joi, aprilie 25, 2024

România – cvasi-absentă din conducerea UE

La mai mult de 10 ani de la aderarea la UE, nici unul dintre Directorii Generali ai Comisiei Europene nu este român. După noile numiri de pe 21 februarie, Bulgaria și Cipru și-au văzut oficiali numiți în aceste prestigioase și vitale funcții ale Comisiei, iar România a rămas, din păcate, la coadă. După cum puteți observa în tabelul de mai jos, România nu are niciun funcționar în funcția de Director General [1], doar 2 români ocupând funcția de Director General Adjunct [2] în Comisia Europeană din totalul de 75:

Concret, Mihail Dumitru ocupă funcția de Director General Adjunct la DG AGRI (Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene), iar Mihnea Ioan Motoc este șef adjunct la EPSC — Centrul European de Strategie Politică.

Dar nu este vorba aici de lipsă de competență printre funcționarii europeni din România. Din ce în ce mai numeroși, ei ocupă poziții diverse în instituțiile și agențiile europene dar, nu reușesc să ajungă la vârf. Este vorba de o relație nefastă dintre monopolul organic al statelor vechi și incapacitatea sistemică a mai multor guverne succesive românești de a se impune ca un partener influent în contextul european. Dacă au existat câteva încercări de a ne îndepărta de ridicolul cu care deseori politica românească este asociată la Bruxelles, ele nu au fost de durată.

Iar când majoritatea celorlalte state membre, mai ales țări cu populație mult mai mică, ca Estonia sau Cipru, au totuși directori generali, cu atât mai mult arată ridicolul în care se află România – în teorie al şaptelea stat membru ca mărime al UE. Europuls consideră că este responsabilitatea atât a Comisiei Europene dar mai ales a Guvernul României de a găsi soluții pentru a promova și români în funcţii de conducere la nivelul instituţiilor europene. Din fericire, privind numărul mare de experți români, considerăm că au de unde alege! Iar pentru Guvernul României, această muncă trebuie să fie una naturală. Dar trebuie să sperăm că nu se blochează de faptul că majoritatea profesioniștilor funcționari români nu au nici un fel de relații clientelare politice cu partidele românești.

  • Autori: Tana Foarfa si Bogdan Deleanu
  • Articol aparut pe site-ul Europuls

NOTE________________

[1] Directorul General e cel care asigură orientarea strategică și gestionarea Direcţiei Generale pe care o conduce, respectând cadrul prevăzut de programul de lucru și misiunea acestui departament al Comisiei. Direcţia Generală se ghidează după directivele primite de la Comisarul responsabil de politica direcției respective.

[2] Directorul General Adjunct ajută Directorul General în gestionarea Direcţiei Generale din care acesta face parte, respectând cadrul prevăzut de programul de lucru și misiunea acestui departament al Comisiei. Directorul General Adjunct implementează ideile politice și operaţionale ale Directorului General și preia responsabilităţile acestuia în caz de absenţă.

Distribuie acest articol

14 COMENTARII

  1. este o problema mai veche de mentalitate a romanilor, prin care strainii intordeauna stiu mai bine ca noi. romanul este umil si servil. asta suntem.

  2. „numărul mare de experți români, ” e cheia. Dacă ar fi fost experți, ar fi fost directori în administrație sau directori in companii particulare. Expert presupune „skilluri” in toate domeniile necesare creșterii, nu doar un domeniu limitat.

  3. iar cand apare vreo oportunitate, diferitele factiuni autohtone se faulteaza reciproc.
    totusi, pozitionarea noastra in general fata de Bruxelles este timida, neimplicata, cu ministri si secretari de stat care nu stiu limbi straine, sunt jenati sa apara pe acolo. in cazul agriculturii, de exemplu, nenumarate intalniri de lucru unde ai nostri reprezentanti nu scot o vorba, nu sustin nicio idee.

  4. Chère Madame,
    Vă rog să clarificați aici de ce criteriul naționalității/cetățeniei ar avea relevanță in numirea/desemnarea directorilor generali?!?

    Principiul diversității în angajarea funcționarilor din cadrul CE e cumva de înțeles. Dar si acela poate fi chestionat si nu e salvagardat decât de hotărârile politice de la începuturile formării acestei org.politice plus o firească necesitate de a avea o cunoastere directă/la prima mână a unor situații specifice din diverse SM. In fine…..
    Dar să ajungem și la posturile de director general?!? Nu e un pic prea mult?!?

    Păi de ce celelalte S.M. să nu se sesizeze de disproporția evidentă de specialiști români din IT din orice structură europeană?!? Asta indiferent de modalitatea contractuală: functionar permanent, temporar sau contractor.
    Cum să procedăm dacă metoda statistică promovată/susținută de dvs.se va extinde și la alte categorii….. Despre doamne nu vorbim ptr.ca e politică deschisă de promovare.
    Dar sa luăm cazul Ro. De ce funcționarii sau lucrătorii/prestatorii de servicii (catre UE) de naționalitate/cetățenie română nu sunt aleși in funcție de ponderea etnică pe care o reprezintă X minoritate in Ro.?!? Maghiari, germani, ucrainieni, rromi, etc, etc. De ce, la rândul lor, nu sunt reprezentați proporțional in jobs de decizie si execuție și în funcție de criteriul confesional, al orientării sexuale sau al regiunilor geografice de unde provin?!?l
    De ce să nu fie promovați cei ce provin din mediul rural defavorizat?!? Nu avem competențe in mediul rural?!? Această ultimă întrebare se vrea o ilustrare a modului șicanator in care se poate pune orice problemă careia i se dă un sens de discriminare/inegalitate de tratament bazată pe un criteriu X.

    Din art.dvs.s-ar înțelege că directorii generali ar face, cumva, politica țării de unde provin. Sau ca s-ar afla direct/indirect sub autoritate/îndrumarea factorilor politici naționali. E de dorit o astfel de situație?!?

    Încă ceva, titlul e înșelător. Dă impresia că Ro.ar fi discriminată si că hotărâri importante s-ar lua fără participarea ei.

    Pe fond, cred că sunteți indusă in eroare de metode si concepții ce provin din sfera unui egalitarism cu orice preț. Permiteți-mi să atrag atenția asupra aspectului ideologic al concluziilor implicite ale articolului de față.
    Poate ar trebui spus că funcțiile de conducere importante au, dincolo de competențe directe, o componentă ce ține de fireasca experiență în structură ierarhică a unei org.de o asemenea natură. Cu bunele și relele ei…. Ro.a ajuns, abia, acum 10 ani in structurile UE….. Este firească o rămânere in urmă.

    Si ca o info.ptr.dvs. Ironic belgienii care lucrează in structurile UE se plâng că le este mult mai greu să avanseze in poziții superioare de management deoarece Belgia este overrepresented….asta indiferent cât de competenți ar fi….. Cool, nu?!?!

    • Eu cred ca nu trebuie sa fie cote functie de nationalitate, gen, orientare sexuala, etc. Trebuie totul sa fie functie de performanta, meritocratie. Dar cred ca aceste statistici trebuie monitorizate, si acei care nu sunt la cota la care ar putea ar trebui sa-si puna intrebari. Inseamna ca mai au de lucru si trebuie sa faca eforturi sa o umple. Trebuie sa vada ca exista o problema si sa se gandeasca cum o rezolva.

      Eu locuiesc in belgia si lucrez cu belgieni inclusiv, nu sunt mai destepti ca altii, nu sunt organizati mai bine ca altii. Dimpotriva lor le e mai usor, fiindca ei sunt pe loc, ei cunosc foarte bine acest sistem capitalist european. Ai nostri au un handicap, si lingvistic (il au si multi belgieni, francezi, nemti, etc.) au si handicap cultural, au si handicap ca sunt departe de casa, sunt mereu pe drumuri, au si handicap ca romania e unde e, au handicap si fiindca nu au pile si relatii ca acei de pe loc, nu au experienta de viata in aceste tari.

      Eu cred ca trebuie identificat problema intai, dupa gasit niste solutii, monitorizat in continuare ce se intampla si facut corectii sau incercat alte abordari. Nu trebuie mers pe idea ca noi suntem prosti si ei sunt zei, e o abordare gresita. Noi suntem mai slabi fiindca noi ne adaptam la ce ei au creat, aceasta inseamna ca avem de invatat si lucrat dublu, dar nu inseamna ca trebuie sa ne relaxam si sa le dam lor tot sa faca.

      Ce avem de facut:
      1. Pus la punct limbile straine in scoli, si atras atentia foarte mult la abilitati precum: purtarea unei discutii, prezentari. Acestea trebuie invatate de la cea mai mica varsta.
      2. Pus la punct romania, infrastructura, nivel de viata.
      3. Mers cat mai des in excursii, chiar trait perioade de timp printre straini.
      4. Incurajat sa vina la noi strainii, casatoriile mixte, trebuie sa ne integram cultural mai rapid.
      5. Analizat cifre, statistici, identificat problemele si cautat solutii, pe masura ce invatam sa facem ceva bine, prindem curaj.
      6. Eliminat nepotismele, protectionismul, omul trebuie sa fie competitiv. Sa nu ne pacalim singuri si sa trisam, sa ne facem temele cum trebuie.
      7. Trebuie sa intram si in zona euro, schenghen daca vrem sa fim in conditii mai de conducere, ce se mai aude cu ele? Din cate imi amintesc ar fi trebuit sa fim deja acolo, de ce nu suntem? Mie mi se pare ca noi ne-am relaxat si ne fierbem in ciorba noastra in loc sa lucram sa atingem niste obiective pe care tarile baltice, cipru le-au depasit.

      • Sunt de acord.
        Cele 7 pct.mi se par pertinente, dar foarte greu de pus in practică de către clasa noastră politică de-acum….. E preocupată, exclusiv, de propria imbogătire.

        • Nu avem alta solutie, decat sa-i presam si sa alegem ceva mai bun. Cumva poate ar trebui facut o agenda pentru ei, de exemplu sa batem pe fiecare punct pana cand nu il rezolva. Pana la urma te imbogatesti si ce? De exemplu ministru transportului ar trebui sa mearga doar cu transport public pana nu il aduce la un standard ca lumea. Ei sunt rupti de realitate, din birou si mercedes nu se vede ce e pe teren.

          • Subscriu !!!
            Dar cum îi facem să voteze, la parlamentare, pe cei care nu gândesc ca politicienii hoți?!? Cum să-i convingem că a nu vota înseamnă tot politică, înseamnă tot vot?!? Dar un vot al dezinteresului, un vot capitalizat de baronii prădători ptr.care votează cel lipsit de mijloace și dependent de o milă de tip medieval….
            Cum adică „te îmbogățești si ce”?!? Păi vor trăi enclavizati, apărați de gărzi plătite tot de contribuabil, superiori, nepăsători, celebri in propria ogradă si that’s it. Le trebuie mai mult?!? Se urcă in avion și in 2 ore miros parfumul care le lipsea. Se satură?!? Ok! Se intorc la supușii pe care îi jecmănesc. E puțin?!? Poate ptr.noi. Ptr.ei asta e viața pe care și-o doresc.

  5. Cred ca ati gresit putin. O mai avem si pe d-na Ruxandra Draghia-Akli la DG RTD care este acum in sabatic year in SUA, Mai este si Daniela Gheorghe, care a fost de fapt prima romanca director adjunct in CE. Da este adevarat nu avem suficienti pentru ca in tara a fost numai cearta si nimeni nu a negociat iar RP nu s-a bagat. De ex Croatia a negociat cate posturi de high management au si nu cate secretare! Mai avem si in Consiliu un Director adjunct venit din staff-ul RP.

    Cu aceste corectii necesare, felicitari!

    • Va multumesc pentru comentariu. As dori doar sa va mentionez ca studiul a fost realizat doar pentru functiile de director-general si director-general adjunct ale Directiilor Generale ale Comisiei Europene, iar numarul de persoane identificate sunt persoanele active in functie (nu cele care si-au intrerupt activitatea pe perioada determinata sau nedeterminata). Din aceasta cauza, dna Draghia-Akli nu a fost luata in considerare pentru acest studiu. De asemenea, doamna Gheorghe ocupa in prezent functia de director al unui departament din cadrul Directiei-Generale Buget, deci nu ocupa functia de director-general sau director-general adjunct, din acest motiv nu a fost inclusa in studiu.

      Speram ca vom putea in viitor sa extindem studiul si la functiile de directori si sefi de unitate, daca timpul ne va permite.

  6. Pai n-ai cu cine… :) „Politicienii” care in teorie ar putea sa fie propulsati prin anumite institutii europene sunt varza de atata scoala :) (http://www.contributors.ro/politica-doctrine/parlamentarii-uninominali-si-diplomele-lor/). Iar restul populatiei fie se scoleste si prefera sectorul privat (din Romania sau din lume http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/34-milioane-de-romani-au-plecat-din-tara-in-10-ani–170641.html), fie nu se mai scoleste (https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22158859-oglinda-pentru-starea-educatiei-romania-tara-cei-mai-slab-pregatiti-profesori-cea-mai-mica-finantare-cei-mai-putini-studenti-care-elevii-sate-sunt-condamnati-esec.htm). La ce bun, daca poti sa devii membru de partid, sa furi si sa scapi?…
    Viitor de aur tara noastra are :(

  7. Nu e cazul sa ne victimizam, nu ca au neaparat ceva cu romanii ci cel mai probabil este pt ca au si aia niste standarde minime :)

    Ai nostri sunt promovati in institutiile europene de pe listele de partid, ca si in diplomatie unde si acolo e jale

    Indivizi care habar n’au de ce au ajuns acolo si ce ar trebui sa faca si pe care nu’i intereseaza nimic altceva decat sa’si incaseze salariul/diurna in euro la un post caldut

    Chestia probabil e cunoscuta, ca nici aia din UE nu’s chiar tampiti

    Chiar nu’i nici o problema daca nu ne reprezinta astfel de personagii, pt imaginea Romaniei mai bine lipsa, la „valuarea” lor cu cat mai putina expunere cu atat mai bine, remember europarlamentarul lui peste prajit hadrian al lu’tacsu severin

    Asta daca nu militati sa mai promovam ca la intern inca vreo gloaba analfabeta in functii la UE, taietoare de pamblici si vorbitoare de miorita culta si engleza de balta za polici ov za iurapian iunian, ca sa ne faca de ras pt un salariu/o diurna

    Pana la urma e o chestie de bun simt si din partea UE ca nu ne lasa sa ne facem de cacao :)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Tana Foarfa
Tana Foarfahttp://contributors
Tana a obţinut licenţa în Știinţe Politice la Université Libre de Bruxelles și deține un Master în Studii Europene la KU Leuven, specializarea ei fiind Relaţiile Externe ale Uniunii Europene. Principalele ei puncte de interes în domeniul european sunt relațiile externe ale UE, mecanismele electorale naționale, politicile economice și respectarea drepturilor copiilor și tinerilor. În 2015, Tana a fost consultant pe politici de dezvoltare și formare în cadrul Comisiei Europene, devenind în 2016 angajată a Comisiei în cadrul aceluiași departament. În prezent, lucrează în calitate de consilier politic pe probleme economice în Parlamentul European.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro