporturile dintre valutele principalelor economii se reechilibreaza, nu ne ajuta deloc. In al treilea rand, in Romania cursul de schimb a avut deviatii semnificative fata de cursul de schimb de echilibru (estimat pe baza modelului BEER in perioada 2009-2015 serii lunare).

Ce sa intelegem de aici? Ca adoptarea euro inseamna mult mai mult decat indeplinirea unor criterii nominale, chiar si a celor reale. Ca acestea trebuie insa indeplinite, daca vrem o economie stabila si un drum european. Ca atat timp cat o economie nu este suficient de performanta, e mai bine sa amane intrarea in ERMII si implicit adoptarea euro. Mai devreme sau mai tarziu acest lucru se va reflecta in nivelul de dezvoltare al economiei pe termen mediu si lung. Ca, asa cum am mai spus-o si cu alte ocazii, adoptarea euro nu trebuie sa devina pentru romani un scop in sine. Adevarata miza a adoptarii euro in Romania nu trebuie sa fie nici daca, nici cand, ci cum vom face asta. Si ca la cum vom face asta va trebui sa ne gandim mult mai serios de acum inainte si sa concretizam aceste ganduri in ceea ce ar trebui sa se numeasca o Foaie de parcurs a Romaniei catre euro.

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. Dl Ponta stie opinia dvs?!
    Ma indoiesc eu ca aveti curajul sa i-o spuneti in fata, dvs sau sotul dvs, pentru ca Ponta zice ca e bine, e foarte bine si Romaaia e gata pregatita sa intre in zona Euro de maine!

  2. In mai bine de zece ani leul a avut o devalorizare de :
    22,5 % fata de euro si 34,23% fata de dolarul american .
    Cresterea de PIB ( calculat in lei ) a fost „mareata si sublima” dar calculata in euro a fost constant „batut pasul pe loc ” .
    A avut nevoie de 5 ani pentru a ajunge PIB calculat in euro la valoarea din 2008 .
    Noroc cu aceasta devalorizare constanta a leului ca altfel era dificil sa introduci mariri periodice de accise , de salariu minim , inventarea taxei pe stalp sau diferite forme de „forfetar” si in paralel sa te lauzi pe ecrane ca „nu a crescut presiunea fiscala”. Normal . Devalorizarea monedei a ascuns aceasta crestere de taxe , a facut bine PIB (in lei ) dar si veniturilor unei singure categorii de cetateni . Respectiv pensionatii speciali .
    Unica categorie la care recalcularile si indexarile au depasit (cumulat) si cu mult procentul de devalorizare a monedei nationale .
    Practic sint unicii pensionari mai „bogati” (datorita statului ) decit in 2008 .

    In rest , fara o economie competitiva in care cheltuielile bugetare sint tinute in frau si la singe, fara o economie care sa exporte mai mult decit importa , adoptarea monedei euro duce exact la situatia Portugalia , Italia , Grecia , Spania . Faimoasele PIGS din literatura internationala .
    Oricum sint impresionat ca doamna Socol a descoperit ca NU E OBLIGATORIU sa adoptam moneda euro . E doar un angajament si conform dex. diferentele intre obligatie si angajament sint enorme . Mai bine mai tarziu decit niciodata . :)

    • Stimate dle Ștefan

      Pretindeți ca ma citiți, ceea ce ma bucura. Nu pot sa cred ca n ați obs cu aceasta ocazie ca am fost întotdeauna împotriva intrării ro in ZE. Fara excepție. Si nicidecum din motivele pt care m ați acuzat inclusiv in comentariul articolului precedent (care apropos n avea nicio legat cu zona euro, dar e ok, va înțeleg Inerția). Ci pt ca pur si simplu nu cred ca ro e pregătită sa facă asta in beneficiul cetățenilor săi. Si asta o tot spun de câțiva ani, nu de ieri de azi! Cu argumente, îmi place sa cred.

      • Multumesc de raspuns doamna Socol . Chiar va citesc si cu atentie .
        Va reamintesc articolul dumneavostra publicat in 13/ 03/2013 .
        http://www.contributors.ro/economie/macro/cat-de-urgenta-este-adoptarea-euro-in-romania/ Citez chiar inceputul :
        „Fiind parte a proiectului european, Romania nu are alternativa. Trebuie sa adopte euro mai devreme sau mai tarziu. In momentul de fata, Romania, la fel si alte state, functioneaza in interiorul UE cu derogare, insa nu una permanenta. Comisia Europeană a anuntat ca nu va mai acorda nicio derogare permanenta in ceea ce priveste trecerea la moneda unica euro… ”
        Nu e obligatie sa se adopte moneda euro (cum scrieti dumneavoastra atunci) . E un angajament . Diferentele sint colosale .

        In continuare citez : „Varianta real-optimista . Romania intra in zona euro in orizontul 2018-2020 In opinia mea acesta este cel mai probabil scenariu” .
        La articolul mentionat este si raspunsul meu . Cu exemple , date . Care contine si : „Momentan , doar devalorizarea controlata a leului de catre BNR mai mentine tara cit de cit competitiva „.

        Evolutia bugetului de stat dar si a investitilor straine in Romania confirma ce am scris atunci.
        Reamintesc era 2013 . Scris de un emigrant fara studii superioare .
        In rest , numai bine .

        • punctual, sa înțeleg ca Dvs răspundeți azi la un articol al meu din Martie 2013. OK. Sa le luam pe rând
          1. Odată ce face parte din UE România e OBLIGATĂ sa facă pași spre zona euro si, când e pregătită (ceea ce eu am susținut tot timpul), /sa între. Deci nu ne jucam cu uite angajamentul nu e angajamentul, mai devreme sau mai târziu TREBUIE sa facă asta, deci alternativa nu avem. Punct. Putem alege doar CAND. Derogări permanente precum are acum marea britanie nu se mai acorda,
          2. Revin, dc cititi cu atenție veți vedea ca niciodată nu am sugerat ca ro e pregătită sa între. Dimpotrivă. Am demontat întotdeauna argumentele celor care susțineau o intrare rapida in ZE
          3. Cât privește orizontul prognozat de mine in 2013, datele de la acea vreme indicau fezabil orizontul 2018-2020. Între timp, S au schimbat multe, nu neaparat la noi, cât mai ales in contextul internațional.

  3. Dupa modul dictatorial in care s-au comportat tarile vestice cu Grecia, nu vad ce interes ar mai avea cineva sa se supuna la asa ceva intrand in zona euro…

    • Ce a fost dictatorial? Ca au venit creditorii dupa bani? Sau ce anume? Eu cred ca au fost prea intelegatori…eu ii vindeam cu Panteon cu tot.

  4. Ceea ce nu luati in considerare este ca zona euro insasi se va schimba fundamental in urmatorii ani, in directia federalizarii = decizii in comun asupra finantelor publice, bugetelor, taxelor etc din fiecare stat membru. ERMII si cursul de schimb de exhilibru e un mizilic in comparatie cu asta. Cred ca Romania trebuie sa ajunga in acest nucleu al euro, riscurile de a sta pe dinafara sunt prea mari. Asta e o discutie foarte serioasa care lipseste cu totul la noi.

    Mai mult, are cineva in vedere riscul ca procesul de aderare la zona euro sa se schimbe/inaspreasca, si chiar daca Romania s-ar pregati cu ERMII si Maastricht si ar fi gata sa intre in 2022-23 (cum a estimat Olteanu/BNR), intre timp se vor inventa alte criterii, sau ne vor tine in fata usii pe motive politice ca la Schengen?

  5. Romanii platesc combustibilul, energia, abonamentul la telefonie, la televiziune si internet, toate accizele, etc. (cu alte cuvinte, in afara de stevia si leusteanul din piata, cam tot) in euro si apoi calculate, la un anumit curs, in lei, asa ca ar fi culmea sa vrem sa intram in zona euro! Si guvernantii, mai ales eternul guvernator, ce-o sa se faca? Sa ramana ei fara jucaria numita curs valutar, cu care isi bat joc de un sfert de veac de romani si sa se vada ca imparatul e in fundul gol?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Aura Socol
Aura Socol
Conferentiar universitar doctor, ASE Bucuresti cu specializari Macroeconomie, Macroeconomia Integrarii monetare europene. In prezent Consilier Vicepresedinte Autoritatea de Supraveghere Financiara A lucrat 2 ani in cadrul Directiei de Analiza Macroeconomica din Ministerul Finantelor Publice A urmat stagii de specializare si cercetare in macroeconomie in cadrul unor institutii internationale de prestigiu precum FMI, Comisia Europeana, etc.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro