marți, decembrie 7, 2021

Romania – bronz la europenele de independenta energetica

Comisia Europeana a publicat, zilele trecute, o serie de indicatori statistici care arata gradul de independenta energetica pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

In acest clasament, Romania se situeaza pe un onorat loc 3, dupa Danemarca si Estonia, avand doar un grad de 21% de dependenta de importurile de energie, in comparatie cu 53,8% media europeana. La nivelul regiunii noastre, o regiune caracterizata si de o diversitate de import scazuta la unele tipuri de energie (de exemplu la gaz natural depindem de o unica sursa),  tarile membre ale UE vecine cu Romania au o dependenta mult mai  ridicata : Ungaria – 52% si 36,6% in cazul Bulgariei.

Acest clasament este foarte important pentru orice tara. Din punct de vedere strategic, gradul de independenta energetica este unul dintre indicatorii cei mai importanti, un indicator ce contureaza un posibil profil si rol international pentru tara respectiva, fiind in aceiasi categorie ca importanta cu indicatorii strategici ce arata inzestrarea si capacitatea de lupta a fortelor armate sau cu cel care masoara gradul de imbatranire a populatiei.

Care sunt atuurile clasarii Romaniei in aceasta onoranta pozitie? Raspunsul este legat de resursele locale de energie al caror declin de productie a fost stopat in ultimii ani, datorita unor investitii masive facute in conditiile in care tara noastra a beneficiat de un cadru fiscal si de reglementare stabil.

Premisele, dupa decoperirea de gaz natural din Marea Neagra si semnalele pozitive venite dinspre gazele si petrolul neconventional dar si de la sursele regenerabile de energie si din potentialul imens de economisire, sunt chiar de a urca in clasament si de a depasi Estonia care este pe locul al doilea. Personal cred  ca am putea deveni alaturi de Danemarca o tara cu o productie de energie mai mare decat consumul propriu, adica un exportator net de energie. Nu este un vis deoarece potentialul necesar exista. Depinde de noi sa identificam capacitatile si solutiile de a-l pune in valoare.

Comunicarea Comisiei Europene poate fi accesata la adresa :

http://europa.eu/rapid/press-release_STAT-13-23_fr.htm

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Situatia este totusi conjuncturala. Romania si-a redus consumul de energie cu 10% in perioada 2008-2011. O situatie similara mai au Irlanda, Grecia, Spania, Lituania si UK, adica exact cei care au avut recesiunea cea mai mare…

  2. Ce concluzii haioase ! România consumă cât o păsărică și trebuie să fim împăcați că suntem „independenți energetic”. Asta e ca povestea cu sarea de pe vremea lui Ceașcă: sarea nu costă nimic în România, noi plătim doar scoaterea ei, ambalajul și transportul. Ar fi multe de zis, dar să lăsăm și pe alții.

  3. Isi da cineva cu parerea ce vrea sa insemne ‘highest energy dependence rates were registered in Malta (101%) […]’. Adica cum Malta are o dependenta de 101%?

  4. Independenţa noastră energetică se bazează pe 3 factori, şi niciunul dintre acestea nu e gazul de şist:

    – energia eoliană – chiar şi numai cei 3000 MWh instalaţi acum sunt un progres extraordinar dacă ne gândim că Porţile de Fier I are vreo 2200 MWh putere instalată;
    – hidroenergia – ultima mare sincopă a fost pe vremea secetei de dinainte de inundaţiile din 2005, de atunci se pare că stăm bine;
    – consumul redus de energie al industriei moderne în comparaţie cu „energofagii comunişti”.

    Faţa nevăzută a monedei stă în faptul că investiţiile în energie începând cu 2004 au un caracter speculativ şi niciodată raţional (bătaia pe certificate verzi, traficul cu certificate de emisii de carbon, vânzarea de zăcăminte petrolifere pe bani de cornuri şi lapte, taxarea/punerea de bariere consumatorului privat când e vorba de automobil sau centrală casnică şi aruncarea de gaz ieftin porc… industriaşilor moderni etc).

    Motiv pentru care ideea unei dezvoltări serioase în stil „Ceauşescu 1965-1980” a domeniului producţiei de energie pare să fie străină tuturor, de la bancher şi politician până la Dorel care citeşte Libertatea. Şi votează.

    ~Nautilus

  5. Am citit recent un articol in care se spunea ca, din cauza cresterii foarte rapide a cantitatii si ponderii energiilor de tip solar sau eolian in cadrul sistemului energetic national, este posibila chiar o prabusire a acestuia (explicatia ar fi ca energiile de tip eolian si solar au cantitativ o variatie accentuata, iar sistemul energetic al Romaniei nu este pregatit pentru asa ceva).
    http://www.business24.ro/energie/energie-eoliana/caderea-sistemului-energetic-nu-apuca-noua-dublare-a-eolienelor-opinie-ilie-serbanescu-1525028
    (autorul, un cunoscut om de presa, recunoaste totusi ca nu este specialist…)

    • Sursele regenerabile nu duc la prabusirea sistemului energetic national decat in cazul in care managementul sistemului va ramane la stadiul anacronic de azi.
      Explicatia e simpla: sursele regenerabile produc energie in mod aleator, atunci cand e soare, cand e vant etc.Sistemul energetic actual nu va putea gestiona corespunzator o cantitate mare de generare aleatoare si distribuita de energie. Sistemul energetic clasic functioneaza simplist vorbind dupa regula: daca avem surplus de energie deconecteaza centralele x,y,z, iar daca avem deficit de energie reconecteaza cetralele x,y,z. Sunt centrale de varf de sarcina, sut centrale ce produc continuu etc.
      De aceea sistemul energetic trebuie adaptat cand ai generare aleatoare si ai un mix de astfel de surse (soare, vant etc). E nevoie de gestiune in timp real, de protocoale mult mai rapide si mai evoluate decat ce avem in prezent.
      Cam asta e si ideea cu interconectarile la nivel european si cu retelele inteligente.

      Desigur ca vom intra in colaps daca nu facem nimic, dar asta e valabil pentru orice alt sector din Romania. De ex cum se intampla cu aparatul de stat unde munca manuala este inca pe primul plan, desi informatizarea si alcatuirea de baze de date integrate ar reduce enorm cheltuielile, ar contribui la o evidenta exacta, la o guvernare mult mai buna si la reducerea batailor de cap pentru cetateanul ce trebuie sa lucreze cu administratia. Dar informatizarea s-a facut prost si insuficient, asa ca avem inca un aparat de stat prost, supra-dimensionat si ineficient.
      Cam asa e si cu sectorul energetic: nu putem avea tehnologie de mileniul trei cu management ca pe vremea dacilor. E clar ca triburile din Africa vor intra in colaps economic daca brusc le mecanizezi agricultura si ii pui sa lucreze computerizat. Depinde insa din ce perspectiva analizezi lucrurile.

      • E parerea unui nespecialist, este sublinierea lui Ilie Serbanescu, autorul articolului. Dar, avand in vedere cresterea energiilor zise verzi, descrisa si in comentariul lui Nautilius, se da un termen foarte apropiat pentru aceste probleme mari, chiar foarte mari pentru sistemul energetic din Romania: 2014. Asta ar putea fi o problema.

  6. Independenta energetica e un indicator important, dar nu foarte relevant pentru Romania.
    Noi suntem intamplator mai putin dependenti energetic decat altii pentru ca avem resurse naturale care pot inca sa acopere un consum de energie scazut si extrem de ineficient.
    Situatia asta nu va mai dura mult daca nu luam masuri.
    Chiar daca vom continua sa avem o dependenta scazuta de importuri energetice, costurile energiei vor fi cam la fel de mari sau chiar mai ridicate decat in tari cu grad de dependenta mult mai ridicat.
    Explicatia e simpla: ca tara UE trebuie sa liberalizam preturile iar taxarea trebuie sa se faca in acord cu regulile europene. Oricum exploatarea resurselor energetice si comercializarea lor si a energiei este privata in acest moment in Romania, deci beneficiile date de resursa interna se duc in principal la acestia si nu la romani. In plus avem preturi mai proaste decat altii la importurile necesare pentru ca avand resurse interne cumparam cantitati mici pentru completarea necesarului de consum.

    Investitiile Romaniei trebuie sa se duca in eficienta energetica (mai ales la consumator) si in surse regenerabile care nu numai ca asigura o independenta energetica durabila dar au un potential de creare de locuri de munca mult mai mare decat in cazul combustibililor fosili si distribuie beneficiile mult mai echitabil si direct catre societate.

    • Exploatarea resurselor energetice şi comercializarea lor nu este nici 100% privată, nici eficientă şi nici supusă regulilor pieţei libere.

      Exemplul nr. 1: gazele pentru populaţie sunt scumpite sub pretextul liberalizării, iar un oarecare întreprinzător privat Ioan Niculae primeşte de la Stat gaz ieftin pentru a produce îngrăşăminte scumpe pe care le vinde ieftin.

      Adică Statul ia nişte bani de la populaţie şi îi dă cadou lui Ioan Niculae.

      Exemplul nr. 2: zăcămintele de petrol sunt exploatate de către OMV-Petrom, care are Statul ca acţionar, în timp ce carburantul produs de ei din petrol românesc la ceva mai mult de 20 USD/baril este vândut la preţul celui fabricat din petrol importat (117 USD/baril) şi diferenţa intră în buzunarul lor.

      Adică Statul şi OMV-Petrom iau de la populaţie o sumă de bani nejustificată pentru carburantul lor şi o bagă în buzunar.

      Exemplul nr. 3: instalaţiile eoliene sunt susţinute de Stat cu o sumă de bani introdusă în factura de curent a populaţiei, deşi energia produsă de ele este teoretic mai ieftină decât aceea produsă de termocentrale sau centrale nucleare.

      Adică Statul ia de la populaţie o sumă de bani ca un fel de impozit şi o dă cadou companiilor energetice.

      ~Nautilus

Dă-i un răspuns lui Ciprian Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Razvan Eugen Nicolescu
Razvan Nicolescu este consultant in cadrul Deloitte. In trecut a fost Președinte al Agenției Europene de Reglementare in Energie, iar in 2014 a fost ministrul roman al energiei

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Noi, chinezii

            Cu mulți ani în urmă am fost surprins să aflu că, în limba română (ba chiar în cea veche) există un...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro