duminică, iulie 25, 2021

România europeană: între vorbe și fapte

Pe 8 iunie 2018, la Forumul Eurosfat, 7 partide politice se aflau la aceeași masă, expunându-și viziunea  despre rolul României în conturarea viitorului Uniunii Europene. A fost un moment important pe scena politică românească, ținând cont de dezbaterile la nivel european și de contextul alegerilor europarlamentare din mai 2019. Ultima reuniune publică a liderilor partidelor politice din România a fost în 1995, atunci când, prin declarația de la Snagov, aceștia și-au dat acordul în ceea ce privește strategia națională pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană.

Peste 300 de participanți au auzit viziunea partidelor aflate la discuție despre unde ar trebui să se poziționeze România în UE, despre cum ar trebui să arate viitoarea structură UE, despre domeniile în care România ar putea fi un jucător vizionar la nivel european și regional. În ciuda elementelor diferite asupra cărora reprezentații și liderii partidelor politice au insistat în discursuri, am putut extrage un consens declarativ: toate partidele prezente la Eurosfat 2018 susțin cu fermitate proiectul european și doresc un rol mai pronunțat al României în interiorul UE.

Cu toate acestea, modul netransparent de funcționare al Parlamentului României, precum și lipsa unei comunicări deschise cu societatea civilă pun în pericol practica democratică și pluralistă a instituției Parlamentului care ar trebui să fie, conform Constituției, “organul reprezentativ suprem al poporului român” format din deputați și senatori “în serviciul poporului”. Prin evitarea instrumentelor de consultare publică în elaborarea unor proiecte ce presupun schimbări majore în legislația națională, partidele aflate la guvernare se îndepărtează din ce în ce mai mult de standardele europene, poziționând România în afara oricărei pretenții de a face parte din nucleul UE. Cele mai recente exemple care umbresc evoluția statului de drept sunt reprezentate în primul rând de modificările aduse Codului de procedură penală, a Codului penal, a Codului administrativ, precum și a proiectului de modificare a legii privind funcționarea asociațiilor și fundațiilor (OG 26/2000). Potrivit Comisiei de la Veneția, “democrația, drepturile omului, statul de drept și lupta împotriva corupției reprezintă domenii de interes public”. Absența consultărilor extinse cu societatea civilă și publicul larg pe aceste domenii generează, pe de o parte, lipsă de claritate a legislației sporind posibilitatea emiterii unor decizii arbitrare în implementarea acestora și, pe de altă parte, lipsă de transparență și comunicare între reprezentanții societății civile și aleșii din România.

Astăzi, la 11 ani de la aderare, este necesar să ne întrebăm în ce măsură structurile instituționale din România garantează valorile fundamentale europene, așa cum sunt prevăzute în Articolul 2 al Tratatului de la Lisabona privind Uniunea Europeană:“Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.”

În contextul actual, Europuls solicită decidenților politici să demonstreze în mod prioritar, prin acțiunile și comportamentul lor: respectarea valorilor democratice, al statului de drept și ale drepturilor omului, guvernare și legiferare transparentă, etică, integritate și toleranță în relațiile interne ale instituției, în relațiile cu alte instituții și în relațiile cu societatea civilă.

Europuls reamintește partidelor politice că sunt afiliate unor familii europene care își desfășoară activitatea în Parlamentul European ghidate după valorile fundamentale europene. Atât grupul Socialiștilor și Democraților (S&D), cât și grupul Popular European (PPE) și Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) promovează valorile europene în practicile lor de zi cu zi, nu doar în manifeste. Având în vedere că în mai 2019 cetățenii români vor fi chemați la vot pentru a desemna cei 33 de membri români ai Parlamentului European, este necesar ca acțiunile liderilor și membrilor partidelor politice din România să fie aliniate cu apartenența la familiile europene.

De asemenea, Europuls ține să reamintească că Președinția României a Consiliului UE, ce se va desfășura începând cu 1 ianuarie 2019, are ca temă de interes Europa valorilor comune. Credibilitatea României de promotor la nivel european al valorilor fundamentale europene depinde mai întâi de asumarea, respectarea și implementarea de către instituțiile din România a acestor valori în politica națională.

Ținând cont de cele de mai sus, facem un apel către decidenți să rămână consecvenți cu valorile europene cu care rezonează majoritatea cetățenilor români și să renunțe la practicile netransparente și nedemocratice care vin în contradicție cu apartenența României la Uniunea Europeană. Sperăm ca acțiunile luate de decidenții politici să fie în concordanță cu declarațiile făcute și angajamentele luate de către reprezentanții partidelor la forumul Eurosfat, și anume, de a întări influența României în UE și de a o transforma într-un vizionar dinamic ce va contribui la viitorul UE.

Articol aparut pe site-ul Europuls

Distribuie acest articol

15 COMENTARII

  1. Articolul, idealist nuantat, seamana cu o invitatie la vals vienez a politicienilor ce stiu doar batuta pe toloaca. Decidentii politici ai Romaniei de azi pot (pentru ca sunt la putere) declara vrute si nevrute, insa, din lipsa de intelepciune (ca sa nu zic din supradotare cu prostie) nu pot fi vizionari pentru Romania, daramite s-o transforme intr-un vizionar dinamic, contribuitor la viitorul UE.

    Cum spuneau multi, aici si nu numai, Romania nu are un proiect de tara, deci, despre ce vorbim?
    In loc sa fie o onoare ca Presedentia UE va reveni Romaniei, pentru „elita” politica romaneasca, in sinea sa, va fi o povara sau daca vreti, va fi un examen la care stie ca nu este pregatita si ca-l va pica cu gratie. Le urez bafta, ca asa se ureaza la examene!

    • Sunteti decat un antiroman cu simpatii de stat paralel. Guvernul Romaniei va folosi sinceritatea ploitica si deschiderea catre electorat, ambele validate democratic de ultimele alegeri, asa ca fiecare MEP si functionar superior al Comisisiei Europene (seniori, ca nu suntem milionari cum spune presa aservita) vor primi o galeata de plastic cu brandul PSD, 2kg faina, 2lt ulei, trei mici si o bere de caciula europeana. Juncker iesind de la CE cu o galeata rosie de plastic cu ulei si faina – priceless! Pentru restul, e Mastercard :)

  2. Rolul Romaniei este sa remodeleze UE, sa atraga atentia si sa insiste asupra ilegalitatilor si abuzurilor comise in primul rand de Germania prin cancelareasa Merkel in raspar cu tratatul de la Dublin si cu legea germana a imigratiei.
    Si nu in ultimul rand, sa valorizeze, alaturi de celelalte state ale Europei Centrale, experienta celor 50 de ani de barbarie colectivista in sensul instruirii procesului comunismului, chiar daca politicienii occidentali continua sa fie refractari la aceasta initiativa. Un bun inceput l-ar putea face interzicerea simbolurilor comuniste (secera si ciocanul) la fel cum a fost interzisa afisarea zvasticii ca simbol al nazismului.

  3. Netransparența Parlamentului se justifică prin faptul că „aleșii” acestuia nu sunt reprezentanții poporului român. Românii, deși europeni, înțeleg prin valori comune nu doar că noi importăm jegurile altora ci și altceva. Pe de altă parte, multe alte Parlamente fac identic, de aceea acceptă acest mod de parlamentarism românesc, a cărui lipsă ar putea duce la seisme chiar europene tocmai când Europa (sau UE, sau noul imperiu bonapartist, etc) nu o duce prea bine…

    În rest, bla-bla-bla care s-a tradus dintotdeauna prin ”scapă cine poate” indiferent la ce nivel și în ce scop s-a produs acel discurs.

  4. Domnisoara, eu zic sa continuati cu o postare in care sa spuneti, care au fost cele 7 partide, cu ce exact au cazut de acord (a fost ceva gen comunicat comun, vre-o declaratie etc). Conteaza daca a fost un acord in discutii, sau a fost o asumare explicita a unor principii, directii etc. La ce nivel au fost reprezentate partidele in cauza? E primul articol al dv, daca nu ma-nsel, dar poporul e destul de critic pe-aici, learning curve e abrupta, lift your game :)

  5. @Zev
    Stimate domn (presupun),

    Aici http://2018.eurosfat.ro/ veti vedea reprezentatii celor 7 partide.
    Cat despre articolele postate de dumneaei (mai multe pe aceasta platforma) majoritatea sunt mai bine structurate si consistente, daca stiti unde sa cautati, le puteti gasi.

    Puteti sa ne spuneti care sunt criteriile de comparatie dintre o persoana (roman) si un antiroman?

    Daca vreti va ajut cu una din DEX:
    antiromán sn [At: DEX2 / Pl: ~e / E: fr antiroman] 1. Roman care nu respectă estetica consacrată a romanului. 2. Roman fără valoare artistică.

    Cat despre statul paralel, va zic una romaneasca: hotu’ striga, uite hotu’ !
    Se aplica la multi si prinde foarte bine la multime…. Intelegeti ce vreti, daca vreti.

    • Domnule, glumeam. Poate sunt eu prea pretios, dar ma astept ca pe Contributors sa gasesc nu numai declaratii dulci, ci si ceva informatie. Da, numele nu mi-a sunat cunoscut, am spus ‘daca nu ma-nsel’. M-am inselat – groaznic, va trebui sa traiesc cu pacatul asta pe suflet pana la sfarsitul vietii. N-am nici cea mai vaga intentie sa ma duc pe nusce site de ONG obscur dn cauza unui click-bait de articol, ca sa caut informatia care sustine articolul, nici sa caut articole mai vechi ale autoarei, cand pot sa merg chiar aici pe Contributors sa citesc alte articole care nu ma trimit dupa cai verzi pe pereti. Europulsati dv si pentru mine.

  6. Pe termen lung România se va apropia de cele scrise de autoarea?
    La aderarea 2007 România nu a satisfăcut condiţiile de aderare. Toţi membrii UE. 26 au votat PRO- România, pentru aderare. Unanimitate de voturi e baza UE. La Bucureşti 2017 E. Macron a invitat România să participe la „refondarea“ ZE/UE. Răspuns de la Bucureşti? Care?

    … „… Articolul 2 al Tratatului de la Lisabona privind Uniunea Europeană:“Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.”… „….

    Bulgaria a organizat 2018 dezbateri UE.27 pentru aderarea statelor din vest- balcani la UE. Acum cancelara A. Merkel s-a pronunţat în mod public pentru aderarea acestor state. Moldova?

    • Drepturile minoritatilor NATIONALE si ETNICE, nu ale dezaxatilor si drogatilor, nici ale mafiotilor si criminalilor – ca si ei sunt minoritati.
      Faptul ca acele acte constitutuive nu specifica asta, inseamna exact ceea ce inseamna.

      • Aderearea s-a decis 2007 pe motive politice, nu s-a examinat amănunt articol cu articol UE.

        Probabil se va proceda la fel cu Macedonia, Montenogro, Serbia, Albania, etc. Tratatele UE sunt tratate între state. România are tratat de „stat” cu UE și NATO. Tratatele nu depind de guverne temporare trecătoare. Nu pot fi schimbate „unilateral” (Brexit). Drepturile „minorităților” sunt tinute în UE sumar și destul de restrânse (Paris nu acceptă limba corsă pe insulă ca a doua limbă administrativă. Franța pretinde o misiune universală a drepturilor omului. Contradicții între vorbe și fapte?).
        De acord, într-un fel aceste tratate UE privesc ca „black box” ce s-a întâmplat în interiorul României. UE nu are drept de intervenție în Românie, UE nu are posibilitatea de a interveni în Ungaria (libertatea presei), în Polonia (atac asupra statului de drept). Gălăgia comisiei & J. C. Juncker a demonstat această imposibilitate UE de a avea influență în „problemele interne” ale partenerilor din est. E bine așa?
        UE privită mai mult ca piață comună (EWG), ca libertate pentru circulația mărfurilor, a capitalului de investțtii (Turcia in UE?) nu s-ar interesa prea mult de „interiorul” statelor partenere.
        La Paris se vede cu totul altfel. E. Macron vrea integrare mult mai puternică și mai rapidă azi în ZE, fără ceilalți. E. Macron a recunoscut recent în public că nu va reuși să realizeze toate (o UE franceză?) conceptele de „refondare” propuse. Rămân întrebări unde se va situa România în noua constelație europeană.

        Care UE vrem? Care Românie?

  7. Cu principiile toata lumea e de acord. Dar asta nu foloseste la nimic. Esential este cum ajungi sa le pui in practica. Ori, absolut nimeni nu vorbeste despre modalitatea de punere in practica.

    Consultarile publice nu reprezinta calea prin care legislatia se imbunatateste. Aceasta eroare a condus si la perversa idee ca daca pui in consultare publica un proiect de lege esti acoperit, ai „respectat democratia”.

    Dar populatia nu este chemata sa co-legifereze. Nu acesta este rolul populatiei si nici al consultarilor publice.

    Consultarea publica este cea care asigura nuantarea (dar daca si numai daca partidele la putere doresc sa ia in consideratie parerea populatiei, ceea ce nu este neaparat necesar) si o cale prin care opozitia se poate plasa mai bine in cursa pentru alegerile urmatoare.

    Mai departe, imi pare rau sa o spun, dar parlamentul are de-a fae cu consultarile numai in cazul proiectelor de lege initiate de deputati si senatori. Nu si in cazul celor iniitate de Guvern, unde Guvernul are reponsabilitatea consultarilor publice.

    ===

    Romania nu are nici un rol in Europa si nici nu va avea in viitorul apropiat. Este imposibil sa crezi ca un stat care nu are maturitatea politica necesara si nici capacitate administrativa rezonabila poate sa joace un rol in complexul proces de decizie din UE.

    Batutul cu pantoful in tribuna nu se pune.

        • Si ce ne mai ramane? –
          asta ca sa urmez prezentarii Dvs. in care spuneti ceva de planuri/actiunile urmatoare.

          Banui ca ar putea ajuta:

          1. o reprezentare mai buna a alesilor partidelor in parlament si in guvern
          2. asociatii profesionale, ong-uri cu capacitatea de a dezbate/monitoriza textele legislative inainte dar si dupa implementarea acestora
          3. mai multa cunoastere si implicare civica a cetatenilor- deci cresterea nivelului educatiei si a culturii pentru un numar cat mai larg de cetateni

          Asta este iarasi teorie pentru ca nu am pus timpul, resursele financiare si responsabilul pentru fiecare actiune.

          Macar responsabilitatile pot sa le indic:

          1. sefii de partid de la nivel central si local
          2. profesionistii/expertii lideri
          3. scoala si formatorii de opinii (formali sau informali)

          Nu stiu ca sa mai zic – decat cam tot asa:
          Ingaduinta pentru cei temerari.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Tana Foarfahttp://contributors
Tana a obţinut licenţa în Știinţe Politice la Université Libre de Bruxelles și deține un Master în Studii Europene la KU Leuven, specializarea ei fiind Relaţiile Externe ale Uniunii Europene. Principalele ei puncte de interes în domeniul european sunt relațiile externe ale UE, mecanismele electorale naționale, politicile economice și respectarea drepturilor copiilor și tinerilor. În 2015, Tana a fost consultant pe politici de dezvoltare și formare în cadrul Comisiei Europene, devenind în 2016 angajată a Comisiei în cadrul aceluiași departament. În prezent, lucrează în calitate de consilier politic pe probleme economice în Parlamentul European.

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

 

 

Recomandare Contributors.ro - Musica Ricercata Festival Op.3

https://www.hotnews.ro/stiri-cultura-24929744-23-iulie-incepe-musica-ricercata-3-festival-despre-muzici-pierdute-regasite.htm

Intre 23 si 25 iulie, la Sibiu, va avea loc un festival foarte interesant, Musica Ricercata Festival Op.3. Titlul este un joc de cuvinte care pornește chiar de la crezul proiectelor Musica Ricercata: aducerea la lumină a unor muzici pierdute în biblioteci și arhive. Descoperirea lui Joseph Haydn (denumit și “părintele simfoniei”) dintr-o perspectivă a Transilvaniei este punctul de pornire a periplului, muzica devenind o mașină a timpului prin care reușim să pătrundem din perspectiva culturii transilvănene în centrul Europei. Vezi programul festivalului in articol.

 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

În ultimii 40 ani, temperatura medie anuală din România a crescut cu circa 2°C

În baza de date întreținută de NASA la Goddard Institute for Space Studies (NASA GISS), care funcționează în New York, pe lângă...

Nikita Hruşciov dixit: „În România socialismul nu poate fi construit fără mămăligă”

Într-o şedinţă desfăşurată la Moscova, la 8 iulie 1953 – în cursul căreia câţiva politicieni sovietici au discutat despre un plan de...

Libertatea, statul şi politica prudenţei: o pledoarie modestă

Ceea ce criza sanitară a impus, în mod dramatic şi poate ireversibil, este politica fricii.  Creşterea fără precedent a controlului statal, invadarea...

Vaccinarea anti-COVID: între tipic statistic și potențial național

România este vaccinată cam cât ar prezice indicele dezvoltării noastre umane. Ne comportăm tipic statistic, suntem un punct cuminte pe o curbă...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

 

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro