miercuri, noiembrie 30, 2022

Romania – bronz la europenele de independenta energetica

Comisia Europeana a publicat, zilele trecute, o serie de indicatori statistici care arata gradul de independenta energetica pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

In acest clasament, Romania se situeaza pe un onorat loc 3, dupa Danemarca si Estonia, avand doar un grad de 21% de dependenta de importurile de energie, in comparatie cu 53,8% media europeana. La nivelul regiunii noastre, o regiune caracterizata si de o diversitate de import scazuta la unele tipuri de energie (de exemplu la gaz natural depindem de o unica sursa),  tarile membre ale UE vecine cu Romania au o dependenta mult mai  ridicata : Ungaria – 52% si 36,6% in cazul Bulgariei.

Acest clasament este foarte important pentru orice tara. Din punct de vedere strategic, gradul de independenta energetica este unul dintre indicatorii cei mai importanti, un indicator ce contureaza un posibil profil si rol international pentru tara respectiva, fiind in aceiasi categorie ca importanta cu indicatorii strategici ce arata inzestrarea si capacitatea de lupta a fortelor armate sau cu cel care masoara gradul de imbatranire a populatiei.

Care sunt atuurile clasarii Romaniei in aceasta onoranta pozitie? Raspunsul este legat de resursele locale de energie al caror declin de productie a fost stopat in ultimii ani, datorita unor investitii masive facute in conditiile in care tara noastra a beneficiat de un cadru fiscal si de reglementare stabil.

Premisele, dupa decoperirea de gaz natural din Marea Neagra si semnalele pozitive venite dinspre gazele si petrolul neconventional dar si de la sursele regenerabile de energie si din potentialul imens de economisire, sunt chiar de a urca in clasament si de a depasi Estonia care este pe locul al doilea. Personal cred  ca am putea deveni alaturi de Danemarca o tara cu o productie de energie mai mare decat consumul propriu, adica un exportator net de energie. Nu este un vis deoarece potentialul necesar exista. Depinde de noi sa identificam capacitatile si solutiile de a-l pune in valoare.

Comunicarea Comisiei Europene poate fi accesata la adresa :

http://europa.eu/rapid/press-release_STAT-13-23_fr.htm

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Situatia este totusi conjuncturala. Romania si-a redus consumul de energie cu 10% in perioada 2008-2011. O situatie similara mai au Irlanda, Grecia, Spania, Lituania si UK, adica exact cei care au avut recesiunea cea mai mare…

  2. Ce concluzii haioase ! România consumă cât o păsărică și trebuie să fim împăcați că suntem „independenți energetic”. Asta e ca povestea cu sarea de pe vremea lui Ceașcă: sarea nu costă nimic în România, noi plătim doar scoaterea ei, ambalajul și transportul. Ar fi multe de zis, dar să lăsăm și pe alții.

  3. Isi da cineva cu parerea ce vrea sa insemne ‘highest energy dependence rates were registered in Malta (101%) […]’. Adica cum Malta are o dependenta de 101%?

  4. Independenţa noastră energetică se bazează pe 3 factori, şi niciunul dintre acestea nu e gazul de şist:

    – energia eoliană – chiar şi numai cei 3000 MWh instalaţi acum sunt un progres extraordinar dacă ne gândim că Porţile de Fier I are vreo 2200 MWh putere instalată;
    – hidroenergia – ultima mare sincopă a fost pe vremea secetei de dinainte de inundaţiile din 2005, de atunci se pare că stăm bine;
    – consumul redus de energie al industriei moderne în comparaţie cu „energofagii comunişti”.

    Faţa nevăzută a monedei stă în faptul că investiţiile în energie începând cu 2004 au un caracter speculativ şi niciodată raţional (bătaia pe certificate verzi, traficul cu certificate de emisii de carbon, vânzarea de zăcăminte petrolifere pe bani de cornuri şi lapte, taxarea/punerea de bariere consumatorului privat când e vorba de automobil sau centrală casnică şi aruncarea de gaz ieftin porc… industriaşilor moderni etc).

    Motiv pentru care ideea unei dezvoltări serioase în stil „Ceauşescu 1965-1980” a domeniului producţiei de energie pare să fie străină tuturor, de la bancher şi politician până la Dorel care citeşte Libertatea. Şi votează.

    ~Nautilus

  5. Am citit recent un articol in care se spunea ca, din cauza cresterii foarte rapide a cantitatii si ponderii energiilor de tip solar sau eolian in cadrul sistemului energetic national, este posibila chiar o prabusire a acestuia (explicatia ar fi ca energiile de tip eolian si solar au cantitativ o variatie accentuata, iar sistemul energetic al Romaniei nu este pregatit pentru asa ceva).
    http://www.business24.ro/energie/energie-eoliana/caderea-sistemului-energetic-nu-apuca-noua-dublare-a-eolienelor-opinie-ilie-serbanescu-1525028
    (autorul, un cunoscut om de presa, recunoaste totusi ca nu este specialist…)

    • Sursele regenerabile nu duc la prabusirea sistemului energetic national decat in cazul in care managementul sistemului va ramane la stadiul anacronic de azi.
      Explicatia e simpla: sursele regenerabile produc energie in mod aleator, atunci cand e soare, cand e vant etc.Sistemul energetic actual nu va putea gestiona corespunzator o cantitate mare de generare aleatoare si distribuita de energie. Sistemul energetic clasic functioneaza simplist vorbind dupa regula: daca avem surplus de energie deconecteaza centralele x,y,z, iar daca avem deficit de energie reconecteaza cetralele x,y,z. Sunt centrale de varf de sarcina, sut centrale ce produc continuu etc.
      De aceea sistemul energetic trebuie adaptat cand ai generare aleatoare si ai un mix de astfel de surse (soare, vant etc). E nevoie de gestiune in timp real, de protocoale mult mai rapide si mai evoluate decat ce avem in prezent.
      Cam asta e si ideea cu interconectarile la nivel european si cu retelele inteligente.

      Desigur ca vom intra in colaps daca nu facem nimic, dar asta e valabil pentru orice alt sector din Romania. De ex cum se intampla cu aparatul de stat unde munca manuala este inca pe primul plan, desi informatizarea si alcatuirea de baze de date integrate ar reduce enorm cheltuielile, ar contribui la o evidenta exacta, la o guvernare mult mai buna si la reducerea batailor de cap pentru cetateanul ce trebuie sa lucreze cu administratia. Dar informatizarea s-a facut prost si insuficient, asa ca avem inca un aparat de stat prost, supra-dimensionat si ineficient.
      Cam asa e si cu sectorul energetic: nu putem avea tehnologie de mileniul trei cu management ca pe vremea dacilor. E clar ca triburile din Africa vor intra in colaps economic daca brusc le mecanizezi agricultura si ii pui sa lucreze computerizat. Depinde insa din ce perspectiva analizezi lucrurile.

      • E parerea unui nespecialist, este sublinierea lui Ilie Serbanescu, autorul articolului. Dar, avand in vedere cresterea energiilor zise verzi, descrisa si in comentariul lui Nautilius, se da un termen foarte apropiat pentru aceste probleme mari, chiar foarte mari pentru sistemul energetic din Romania: 2014. Asta ar putea fi o problema.

  6. Independenta energetica e un indicator important, dar nu foarte relevant pentru Romania.
    Noi suntem intamplator mai putin dependenti energetic decat altii pentru ca avem resurse naturale care pot inca sa acopere un consum de energie scazut si extrem de ineficient.
    Situatia asta nu va mai dura mult daca nu luam masuri.
    Chiar daca vom continua sa avem o dependenta scazuta de importuri energetice, costurile energiei vor fi cam la fel de mari sau chiar mai ridicate decat in tari cu grad de dependenta mult mai ridicat.
    Explicatia e simpla: ca tara UE trebuie sa liberalizam preturile iar taxarea trebuie sa se faca in acord cu regulile europene. Oricum exploatarea resurselor energetice si comercializarea lor si a energiei este privata in acest moment in Romania, deci beneficiile date de resursa interna se duc in principal la acestia si nu la romani. In plus avem preturi mai proaste decat altii la importurile necesare pentru ca avand resurse interne cumparam cantitati mici pentru completarea necesarului de consum.

    Investitiile Romaniei trebuie sa se duca in eficienta energetica (mai ales la consumator) si in surse regenerabile care nu numai ca asigura o independenta energetica durabila dar au un potential de creare de locuri de munca mult mai mare decat in cazul combustibililor fosili si distribuie beneficiile mult mai echitabil si direct catre societate.

    • Exploatarea resurselor energetice şi comercializarea lor nu este nici 100% privată, nici eficientă şi nici supusă regulilor pieţei libere.

      Exemplul nr. 1: gazele pentru populaţie sunt scumpite sub pretextul liberalizării, iar un oarecare întreprinzător privat Ioan Niculae primeşte de la Stat gaz ieftin pentru a produce îngrăşăminte scumpe pe care le vinde ieftin.

      Adică Statul ia nişte bani de la populaţie şi îi dă cadou lui Ioan Niculae.

      Exemplul nr. 2: zăcămintele de petrol sunt exploatate de către OMV-Petrom, care are Statul ca acţionar, în timp ce carburantul produs de ei din petrol românesc la ceva mai mult de 20 USD/baril este vândut la preţul celui fabricat din petrol importat (117 USD/baril) şi diferenţa intră în buzunarul lor.

      Adică Statul şi OMV-Petrom iau de la populaţie o sumă de bani nejustificată pentru carburantul lor şi o bagă în buzunar.

      Exemplul nr. 3: instalaţiile eoliene sunt susţinute de Stat cu o sumă de bani introdusă în factura de curent a populaţiei, deşi energia produsă de ele este teoretic mai ieftină decât aceea produsă de termocentrale sau centrale nucleare.

      Adică Statul ia de la populaţie o sumă de bani ca un fel de impozit şi o dă cadou companiilor energetice.

      ~Nautilus

Dă-i un răspuns lui Nautilus Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Razvan Eugen Nicolescu
Razvan Nicolescu este consultant in cadrul Deloitte. In trecut a fost Președinte al Agenției Europene de Reglementare in Energie, iar in 2014 a fost ministrul roman al energiei

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carte recomandată

 

 

 

Carte recomandată

 
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro