Romania exporta energia verde, dar importa energie gri

SA INTELEGEM REALITATEA DESPRE ENERGIA EOLIANA SI FOTOVOLTAICA (partea III)

Prezenta analiza este intocmita pentru scopul de a raspunde numerosilor cititori ai articolului publicat in Contributors.ro in data de 21 Ianuarie a.c. dar si pentru eventuala curiozitate a altora.

Sunt chiar multi cunoscatori ai domeniului energie care pe buna dreptate si-au exprimat indoiala ca acest lucru “chiar este asa” ?! si, mai ales, pentru alti cunoscatori, dar “politizati”, care au contestat virulent, mai mult decit trebuie, fara argumente tehnice si economice (pentru ca despre asta e vorba intr-o contestare, la urma urmei), iar pe restul, care oricum nu inteleg dar contesta, pur si simplu i-am ignorat.

Intrucit astfel de semnale le-am primit pe “diverse” canale (nu numai in Contributors) si, am vazut ca aceasta problema a stirnit deja un interes mare, si pozitiv si negativ, consider ca este important sa explic mai in detaliu, punctual cele din titlu.

Deci, reiau din cele publicate anterior pe site-ul Contributors in 21 Ian pornind de aici din raportul initial:

Pentru a usura intelegerea de catre cititor a procesului, voi simplifica diagrama, prin comasarea tuturor curbelor tehnologiilor de productie, inclusive PV care este relativ nesemnificativa, intr-una singura – Power Plants (culoare gri) si voi lasa doar energia eoliana separata (culoare verde) , pentru relevanta demonstratiei, rezultind urmatoarea (aceeasi) Curba clasata, dar numai eolian si centrale electrice

Pentru a usura intelegerea de catre cititor a procesului, voi simplifica situatia prin construirea diagramei Operation Time Order, rezultind mai jos:

Cititorii obisnuiti, chiar daca ar avea cunostinte specifice in domeniu, dar si cunoscatorii, sunt “inselati” de “poze” dar, recunoasc ca, si sunbsemnatul autor , in dorinta de a sublinia “exportul de energie verde” nu am explicat mai bine urmatoarele detalii , astfel::

Ar fi trebuit sa prezint curba clasata numai cu eolian, conform legii energiilor regenerabile (Legea 220): toate energiile regenerabile, deci si eolienele intra cu prioritate in SEN, rezultind curba de mai jos!

Sunt exact aceleasi energii, care acopera curba clasata, dar, in acest caz, contestatiile ar fi fost si mai dure, pentru ca, intr-adevar, pare si mai neverosimil ca eolienele “de jos” sa ajunga “sus” la export ?!

Deci curba clasata din Fig 4. Daca o transpunem in Input data order, rezulta asta de mai jos:

De aici, sa strecuram deja o unda de indoiala in mintea contestatarilor exportului de energie verde si, sa ne uitam la aceeasi curba de mai sus, dar, cu explicatiile mai detaliate ale subsemnatului mai jos:

Situatia A: ne arata ca pina la 700 h/an (cam 1 luna) mixul de energie (“la gramada”) a fost de ~2500 MW “verde”la total de 8500 MW, adica ~30% verde. Deci, aria gri deasupra curbei de sarcina consum a fost exportata cu ~30% energie verde inglobata

Situatia B: ne arata ca incepind cam de pe la jumatatea anului, daca consideram ca importurile sunt si ele “gri”, atunci, rezulta ca in Romania am consumat preponderent energie “gri”

Dupa ce ne-am convins ca “avem o problema”, sa vedem de fapt, si mai in detaliu, “cit de mare e problema” si, sa analizam datele publice de pe site-ul Transelectrica si mai in detaliu si ce vedem.

Cea mai elocventa dovada a celor afirmate sa construim curbele clasate ale SOLDULUI SEN, acesta fiind definit ca diferenta (Consum-Productie) afisat si Productia de Eoliene. Deci vom avea fig 7, unde:

Cu culoare verde + rosu sunt trasate curbele energiei eolienne produse iar cu rosu, sunt cantitatile “peste curba de consum”, (adica “moturile” exportate😉
Transelectrica prezinta datele SOLDULUI (diferenta Consum-Productie) astfel
- Cifrele negative reprezinta, evident, Export, (adica Productia > Consum) dar, in graficul din Fig.7, premeditat l-am prezentat cu (+) adica pozitiv ca parte a productiei totale eolienne, pentru a fi cel mai usor d einteles (adica sa nu fie negative, sub abscisa graficului)
- Interesant este ca Transelectrica, dar si alte TSO (precum si multe modele de analiza de sistem), considera Exportul negative (-), adica, ca si o pierdere ! (asta are si o anumita logica pe care nu o mai explicam acum)

Daca analizam granular 1 saptamina din curba de mai sus, vom avea mai jos explicatiile detaliate

Unde:

VG = virful eolieneleor nu gasesc utilizare (consumul e mai mic, deci, se duc la export)
GV = consumul este mai mare decit productia eolienelor, deci totul este consumat intern

Ca sa completam in final analiza, pe aceeasi saptamina, construim graficul preturilor PZU, unde se poate observa pe zilele corespondente, cum preturile cin a fost export, au fost printre cele mai mici, iar la deficit (import), preturile au fost cele mai mari

Cam asa functioneaza “piata de energie”, atit de mult venerata de unii, si care stimuleaza “competitia”

CONCLUZII:

Din cele de mai sus, rezulta in mod evident necesitatea demararii urgente a sistemelor de stocare a energiei. Singura tehnologie disponibila in Romania azi, cu resurse disponibile si volum de stocare important, este CHEAP – Centrala Hidroelectrica de Acumulare Pompare, Tarnita-Lapustesti (1000 MW), dar si altele pentru optimizarea functionarii SEN;

Se observa foarte usor ca frecvent sunt cca, 500-1500 MW virfuri exportate pe timp de aprox 6-8 ore. In mod evident, aceste “virfuri”trebuie stocate si redate in sistem la goluri si consum mai mare

Lipsa stocarii, genereaza pierderi prin exporturi, in situatia actuala si previzibila viitoare

Lipsa stocarii va duce la imposibilitatea cresterii poderii Regenrabilelor, iar daca asat se va produce, fara stocare, ponderea exporturilor (pierderilor) va creste, cum am demonstrat in publicatiile anterioare;

Care este de fapt Factorul de Emisie real (tone CO2/MWh) al energiei consumate de cetateni si care o au foarte clar scrisa pe facturile fiecaruia si pe care le plateste fiecare ?

Uitindu-ne pe Fig.6, as fi tentat, pe baza unei balante energetice simple sa fac aritmetica simpla :

(A). CONSUM = PRODUCTIE + IMPORT – EXPORT

In care, la mintea mea, (daca nu ma contesta cineva !?) inteleg ca tot ce se produce poluant in Romania (gaze, carbune) este platit integral in tara, dupa principiul “poluatorul plateste”, dar diferentele de emisii intre IMPORT si EXPORT nu sunt contabilizate, ramin “in aer”. Oare, n-ar trebui sa taxez energia de import (pe importatori/traderi) daca imi aduc energie la import, cu factor de emisie mai mare decit am dat la export ? Nu cumva o fi vreo “unfair competition” fata de centralele “rele” pe lignit si sa le pedepsesc maim ult decit merita ? (in alte tari, pe site-urile echivalente OPCOM, sunt afisate emisiile de CO2 orar, la fel cu productii, defalcate pe tehnologii, import, export, etc.). N-a reusit nimeni din ANRE, Ministerul Energiei sau Ministerul Mediului sa ne lamureasca cu acest mic “detaliu de piata”

Oare, in conditiile d emai sus, n-ar fi mai bine sa caut modalitati sa “tai exporturile” (am vazut deja ca export o energie mai curata !) si sa le pastrez in tara, in ciuda “free marketeers” ? Stocarea este o tehnologie “de piata”, recomandata de CE prin toate politicile de energie ale SM (State Membre). iar pastrarea in tara nu e posibila decit cu stocare (alt motiv sa le facem cit mai repede !)

As recomanda cititorului, sa reciteasca ce am publicat in episodul I al acestui serial- SA INTELEGEM REALITATEA DESPRE ENERGIA EOLIANA SI FOTOVOLTAICA, prin prisma celor de mai sus, si sa-si imagineze “strategic”, ce s-ar intimpla daca as instala 15 GW eolienne in SEN ? daca nu ma contesta iarasi cineva, as fi tentat sa zic ca n-ar avea mare importanta sau impact asupra consumatorului, daca importul nu va fi, cel putin la fel de poluant/nepoluant iar, daca ramine 1 singura centrala fosila in functiune in RO, atunci, pretul marginal se constituie dupa aceasta ! (nu asa este sistemul practicat in “piata libera” ? “marginal pricing of electricity”!). Insa, evident, toate aceste prezumptii de mai sus sunt gresite.

In final, o ultima problema “marunta” , care priveste direct pe fiecare dintre noi, fiind potential beneficiari ai programului PNRR de “decarbonare profunda” a SACET-Sisteme centralizate de incalzire, (in care am demonstrat Min.Energiei ca asa cum e gindit in PNRR, “decarbonarea profunda” nu va exista !, dar, n-am primit, ca de obicei, nici un raspuns, nici macar in timpul consultarilor publice, ca raspuns ca pentru orice cetatean obisnuit al acestei tari) , sau programe gen “casa verde” pentru eficienta si decarbonare.

Sa ne uitam putin mai atent, la schita simpla de mai jos, si sa o evaluam prin prisma celor de mai sus:

Am o casa si imi pun 5 KW panouri solare pe ea. Apar urmatoarele consecinte in SEN

Cind voi produce 5 KW la ora 15,00, ca atunci apuc soare, acestia ii consum in casa (daca lucrez de acasa cu lap-topu’, merge televizorul, merge masina de spalat a nevestei, merge aerul conditionat, frigiderul, toate becurile sunt aprinse , soacra aprinde veioza ca nu vede sa citeasca,etc.,) si deci, am consumat intern (in casa) toti cei 5 KW si nu-I mai cumpar de la Enel, sa zicem, sau grecii PPC
Ce se intimpla in SEN ? pai, pentru mentinerea echilibrului in SEN (balancing), Transelectrica ce face ? (stiu, o sa vina unii sa-mi spuna ca nu Trans face asta, e problema de DSO, dar, sa lasam astea pentru problema vazuta :in mare”). Are 2 mari optiuni:

SCENARIU A: Daca nu exista stocare, pentru mentinerea a 8000 MW fix echilibrati– productia constanta, Dispecerul National (DEN), da comanda la CNE Cernavoda sa scada puterea cu 5 KW, sau la Hidroelectrica sa scada puterea cu 5 KW, sau la OMV- Brazi sa scada productia cu 5 KW, sau la CEOltenia sa scada puterea cu 5 KW, Dupa “cartile mele din scoala”, DEN il va scade pe cel mai scump si poluant- teoretic CEOltenia, daca prioritatea e decarbonarea sau pe cel mai scump, daca prioritatea este costul energiei in SEN (si, aici, s-ar putea sa fie OMV-Petrom, daca pretul gazului e foarte mare, dar, neavind capacitate in SEN, esti fortat sa accepti acest pret “marginal” , in loc sa o opresti…poate de aceea e bine ca in Romania sa nu avem capacitate excedentara). Acestea fiind consecintele positive asupra SEN, sa vedem cum ar trebui sa se rasfringa acestea asupra “prosumerului”de 5 KW. Pai, acesta, fara sa-si dea seama, chiar daca a consumat intern energia electrica, in realitate el a inlocuit (a scazut emisiile SEN si ale Romaniei) productia echivalenta poluanta a CEO, care este ~1,2 tCO2/MWh si, cum 1 tCO2 ~80 EUR/t CO2 (vezi aici https://www.focus-energetic.ro/) , ar rezulta ca prosumerul, ar trebui sa primeasca ~100 EUR/luna, daca va produce 1 MWh/luna, nu-I asa ?)…sa numim asta, ca expresie doar ca “imperfections of electricity market”, citez pe un amic al subsemnatului de pe forumuri, Andrew Warren, fost sef al ANRE-ului britanic, adica echivalentul lui Chirita al nostrum. Fundamental, “prosumerii” ajuta Romania sa-si indeplineasca obligatiile de mediu, iar asta nu se vede in facturi

SCENARIU B: Daca nu exista stocare, dar avem si o “rigiditate”a parcului de productie existent, care nu poate reactiona rapid la o scadere a productiei, atunci, cei 5 KW “se duc la export”, curati, cu costuri mici spre beneficiul altora. In aceste conditii, ma uit din nou la Formula (A) de mai sus, si, intrucit nu contabilizez si nici nu stiu emisiile IMPORT/EXPORT, ma indeat spre singura informatie certa pe care o am: PRODUCTIA, si atunci, ma reintorc la punctul A. de mai sus

Sa facem acest exercitiu de “planificare” (iar folosesc cuvinte de sorginte comunistoida) pentru 10 milioane de case, cladiri, hale industriale, etc., la care am adauga cimpuri, pajisti si pirloage si, sa ne gindim ce si cum se vor intimpla toate astea ?…suntem pregatiti sa le facem ?…intelegem consecintele si, mai ales ce trebuie facut ?

91 COMENTARII

gica 27/01/2023 La 13:12

Una peste alta , ca doara nu o sa ne batem capul cu graficele prezentate in text , simplificind totul sa intelegem ca fara posibilitatea de a stoca energie verde totul merge la export (acei 5 kw ) avantajind astfel alte entitati statale sau particulare ? Misterul astfel dezlegat planificarea pare a fi singura solutie fosta si ea cindva comunista.

Răspundeți
maryus315 27/01/2023 La 13:23

Buna ziua, ma numar printre cei care au un sistem fotovoltaic de 5 kW. Sistemul este offgrid-grid assited (invertor Growatt spf5000es, o baterie Pylontech US3000C de 3.5 kW, 11 panouri de 370W. Am montat (singur) si pornit sistemul in 04.06.2022. Productia pe luni este urmatoare: 22-06: 271.4 kw, 22-07: 338.4 kw, 22-08: 312 kw, 22-09: 186.4 kw, 22-10: 214.8 kw, 22-11: 85.3, 22-12: 88.8, 23-01 pana in prezent 86.8 kw. Total 1.583 kw produsi si consumati. In acest interval de timp bateria (prea mica pentru nevoile mele dar scalabila si va fi marita prin adaugare) a stocat si redat in consum cantitatea de 533 kw. La inceput am avut cinci panouri, apoi sapte si din octombrie am adaugat ultimele patru.
Consumul meu mediu lunar este de aproximativ 500 kw. Am inlocuit in ultimele luni masina de spalat vase, haine, uscatorul de haine cu unele noi cu o clasa energetica mai buna.

Răspundeți
- dragostin catalin 27/01/2023 La 20:27
  
  excelent !….ideea este ca ar fi trebuit sa cistigati si mai mult…”decarbonati” SEN cum vrea CE si Greta, nu-i asa ?!
  
  Răspundeți
maryus315 27/01/2023 La 13:35

continuare:
Bateria este cel mai scump element al unui sistem independent, recomandat sa fie ceva cu litiu pentru a avea o eficienta cat mai mare. Li-Ion din acumulatorii auto este cea mai convenabila varianta dar nu o asigura nici o firma de asigurari din cauza riscului de incendiu. Litiu fier fosfat (LiFePO4) este cea mai sigura dpdv al riscului la incendiu dar cu un pret mare. La 6000 de cicli de incarcare-descarcare presupunand ca facem un ciclu pe zi vom avea 6000/365 = 16.4 ani. Pylontech are garantie de 10 ani pentru bateriile lor. Singura varianta de Pb care merita luata in calcul este acumulatorul de stivuitor de 800-1000A dar necesita un sistem 8-10 kw pentru a asigura curentii de incarcare necesari.

Răspundeți
- Ursul Bruno 27/01/2023 La 20:20
  
  Ati facut vre-o economie pana acum si in cat timp se amortizeaza investitia ?
  Ati consumat 500 de KW pe luna ? foarte mult in opinia mea.
  Consumul meu pe 2022 a fost de 1800 KW pe an !! ciiti pe contor si nu fac la nimic economie ,adevarat la un apartament cu ca.100 mp si cu electrocasnicele necesare din care doar frigiderul functioneaza 24 din 24 de ore pe langa standbay-ul de la 2 TV.
  
  Răspundeți
  - maryus315 28/01/2023 La 16:02
    
    Buna, consumul este intradevar mare intrucat este vorba de doua familii. Consumatorii doar ai mei sunt: frigider, lada frigorifica, cuptor electric, masina de spalat vase (zilnic) haine (zilnic: 2 copii mari care fac sport de performanta) uscator de haine (zilnic) 3 PC(zilnic), 1 laptop, 3 tv, 3 rutere, sistem supraveghere, aer conditionat vara, masina de facut paine.
    
    Răspundeți
- dragostin catalin 27/01/2023 La 20:28
  
  nu de baterii cu Litiu e vorba
  
  Răspundeți
  - dragostin catalin 28/01/2023 La 7:15
    
    @maryus315: de curiozitate
    Aveti contor dublu sens cu furnizorul de electricitate ?
    Cum faceti decontarea CONSUM (din retea) / EXPORT (in retea) ? pe cantitati si preturi
    
    Răspundeți
    - maryus315 28/01/2023 La 15:57
      
      Buna, invertorul este off-grid, adica nu impinge nimic in retea. Surplusul merge in baterie de unde este extras cand soarele nu mai produce suficient cat sa acopere consumul. Cand nu mai este nici in baterie suficient invertorul comuta pe retea si alimenteaza consumatorii din retea (face bypass). Odata ce primeste din nou energie din panouri (a doua zi) reincepe sa incarce bateria pana la pragul de decuplare de la retea. In mod normal decupleaza bateria la 25% capacitate ramasa si trece pe retea iar invers a doua zi decupleaza reteaua odata ce bateria ajunge la 40% din capacitate
      
      Răspundeți
      - Durak 01/02/2023 La 3:54
        
        Deci histerezis-ul este intre 25-40%?
        
        Răspundeți
  - maryus315 28/01/2023 La 16:10
    
    Bateriile dupa parerea mea sunt un ajutor la sistemele fotovoltaice din urmatoarele considerente:
    – surplusul ramane stocat local si poate fi folosit dupa dorinta
    – daca reteaua principala cade degeaba ai fotovoltaice ca ramai fara curent. Sistemele ongrid opresc invertorul din considerente de siguranta. Poate face Electrica o revizie pe linie si opreste din transformator tensiunea si ca sa nu puna muncitorul in pericol invertorul decupleaza automat.
    – de obicei consumul local apare in perioada in care TOATA lumera merge acasa 17-21 ori atunci nu este soare suficient. Cand toti ajung acasa si pornesc plite electrice, cuptoare cu microunde, masini de spalat etc. eu daca am baterie nu consum atunci deloc din retea.
    – degeaba programez masina de spalat haine sa porneasca la 13.00 ca daca nu scot hainele din ea pana la 17.00 prind miros asadar mai bine o pornesc inainte sa plec spre casa printr-o priza wifi.
    
    Răspundeți
    - MirceaM 30/01/2023 La 15:37
      
      Instructiv ce spuneti, ca utilizator a ceva concret. As aduga cateva lucruri.
      -bateria dvs este de 3,5kWh ( capacitata se masoara in unitati de energie, se da evident si tensiune si curentul nominal de descaracare in regim continuu), atat poate stoca, poti extrage dine ea fctie de cat setezi DOD-ul ( la un DOD de 95% poti „trage” deine ea 95%, daca e plina,la 100%, vor fi cam 3,3 kWh) dar la o la o putere de 1,7 kw -37 A x 48V=1776W(atat „duce” in regim continuu, poate duce si dublu, dar nu mai mult de 5 min, (are o limitare la curent carevasazica, daca vreti sa tina mult, e normal, toate au) inseamna ca puteti alimenta consumatori care insumeaza max 1,7 kW (absorbiti, nu utili) timp de maxim 1,9 ore), puteti spala daca masina dvs nu „trage” mai mult de 1,7 kw…dar daca mai porneste si un boiler sau altceva ce depaseste aia 1,7 kw probabil ca protectiile actioneaza si decupleaza…altfel e naspa :P
      E bine de stiut ca functionara pe baterie este diferita de aia in retea, nu doar dpddv al timpului cat „duce” ci si al puterii pe care o duce.
      -am oaresce dubii ca la un DOD de 95% chiar poate face 6000 de cicluri, eu unul nu as merge pe un DOD la limita din prospect niciodata :P din ce stiu vorbim 6000 de cicluri la un DOD de sub 80%, setarea la 25% e si „dovada” ca e cam asa. Cu cat DOD e mai mic cu atat creste nr de cicluri, important este sa calculati vaoarea energiei pe toata durata de viata (nr de cicluri depinde de
      DOD, cum spuneam)in diverse cnfiguratii de DOD si capcitate de la care baterii intra in lucru, veti alege ce mai OK si viata baterie va fi mai mare.
      Acuma cuplarea bateriei la doar 45% (sigur, poate sa se incarec si 100% daca aveti soare in belsug dupa cuplare, dar daca nu aveti ea va functiona intre 45% si 25%=20%)iarsi e cam discutabila, aveti o marja minima de 45-25=20% din capacitata bateriei=vreo 700Wh…nici jumatate de ora de consum la o putere de 1,7 kW… veti „irosi” un ciclu ptr jumatate din energia pe care ati fi putut sa o folositi daca cuplati la 70%, de ex
      Bateria e scumpa si durata de viata trebuie marita cat se poate de mult jongland un pic cu setarile controllerului care incaraca bateria. As ridica un pic pragurile…si nu as folosi-o atunci cand am consumatori mari, mai mult ca backup….nu va bazati pe aia 10 ani oricum, in orice conditii :P
      
      Răspundeți
- Hantzy 28/01/2023 La 10:32
  
  Există în Germania 81 de sate așa-numite autarhice energetic. Alte 150 sunt în pregătire. Toate aceste sate și-au cumpărat eoliene pentru uzul propriu, iar surplusul îl livrează în rețeaua națională. Sătenii au pus mână de la mână și au achiziționat mai întâi o morișcă, apoi încă una și încă una. Investițiile inițiale au ajuns și la 60000 euro de familie, dar în unele cazuri investitorii săteni au devenit astfel milionari, producția de energie depășind mult necesarul propriu și este livrat în rețea.
  Sătenii au achiziționat apoi e-autos, unii chiar au arvunit e-tractoare, alte comunități au investit în instalații de biogaz și îngrășăminte naturale sau chiar H2. Recent am citit de micro-PSH private cu puteri instalate de până la 50 MW și se pare că cererea e în creștere, existând modele care pot funcționa chiar și la câmpie. O variantă interesantă, dar foarte exclusivistă, este piscina de pe acoperiș.
  
  Răspundeți
  - dragostin catalin 30/01/2023 La 6:41
    
    @ Hantzy: CORECT !
    Satenii s-au apucat si au facut toate acelea !…f.f.bine….toate astea se intimpla in conceptul „local distributed generation” ,care face parte din Directiva RES a CE, capitolul „local renewable energy communities” ! (acelea autarhice energetic cum le ziceati bine totusi).
    Asta imi aminteste zbaterile subsemnatului cu Min.Energiei de a introduce in PNRR, finantatri pentru cele 3,5 mill. case de la tara care se incalzesc cu lemne si care ard ineficient ~12 mill. t „lemn de foc”
    In loc de prostiile cu H2, mai bine finantau micro-centrale de cogenerare – caldura si electrcitate pentru sate/orase mici…si PV-uri si mult altele
    Local energy communities sunt f.f.utile – scad presiune pe SEN, dar, fundamental, SEN trebuie sa ramina, atit pentru altii, cit si ca debuseu pentru altii acei local communities.
    Ati dat un exemplu foarte bun !
    
    Răspundeți
  - Ursul Bruno 30/01/2023 La 10:39
    
    Milionari au ajuns satenii care si-au vandut campurile pt a putea fi instalate eolienele nicidecum prin vanzarea curentului, aceste proiecte sunt finantate de toti „fraierii” care platesc facturile pt cel mai scump curent electric din lume, cu exceptia Danemarcii,
    curentul livrat in retea fiind subventionat.
    Fostul sef de la Tesla Germania care are acum un star-up privat a spus ca peste cativa ani nimeni nu va putea castiga bani cu productia curentului, gastiga cei care il pot distribui, respectiv pune la dispozitie infrastructura de la masini electro pt la fotovoltaicele de pe acoperis.
    
    Răspundeți
    - Hantzy 30/01/2023 La 20:10
      
      Așa, și cine ar da milioane pe un teren de pe care nu ar putea scoate mai mult, investind inclusiv în construcția eolienelor? Dumneavoastră i-ați da vreunui proprietar de teren chiar și 100 euro pentru 1 ar să construiți o toaletă publică, dacă nu ați scoate măcar un profit cât de mic?
      Cel mai scump curent din lume e cel obținut din combustibilii fosili, subvențiile constând în deteriorarea mediului fiind incalculabile și, posibil, ireversibile.
      
      Răspundeți
      - Ursul Bruno 31/01/2023 La 14:36
        
        Daca si-a vandut fermierul/sateanul pamantul la o firma privata care doreste sa construiasca ceva, indiferent ce, e afacerea lui privata.
        Situatia devine aberanta si scandaloasa daca statul subventionaza atat productia cat si neproductia curentului electric pe spatele consumatorilor.
        
        Răspundeți
        
        Hantzy 01/02/2023 La 15:19
        
        In cazul acestor sate autarhice energetic sătenii nu și-au vândut terenul vreunui investitor terț, ci au investit chiar ei: pământul lor, banii lor, moriștile lor, curentul lor. Sper ca e clar acum.
      - Durak 01/02/2023 La 3:32
        
        Bill Gates cumpara pamant ca sa construiasca toalete sau eoliene sau ferme solare?
        https://www.newsweek.com/bill-gates-north-dakota-land-purchase-sparks-questions-online-1722660
        
        Răspundeți
  - Durak 30/01/2023 La 20:49
    
    Asta este o mare problema!
    Daca investittile initiale sunt din cauza subsidiilor guvernamentale asta este practic un furt din taxele platitorilor care a) fie nu au case sau nu traiesc in zone unde asta ar fi rentabil b) nu au banii pentru o asemenea investitie.
    In orice caz, este un furt din taxele publice.
    Si daca investitorii privati sau asociatii nu sunt taxati si nu vad de ce ar trebui sa fie taxati este o alta interventie statala neavenita si in detrimentul tuturor.
    Cand o sa trebuiasca sa faca upgrade sau sa arunce moristile la fier vechi, cine o sa suporte costurile? Tot platitorul de taxe jecmanit de stat?
    
    Răspundeți
    - Hantzy 01/02/2023 La 7:27
      
      Daca investittile initiale sunt din cauza subsidiilor guvernamentale (…)
      Aș putea răspunde laconic „dacă” și toată teoria dumitale ar rămâne scrisă de pomană. Dar pentru a nu mă mai plictisi și altădată cu astfel de teorii paranoice, adaug că administrarea banilor publici de către guverne este legitimă, morală și sănătoasă. O țară e ca o familie, iar când părinții vor să-și motiveze copiii să ia note bune, au tot dreptul să le promită bani de buzunar sau o tabără de vară, în timp ce celor care fumează le confiscă țigările. Exact la fel, administrațiile au dreptul să promoveze acțiuni care sunt benefice tuturor, prin asigurarea unui mediu sănătos (care e o obligație constituțională), și să le descurajeze pe cele dăunătoare.
      
      Răspundeți
      - Durak 01/02/2023 La 13:43
        
        Unde sunt studiile de fezabilitiate si de cost-beneficii (nu sunt cerute prin lege de UE?) si de ce trebuie discriminati pozitiv prin subsidii din taxele tuturor cei care sunt atat de incantati de ideile astea?
        
        „asigurarea unui mediu sănătos”
        Dezurbanizare fortata?
        
        Răspundeți
        
        Hantzy 04/02/2023 La 17:09
        
        Studiile sunt la investitori. Administratorul stabilește doar cadrul legal, unic pentru toți.
        Asta cu „dezurbanizarea forțată” este o eroare logică. Care ar fi alternativa la mediul sănătos? Inhalații forțate cu CO2? Urbanizarea forțată? A mai încercat unul. A ajuns să fie de Crăciun porcul cel mai bun.
        
        Durak 06/02/2023 La 6:56
        
        @Hantzy
        Nu va este teama ca vine Linoleumul European sa verifice contributia/complicitatea celor care au promovat ecoapocalipsa?
        Stiti, de la procesul de la Nuremberg incoace, justificarea ca s-a primit ordin de la superiori nu mai functioneaza ca aparare.
        Si sunt luate in considerare la procese legalitatea ordinelor.
PIFu 27/01/2023 La 13:47

Haideti ca acum m-ati lasat cu gura cascata, nu cu curba clasata!
CE FRUMOS VA JUCATI CU IPOTEZELE SI LE PREZENTATI CA FIIND REZULTATE!
Energia electrica este ca energia hidraulica, adica se deplaseaza catre zona unde intalneste o rezistenta mai mica.
Tinand cont ca zonele pe unde se exporta energie sunt catre vecinii nostrii si ca principalele linii de export sunt in Dobrogea putem PRESUPUNE ca energia electrica produsa de eoliene se duce catre Ucraina si Bulgaria. La fel putem presupune ca enegia hidro din Portile de fier se duce catre Serbia si Bulgaria!
Dar doar PRESUPUNEM, nu stim daca nu se duc cei 1400 MW de la Cernavoda care sunt mai aproape ca statie electrica de aceste linii si atunci avand o rezistenta mai mica pe linie exportam energie produsa de centrala nuclearelectrica!
In realitate, nu stim care din energia electrica produsa pleaca pe cablurile de export, iar hartia suporta orice.
La fel la import, ca sa stim trebuie facute calculele de sistem pentru vecini, poate preluam energia solara si eoliana din sudul Ungarie si hidro din Serbia, nu numai nuclearul de la Kozlodui.
Cat despre cei 100 euro pentru prosumator, ar trebui ca acesta sa plateasca munca suplimentara a dispecerului.
Cand nu e soare si nu e vant, din cauza lor, vom ajunge cu toti sa platim mult mai mult decat daca acestia nu ar exista, deoarece reducerea sarcinii unui grup termo clasic conduce la cresterea emisiilor de noxe raportate la unitatea de energie electrica produsa, iar o pornire si o oprire de grup, chiar si din stare calda costa si emite mai mult decat daca nu ar exista aceaste manevre. Ca sa nu mai spun ca atunci cand nu esti auto-suficient energetic apar speculatiile si platesti cel mai mare pret, pentru ca se poate!
Stocarea e buna, dar in Romania aceasta are acelasi viitor ca si termoficarea, adica va continua sa fie ineficienta financiar decenii de acum inainte (nu exista o piata care sa reglementeze stocarea, iar bateriile costa o gramada, nu tin mai mult de 3 – 4 ore si asta daca nu exista un consum mare care sa le descarce mult mai repede).

Răspundeți
- Ioan 27/01/2023 La 20:52
  
  @PIFu- nu pot sa cred ca dupa cateva articole in cascada ale domnului Dragostin tot nu intelegeti cum functioneaza SEN si la ce se refera autorul.
  Sa o luam de la coada la cap.
  Omul vorbeste despre CHEAP ca forma de stocare a energiei, nu despre baterii.
  Reglarea momentana a sarcinii se face cu ajutorul hidrocentralelor nu cu ajutorul termocentralelor sau atomocentralelor, adica deschizi o vana ( un robinet supradimensionat) si produci mai multa energie in cateva secunde sau inchizi o vana si scade puterea in cateva secunde. Nu trebuie sa o deschizi sau sa o inchizi complet , se poate si partial. Cu metoda asta, la puteri mari, nu intra in competitie nimic din ce s-a inventat pana acum, poate doar bateriile +invertoare in viitor cand va fi capacitate de stocare suficienta. Avem litiu, avem productie de baterii, de invertoare? Nu! Stim sa facem tunele de aductiune prin munti ? Stim de vreo 50-70 de ani! Ce va tot legati de Tarnita-Lapustesti ? Ar putea fi unul dintre proiectele in care munca, contributia noastra, banii care raman in tara, ar fi dintre cele mai mari. Nu este normal sa irosesti apa, sa golesti lacurile de acumulare cand poate urma o vreme secetoasa, cand poti construi aceste CHEAP care iti plimba apa intre doua lacuri aflate la o diferenta de nivel.
  Prognozele meteo sunt din ce in ce mai precise. La temperatura, toate site-urile de vreme o nimeresc cu +/- 0,5 grd.C. Vantul si nebulozitatea sunt aproape la fel de exacte. De ce nu s-ar putea prevedea cu ajutorul big data, machine+deep learning sau AI momentele cand eolienele si solarele intra sau ies din sarcina , astfel incat sa fim pregatiti pentru ajustarea puterii? Nu avem date destule pentru training? Din contra, nu avem capacitate de stocare! Deloc, nu ca in alte tari civilizate!
  Solutiile propuse de autor sunt perfect rationale insa incep sa cred ca anumite teme de discutie sunt intentionat sabotate si ni se baga pe gat cu forta simplicitatea si convenienta solutiilor pe gaze, incepand de la articolele domnului Cranganu pana la ce scrie freelancerul Gabriel Pacurariu. Unul ne ameninta mai subtil cu prabusirea civilizatiei daca vom renunta la combustibilii fosili, altul face uz de securitatea energetica a Romaniei. Ambii uita ca, cel putin pe noi, gazele ne vor duce pe termen lung la mana ciuva, fie la mana OMV, fie la mana Gazprom, fie la mana azerilor, kazahilor sau a celor din Golf. Va las pe dvs. sa decideti la mana cui doriti sa fim in viitor…
  
  Răspundeți
  - Traian Şurtea 28/01/2023 La 10:23
    
    a se vedea
    https://www.descopera.ro/stiinta/20262921-centrala-hidroelectrica-numita-si-bateria-de-apa-din-alpii-elvetieni-este-operationala
    dar a durat ceva până au construit-o
    
    Răspundeți
  - Stelian 28/01/2023 La 16:04
    
    Eu stiu un singur stat federal din lume ce are productia de energie peste 90% din energie regenerabila – hidro. Restul toti au energie electrica din combinatii mixte de diversi combustibili. Au iesit pe piata acum ceva ani unii cu incalzirea, acum cu schimbarile climatice. Care schimbari sunt de cind lumea si pamintul, ca d-aia au fost ere glaciare si alte d-astea. Planeta si mama natura au o inerite uriasa si o capacitate de regenerare dincolo de imaginatia noastra.In lumea spre care romanii se uita exista colaborare intre tari si comertul cu gaze, carbune si petrol se desfasoara civilizat. In lumea din est unde jocurile le fac nu democratiile titn aceste amenintari ca vom fi la mina OMV, sau rusi. Nu eu sau domnia ta suntem de vina ca Romania prin guvernele corupte si rapace a vindut companiile nationale pe nimic altora si platforma continentala cu o viteza si mai mare incg\heind contracte paguboase. Dl Cranganu e un profesor respectat si are argumente mult mai solide decit autorul acestei serii de articole, care isi promoveaza interesele propriei firme, acum avind de gind sa ne fericeasca cu lacuri de acumulare. Romania nu e o tara foarte mare unde poti sacrifica zone sa faci astfel de lacuri.
    Dl Dragostin o da ca-n Caragiale cu castravetele acum fiind lacurile de acumulare, desi eu ii spun ca problema e ca Romania nu-si poate acoperi cum trebuie curba de sarcina, avind probleme uneori chiar si la golul de noapte. In Romania de peste 30 de ani necesarul de energie electrica scade, iar de citiva ani este importatoare neta de energie. Da, are dreptate, modificind o afirmatie de-a mea cind am zis ca vinzi noapte la gol energie ieftina si cumperi la virf de seara energie scumpa. De-a lungul vietii mele am citit multe articole despre a produce energie electrica din diverse alte forme de energie, dar n-au depasit stadiul teoretic si cred ca nici cel de laborator. Cind eram copil se vorbea de energia valurilor si energia mareelor, ambele existind in natura si, in plus, avind avantajul ca sunt continui. Ori e cam liniste. Parca am vazut ceva ca au facut portughezii acum vreo 15 ani, un grup de energie a valurilor de vreo 2 Mw, dar liniste si pace de atunci. Ca o ironie a sortii se folosesc 2 din cele mai cunoscute si oarecum exploatate, energia vintului care a miscat corabii si mori de vind si un pic energia solara.
    Eu va spun ca nivelul de import de nergie electrica al Romaniei va creste pe masura ce grupurile termice vor dispare, ca si asa trebuiau inlocuite de mult. Mai repet o data: in 2027 grupul 1 de la Cernavoda cu indice de utilizare de peste 80% va dispare macar 2 ani. De unde va lua Romania 700 Mw constant, ora de ora? DIn lacurile cu care ne imbrobodeste dl Dragostin? Nu, din import caci nu se vede vreo mare investitie de grup energetic. Si mai repet intrebarea: De ce aceste articole n-au semnul de publicitate? Ca ele reflecta punctul de vedere al unei companii cu interese in energie.
    
    Răspundeți
    - cd 29/01/2023 La 20:05
      
      @stelian: DA !…sunt interesat sa se construiasca in Romania ORICE CENTRALA CHEAP, nu numai TL.
      Si DA!…as face-o eu, daca as avea 1 miliard de EUR
      DA ! recunosc si sustin toate acesta de mai sus , inca din 1986 cind am luat contact prima data cu acest concept/proiect !
      
      Răspundeți
      - cd 29/01/2023 La 20:08
        
        PS @ stelian: in’86, Tarnita era gindita pentru CNE Cernavoda, care, intimplator, la acea vreme intra in sfera preocuparilor mele „hobby”
        
        Răspundeți
      - Stelian 30/01/2023 La 21:45
        
        E perfect!
        Dar puneti semnul P de publicitate pe aceste articole si gata! Stie toata lumea ca cineva vrea sa vinda ceva si e privit cu doza de reticenta a reclamelor.
        
        Răspundeți
        
        dragostin catalin 31/01/2023 La 15:42
        
        @ Stelian: „…cineva vrea sa vinda ceva si e privit cu doza de reticenta a reclamelor….”
        
        sau poate ca e privit cu dorinta de a cumpara ceva stiind ca e foarte bun …cum ar fi un Mercedes, sau o portie de KFC !?
        
        in marea majoritate a cumparatorilor seriosi, acestia cumpara lucruri cunoscute si testate comercial…ceilalti care se iau dupa reclame, nu sunt dintre cei mai seriosi…sunt doar gugustiuci
    - Hantzy 30/01/2023 La 20:44
      
      Dl Cranganu e un profesor respectat si are argumente mult mai solide (…)
      Dl Crânganu a scris acum câțiva ani un articol în care făcea o listă a erorilor de logică, pe care le atribuia exclusiv oponenților domniei sale. Printre ele, domnia sa enumera „apelul la autoritate” și „părtinirea de confirmare”. Aș adăuga acum „dovada prin exemplu”, „apelul la istorie”, „apelul la disjunctie”, „păpușa de paie”. Or mai fi si altele, dar cel puțin astea le-am identificat eu in intervenția dumitale, Stelian.
      
      Răspundeți
  - PIFu 28/01/2023 La 17:21
    
    In Texas prin 2007 cu retele neuronale care anticipau cererea vs vant au pierdut in 30 min 4GW productie in eoliene.
    Le-a luat 3 zile sa reporneasca sistemul!
    Natura este imprevizibila, de ce sa ne lasam pe mana ei?
    
    Răspundeți
    - Dan Berindei 30/01/2023 La 12:09
      
      Nu stiu in 2007 cum a fost, dar stiu ca in 2021 au pierdut din cauza inghetului o capacitate de 16 GW pe eolian si 30 GW pe gaz/carbune/nuclear.
      
      > Woodfin said Tuesday that 16 gigawatts of renewable energy generation, mostly wind generation, are offline and that 30 gigawatts of thermal sources, which include gas, coal and nuclear energy, are offline.
      
      Asta in conditiile in care aveau deja o prognoza care le zicea sa nu se astepte la mai mult de 6 GW de la eoliene, deci pierderea a fost de fapt de 6 GW pe eolian si 30 GW pe restul:
      
      > Only 7% of ERCOT’s forecasted winter capacity, or 6 gigawatts, was expected to come from various wind power sources across the state.
      
      Natura este imprevizibila, oare de ce s-au lasat la mana ei cand au construit acele centrale pe gaz/carbune/nucleare?
      
      Răspundeți
      - Dan Berindei 30/01/2023 La 12:10
        
        Am uitat sa includ link-ul:
        
        https://www.texastribune.org/2021/02/16/natural-gas-power-storm/
        
        Răspundeți
      - Hantzy 30/01/2023 La 20:29
        
        Sunt mai multe dependențe de mofturile naturii în ceea ce privește tehnologiile clasice, decât cele la care sunt supuse cele regenerabile.
        În primul rând, resursele naturale nu sunt uniform distribuite în natura imprevizibilă, apoi nu cunoaștem cu precizie cantitatea exploatabila a acestora, iar distanțele imense pe care trebuie uneori transportate le fac uneori incerte datorită intemperiilor. Apoi și facilitățile de exploatare și producție sunt și ele determinate de condițiile geografice, deci tot de capriciile naturii.
        Și, poate cel mai important, folosirea intensivă a combustibililor fosili accentuează impredictibilitatea naturală.
        
        Răspundeți
- dragostin catalin 28/01/2023 La 6:56
  
  @Pifu: nu cred ca ati inteles despre ce e vorba.
  Acele poze sunt reflectarea unei balante energetice „pe contur” (al tarii) adica ce se produce, ce se consuma cit exportam si cit importam si, mai ales CIND se intimpla toate astea. …NIMIC ALTCEVA
  Aceste „poze”se bazeaza pe date reale, obiective, inregistrate orar, oficiale si publice, deci, sunteti liber si aveti si dvs. posibilitatea sa va jucati cu ele, sa le verificati si/sau sa le verificati veridicitatea, si evident, sa le contestati, in cel mai rau caz, sau comentati, in cel mai bun caz
  Dupa cum veti fi observat probabil, acele cifre seci, publicate de Transelectrcia, nu spun (si, nici nu e relevant) cine,cind,cum importa/exporta, produce/consuma si, mai ales, de unde.
  V-as da insa, un exemplu „hidraulic” mult mai usor de inteles de oricine, decit ce ati sugerat dvs.:
  Imaginati-va SEN ca o piscina la care trebuie mentinut nivelul constant la 1,5 m.
  Piscina e alimentata cu amestec de apa de munte („verde”, cea mai curata !), apa de la reteaua orasului (potabila), apa dintr-un put (calcaroasa) si apa dintr-o balta plina de broaste
  In functie de cit ploua, de cit se evapora, de cit consum pentru udatul gazonului, dar, si de cit fura vecinul printr-o teava, de cite scapari sunt prin peretii neetansi, si, de cit de curata vreau sa fie, ca sa pot face baie in mod placut si sanatos, completarea se face cu una din sursele de apa disponibile.
  Deci, nici nu ma intereseaza scaparile / pierderile /iesirile (exceptind pe vecinul care fura).
  Acum, pornind de aici, Primaria ce ne spune (adica Primaria = Comisia Europeana) ? Mai baieti, ia conectati-va voi piscinele pentru a va „ajuta” (?!) sa va echilibrati /pastrati nivelul constant LEGAL de apa- 1,5 m in toate piscinele !.
  De aici, in mod similar, puteti conceptualiza ce se intimpla, daca:
  – piscinele nu sunt toate la fel (design, tehnologii, materiale, automatizari)
  – marimile fiecareia
  – sursele de apa de unde se alimenteaza fiecare samd…SI FOARTE IMPORTANT ! ce fel de contracte de furnizare apa am (daca vreau sa am si, oricum eu trebuie sa decid), dupa cum, depinde si de dorinta mea de a pune contor cu dublu sens pe conexiunile cu vecinii sa vad ce/unde/cit se duce de la mine la ei si invers. Dar, toate astea devin nerelevante daca am sursele mele de apa si, sunt multumit de ele, suficiente si pentru a face baie si a ma delecta cu un sprit rece vara, pe marginea ei.
  Si, daca tot am toate acestea, atunci, fac un mic „vas de expansiune” (rezervor – Tarnita Lapustesti), astfel incit atunci cind am prea multa apa (ploua mult, sau viitura pe apa de munte, deci „energie verde”) , si imi creste nivelul, mai bine o stochez decit s-o dau la vecini / sau furnizori si, cind imi scade nivelul, o pun inapoi in piscina mea (ce nu e interzis, e permis, cum bine zice dl.xyz mai jos)
  N-ar fi mai usor de inteles asa de catre oricine ?
  Dar, de aici, se pot naste atitea intrebari si concluzii !?!?…cum zice si conchide mai jos si dl. xyz
  
  Răspundeți
  - PIFu 28/01/2023 La 17:16
    
    TL e o varianta de stocare. Nu e singura. Piata de stocare e nergelementata, deci nu ai niciun stimulent sa o faci!
    TL nu se va face niciodata din multe motive, mediu, lipsa cunostinte, lipsa EPC si mai ales incapacitatea Hidroelectrica de a derula un contract ca Stejaru sau licitatia Vidraru.
    Ce spun e ca stim sa exportam energie cand intra regenerabilele, nu e cea produsa de ele ci doar energie si ca importam pt ca statul nu e capabil sa faca centrale!
    @ioan Sunt termist, stiu cum functioneaza un sistem energetic, problema e ca rezerva secundara si tertiara exista doar pe hartie la ANRE!
    
    Răspundeți
    - MirceaM 29/01/2023 La 19:25
      
      „problema e ca rezerva secundara si tertiara exista doar pe hartie la ANRE!”
      Ahhmm…puteti detalia? Ma intereseaza subiectul…scriu ceva pe tema asta (eolienele nu asigura nici macar rezerva de reglaj primar, abia acum incep sa miste firav de tot…de secundar si tertiar ce sa mai vorbim, poate va refereati la ei? desi astia nu au nici pe hartie :P) si am luat de bun ce zice Hidroelelctica.
      „cel mai mare furnizor de servicii de sistem din Romania(la nivel national, in anul 2021 a asigurat circa 58,05% din banda necesara de reglaj secundar, 79,07% din necesarul de rezerva tertiara rapida la crestere, 26,26% din necesarul de rezerva tertiara rapida la scădere 100% din serviciul de asigurare a energiei reactive debitata sau absorbita din retea in banda secundara de reglaj a tensiunii), asigurand stabilitatea Sistemului Energetic National”.
      Se vede si din graficele de la Trans ca hidro nu asigura doar la baza…aveam (de fapt inca mai am :P) impresia ca Hidro face bani buni din asta.
      Puteti detalia afirmatia dvs?
      
      Răspundeți
xyz 27/01/2023 La 16:21

Nu România exportă, sau importă. Furnizorii o fac. Ce nu e interzis, e permis. Ține de libertatea de mișcare mărfuri, capital, persoane. Deci e o chestiune de reglementare, politică. Alternativa ar fi un protecționism. Chiar și cu CHEAP, în aceste condiții de reglementare, tot alții ar lua caimacul.
Tehnic, chiar și fără CHEAP, volatilitatea poate fi absorbită prin hidro și turbine pe gaz, dar nu e în interesul brokerilor de energie acreditați și agrementați.
Problema nu este atât tehnică, pe cât este de comercială și legală… și va fi procrastinată până la reducere la absurd.

Se poate reglementa, din câte știu, prin ordinea de merit și serviciile de sistem și echilibrare. O regulă de penalizare pe aceste piețe la nivel de dublul prețului maxim de import ar calma specula.

După aia, pe o imagine mai puțin învolburată, se pot face histograme pentru cost-beneficiu și, poate, Tarnița… sau alte stocări. Invers turnăm resurse în sită.

Răspundeți
- PIFu 28/01/2023 La 10:03
  
  Asta se intampla pentru ca nu exista capacitate de productie care sa acopere cererea, pentru ca statul proprietar peste 80% din sistem nu a investit nici in centrale noi nici nu a reusit sa retehnologizeze ce are.
  Tinmar Energy a facut un contract cu puiul din Serbia pentru vanzare si cumparare de energie, perfect legal inregistrat la ANRE. Cand e pretul mic aici exporta, cand e mare importa. Profit din ambele operatiuni! E ilegal, nu, e imoral, poate, dar nu sunt sigur, pentru ca profitul e ce tine capitalismul in picioare.
  Traderii joaca ca orice intermediar jocul cu ce au la dispozitie, daca ar fi marfa pretul ar fi jos, dar nefiind ce gasesc speculeaza, ceea ce nu e nici ilegal nici imoral.
  
  Răspundeți
  - xyz 28/01/2023 La 11:23
    
    https://cdn.hidroelectrica.ro/cdn/aga/2018/2311/nota_lichidare_societate_serbia.pdf
    
    Răspundeți
  - Harald 28/01/2023 La 14:19
    
    „daca ar fi marfa pretul ar fi jos”
    
    Asta descrie însăși funcționarea oricărei piețe, însă asta e și partea pe care oamenii formați profesional în comunism nu o înțeleg și nu o vor înțelege niciodată.
    
    Dpdv economic, comunismul însuși era despre manipularea totală a pieței: capitalism monopolist de stat, asta era comunismul, în realitate. Iar cohorte întregi de oameni formați profesional în comunism (inclusiv la Berlin, nu doar la București) încearcă să mențină monopolul (Transelectrica este prin lege monopol) pentru că ei altceva nu știu.
    
    În urmă cu 25-30 de ani, la fel mergeau lucrurile în telecomunicații: Romtelecom avea prin lege monopolul asupra serviciilor de voce, așa că ajunsese la neobrăzarea de a-i explica Ministerului de Finanțe să-și construiască singur, pe banii lui, linii telefonice între București și punctele vamale de frontieră, după care să le predea spre exploatare către Romtelecom, în baza legii care îi asigura monopolul asupra serviciilor de voce.
    
    Reindustrializarea României de la asta va trebui să înceapă, de la agenți economici care să-și asigure propria energie electrică fără niciun amestec din partea statului sau din partea Transelectrica. Și în momentul acela, o mulțime de ”oameni de bine”, care au trăit toată viața lor din bani publici, vor trebui să-și caute o muncă cinstită.
    
    P.S. Cel ce sintagma ”oameni de bine” era Ion Iliescu. Și el a trăit toată viața tot din bani publici.
    
    Răspundeți
    - intrebari 30/01/2023 La 6:12
      
      „…de la agenți economici care să-și asigure propria energie electrică fără niciun amestec din partea statului sau din partea Transelectrica.”
      
      https://www.anre.ro/ro/presa/comunicate/informare-de-presa-anre-a-aprobat-infiintarea-de-noi-capacitati-energetice-cu-putere-totala-instalata-de-peste-97-mw
      
      „Pe termen scurt sunt prioritare următoarele proiecte pentru transformarea verde a companiei:
      • Finalizarea instalației de cogenerare CHP 49MW pe platforma industrială de la Rm. Vâlcea pentru producerea de energie electrică, abur și apă caldă;
      • Finalizarea centralei termice de la Rm. Vâlcea pentru producție abur necesar instalațiilor tehnologice ;…”
      https://chimcomplex.com/pentru-maine/
      
      ” Pachetul de active a fost adjudecat la preţul de 8,22 mil. euro şi este compus din: staţia electrică de 110 Kv; gospodărie de combustibili solizi; secţia de tratare chimică a apei; racord gaze naturale; clădiri şi terenuri
      “Adjudecarea activelor face parte din politica Chimcomplex de a-şi consolida şi securiza poziţia în domeniul energetic. Activele vor fi integrate în strategiile investiţionale ale Chimcomplex, urmând să fie utilizate la dezvoltarea unei centrale de cogenerare de mare capacitate şi înaltă eficienţă”, se arată în raportul publicat la BVB.”
      https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/chimcomplex-a-cumparat-prin-licitatie-active-de-8-2-mil-euro-de-la-20333669
      
      Răspundeți
Ursul Bruno 27/01/2023 La 20:10

Germania este tara cu cele mai multe eoliene, in conditii de vant ele producand mult, foarte mult curent electric pe care il „exporta” datorita lipsei capacitatilor de stocare, lipsei infrastructurii de transport, culmea mai si plateste celor care importa curentul excedentar, Austria, Olanda sau Polonia, „cadoul energetic” sumandu-se undeva la jumatate de miliard de euro in utlimul an.
Culmea, este nevoie ca parcurile eoliene sa fie oprite iar celor care le administreaza statul plateste sume imense datorita nefunctionarii acestora si totul in conditiile unui pret de 32 Centi/KWh in 2021, in 2022 acesta urcand la 40 centi/KWh, totul finantat in mare parte de consumatorii casnici si totul legal conform unei legi bine ticluite de lobbyisti.
Va dati seama de absurditatea situatiei ? O tara produce curent verde ecologic in cantitati enorme, cantitati cu care deocamdata nu are ce face pt ca nu le poate stoca iar in situatii in are vantul nu bate cat trebuie, fie ca porneste centralele pe gaz, fie ca importa curent gri produs in centrale pe carbune si nuclear produs undeva in Europa pe langa canitatile imense produse de centrale pe baza de lignit autohtone cu cele mai mari emanatii de CO2.
Sistemul energetic european este intercontectat si nu vad cum Romania ar putea exporta doar curentul gri iar cel verde „bun” sa ramana in tara astfel incat sa fie reduse platile pt certificatele verzi, platim numai pt productia „murdara” ?
Daca curentul s-ar putea trasporta in lazi poate ar fi o optiune, pe o lada scriem Made in Romania din resurse verzi fara sa platim certificate ecologice pt uzul intern, scutim consumatorul de niste bani in plus iar pe alta lada scriem Made in Romania din resurse gri , „murdare” pe care le dam la export si taxam importatorii pt plata certificatelor verzi, adica ii punem pe altii la plata !
La fel de absurd daca nu si mai, demn de comedy !!
Problema stocarii curentului electric in cantitati mari n-a rezolvat-o apropae nimeni, doar cei pe care i-a „bloagoslovit” natura cu rauri si vai destule care se pot „infunda” si construi baraje peste baraje astfel incat apa sa poata fi pompata dintr-un bazin in altul, in functie de nevoi, motiv pt care in Norvegia datorita potentialului hidro merita productia la scara mare a hidrogenului, costurile de productie fiind undeva la cativa centi.
Si uite asa ne invartim in jurul cozii fara a gasi solutia, suntem intr-o dilema iar dilemele nu se pot rezolva, raman atata timp cat nu sunt eliminate, complet.
Vad ca ne place sa sa privim diagrame, sa facem calcule peste calcule, nu rezolva problema/dilema daca nu pornim la drum fara a incerca sa anticipam pana in cel mai mic amanunt ce s-ar putea intampla si la ce costuri. este imposbil, birocratii de la Bruxelles au sunat goarna si au intonat cantecul „Green Deal ”
Se aloca sume imense pe start-upuri in multe domenii, de multe ori bani aruncati in vant, poate ar fi mai eficienta focusarea pe acele start-upuri care incearca sa gaseasca solutii inteligente in domeniul energetic, fara energie nu functioneaza nimic, cu atat mai putin inteligenta artificiala, daca o scoatem din priza putem face coteti de gaini din computere si servere, apropo de digitalizare.

Răspundeți
MirceaM 27/01/2023 La 20:41

E misto sa discuti pe grafice si cifre cu autori care nu au un bat infipt in fund :P
Imbinam relaxarea cu invatatul, carevasazica..dar e fair sa nu uitam ca articolele „astea” cu grafice si date iau mai mult timp ca ‘alea” pe impresii, si ca treaba e facuta din placerea de a schimba idei, contre :P
N-o sa va laud, am facut-o la celalalt arricol…devine plictisitor, mai bine sa vedem ce observatii ar fi de facut
1.Ma uit la puterile momentane de acum, e 7:30 seara, arata cam asa:
-productie 9769
-consum 7925
-sold (consum-prod)=-1834…exportam la greu, iarna.
In graficul dvs fig1, in zona de consum de cca 8000 suntem cu productia sub consum, deci importam.
OK, asta era in 2022…ce s-a schimbat de producem mai mult decat consumam, iarna? consumul nu a scazut.
Descarc si eu datele de la Trans, dec 2022-ian 2023 si vad ca soldul era pe minus, deci exportam, in cea mai mare parte a perioadei…exceptie 11.01.2023-16.01.2023. Cand eolianul a fost farte mic!
Din aceasta perspectiva as spune ca eolianul a devenit important…atunci cand e :P Cand nu e importam.
asta confirma nu doar ca stocarea e importanta (daca avem arii realtiv egale, daca nu avem alta problema, mai naspa) ci si ca exisata o pondere sanatoasa (voi detalia ai incolo) intre regenerabilele nepredictibile si restul. Daca nu o respectam ….depindem de altii!
2.Exemplul cu aia 5kW este cel putin incomplet….ca sa fiu soft :P
De ce? Pentru ca blocurile de generare nu sunt rigide (alea termoelectrice si hidroelectrice..la nuclear nu stiu) pot functiona de la puterea minima tehnica in sus , pana la ai nominal (la hidro aia minima e mai mica,aproape de zero, la termo e mai mare,fctie de motorul de actionare al generatorului el sincron,in principal) important de retinut e ca exista o plaja de putere, nu e musai sa cuplezi/decuplezi ceva daca esti in acea plaja.
Da avem prognoza de putere, prognoza de consum, dar nimeni nu dispecerizeaza pe puteri nominale ci intr-o plaja cunoscuta, fctie de tipurle de bolcuri de generare disponibile, se raporteaza zilnic ata puterile active cat si alea minime …din cate stiu.
In plus, daca as fi scartan as spune ca pe JT ne oprim in trafo de JT, dam sau luam de la vecinul prosumator, n-avem treaba cu dispeceratele…incarc trafo mai putin, nu plange din cauza asta, OK, inteleg unde bateti, daca in loc de 5kW ar fi 500.MW? Ca insumate toate dau…ohooho, si peste, si sunt in crestere..cat se poate creste?
3. exista o metodologie de calcul a puterii suportabile de SEN din solar si fotovoltaic, se determina puterea disponibila la crestere/scadere atat anul anterior, se poate modela f. simplu si pe ce se va aduga, schimba, pierde, transforma etc in anul sau anii care vin.
„participanţii la PE au obligaţia să transmită la OTS pentru fiecare interval de dispecerizare (h) puterea activă disponibilă (Pdisp), puterea minimă tehnic (Pmin) și notificarea fizică (PNF) pentru fiecare unitate dispecerizabilă” zice un studi f. misto pe care l-am dibiuit zielel astea.
Una peste alta putem calcula la marele fix cat poate suporta SEN pe fotovoltaic + eolian, sau separat, atat atunci cand e soare si vant cat si atunci cand dispare (calculand puterea disponibila/ necesara atat la intrarea cat si al iesirea din functiune a capcaitatilor nepredictibil, tinand cont inclusiv de varfurile de sarcina cat si de golurile de sarcina).
asta apropo de aiureala aia cu 15GW de eolian…SEN-ul acum, asa cum e, nu suporta asa ceva…cred ca asta va fi subiectul pe care-l voi ataca daca am timp… cat suporta acum, asa cum e SEN-ul, regenerabile fara stocare. ca sa terminam odata cu circul asat pe impresii :P
Revenisd la stocare, treaba e mai complicata, ptr ca stocarea costa, transformarea din energie mecanica, termica in en el costa, sunt si niste timpi morti tenologici, nu doar de productie efectiva, pierderi, avem si niste randamente care ne dau niste limite….nu as fi atat de sigur ca stocarea (in alte forme de energie decat en. el)e prioritata nr1, stocare in en el nu prea putem decat pe baterii, care sunt scumpe (daca calculezi un VAN la 20-30 de ani cazi de pe scaun cand vezi cat costa de fapt) eu cred ca acum, in faza asta si cu banii pe care nu-i avem (timp nici atat), o dispecerizare mai destepata ar fi prima chestie care trebuie de urgenta facuta. Optimizam ce avem, vad niste aberatii vara, de ex., apoi crestem in paralel SEN-ul atat cu blocurile care functioneaza cu energie primara (aia care actioneaza motoarele blocurilor)stocata cat si cu regenerabilele impredictibile, dupa formulele stiute. Si daca vrem sa fim verzi crestem nuclearul si hidro, ( economic alegem ce da energie mai ieftin etc) apoi avem marja sa crestem si solarul si eolianul, tehnic, sigur, nu dupa ureche. Nu e mare filosofie pana la urma…e o vorba pe la tara…”cap sa ai ca mintea-ti vine”

Răspundeți
Sorin 27/01/2023 La 22:46

Importurile/exporturile de energie electrică au și alte implicații și trebuie să avem mare grijă la ce ne dorim.

Am studiat puțin graficele cu exporturile de energie de pe https://energy-charts.info și am realizat relativ rapid că faptul că eolienele din Dobrogea produc energie spre capacitatea maximă sau, dimpotrivă, spre capacitatea minimă implică exporturi respectiv importuri de energie mergând până în Grecia și Turcia în sud și până în Germania în vest. Exact după cum ați explicat în episodul anterior, România face parte din două grupuri regionale în cadrul ENTSO-E. Ei bine asta se vede inclusiv în realitatea de zi cu zi în ce privește exporturile și importurile de energie.

Implicațiile ar fi următoarele:
(A) Taxarea importurilor nu ne-ar avantaja fiindcă doar ar crește prețul electricității la noi, în timp ce noi în continuare am exporta ieftin. Sigur, asta ar putea fi un stimulent pentru construcția unor noi capacități de energie. Dar nu e sigur nici că se vor construi și nici orizontul de timp în care se vor construi, iar până atunci restul economiei ar avea de suferit. Ca dovadă chiar perioada actuală, cu prețuri record la energie, economia suferă, dar investițiile în continuare se lasă așteptate.

(B) Construcția unor CHEAP-uri desigur că ar ajuta la echilibrarea energiei intermitente, dar trebuie să fim conștienți că nu doar România ar beneficia de construcția lor, ci toate țările din cele două regiuni ENTSO-E. În realitate va fi cât se poate de real scenariul să apară o cerere mai mare de energie din partea Germaniei (nu bate vântul în Marea Baltică), iar Tarnița-Lapuștești să fie folosită pentru aprovizionarea Germaniei, cu toate că investiția e a statului român.

Iată de ce e foarte important a fi discutate două posibile direcții:
(1) Dacă rămânem în continuare pe piața comună de energie și pe prețul marginal, trebuie să fim conștienți că acest preț va fi întodeauna influențat de producția și consumul celor mai mari consumatori din această piață, adică de Germania, Italia și Polonia și că orice investiții demarează România vor ajuta toate țările din piață, nu doar România. Și atunci România ar trebui să ceară neaparat fonduri europene pentru aceste investiții. Dar mai mult decât atât, România ar trebui să ceară UE să analizeze cât mai exhaustiv costurile/beneficiile pieței comune având în vedere că unele țări (Germania, Italia) nu vor de exemplu să investească în energia nucleară în timp ce Polonia depinde foarte mult de termocentralele pe cărbune. Toate astea se reflectă în prețul electricității din România.

(2) România ar trebui să studieze dacă nu ar fi mai convenabil pentru ea să aplice sistemul single-buyer, ceea ce parțial a și făcut prin ultimul OUG pe energie. Asta ar însemna că Transelectrica va cumpăra toată energia din piață la prețuri mai mult sau mai puțin reglementate și ar putea avea monopol și pe partea de importuri/exporturi. Cu siguranța asta ar intra în conflict cu legislația UE, dar ar trebui studiat, fie doar ca și punct de plecare în eventuale negocieri cu UE pe această temă.

Răspundeți
- Ursul Bruno 28/01/2023 La 10:46
  
  „Hidroelectrica vrea centrală de hidrogen verde în Braşov” din Buna ziua Brasov 27.01.23.
  Acesta este drumul pe care trebuie deocamdata mers, exista fonduri de la UE pt asemenea proiecte.
  Productia de hidrogen verde si utilizarea sa acestui la scara industriala este singura modalitate in afara varianta hidro de stocare a curentului chiar daca eficienta datorita transformarii si retransformarii succesive scade eficienta.
  Ce dorim ? reducerea dependentei de resurse fosile si crestrea ponderii variantelor curate de producere a energiei necesare sau ne incurcam in calcule de eficienta pe moment ?
  Care a fost randamenetul primului motor pe abur si unde s-a ajuns datorita progresului technologic ? si-o fi pus acestea intrebare James Watt ? da si-a pus-o dupa ce motorul construit de Thomas Savery a aparut.
  Fara o astfel a abordare, increderea in progresul technologic pe parcursul implementarii noilor solutii dilema ramane, dilemele nu se pot rezolva decat prin eliminarea lor.
  
  Răspundeți
  - Sorin 29/01/2023 La 21:49
    
    Din păcate la nivelul UE s-a evitat să se analizeze costurile decarbonizării. Energia eoliană și solară în combinație cu CHEAP-uri, baterii, hidrogen nu e singura variantă disponibilă. În urmă cu 4 ani la nivelul OECD/NEA s-a analizat și alternativa centralelor nucleare iar concluzia de atunci a fost că varianta cu centrale nucleare este mai ieftină, mai ales acolo unde nu există prea multe resurse hidro. Politicienii din UE nu au părut interesați de acele studii.
    
    Răspundeți
    - Ursul Bruno 30/01/2023 La 19:29
      
      Nu acum 4 ani, acum UE „fierbe” si doreste accelerarea folosirii hidrogenului, dintr-o data a devenit atractiv !!
      Energia nucleara este declarata „verde” iar hidrogenul obtinut „albastru” , probabil pt a putea fi mai bine deosebite.
      Exista destula intrebuintare pt hidrogen, pana la 10 % se poate amesteca cu gazul din conducte, se poate alimenta industria chimica , se poate transforma in combustibili, adevarat randamentul fiind undeva la 30 % sau folosi cu randamente mai bune la nevoie in centrale pe gaz.
      Exista destule solutii, se incearca mult, piata are posibilitati atata timp cat politicul nu-si baga coada prea mult si tare, orice subventie din motive ideologice fiind contraproductiva, in schimb sustinerea si mai tare a cercetarii ar fi de dorit.
      Cancelarul german este in turneu prin America de Sud in cautare de resurse, mai ales litiu pt baterii, populatia autohtona se opune datorita distrugerii mediului si a folosirii apei de care agricultura si oamenii au multa nevoie decat dorintele fanteziste ale europenilor de a slava planeta si linistii constiinta ecologica.
      Un avocat a spus ca tarile din emisfera nordica sunt pe cale sa distruga iar sudul, mai sarac astfel incat sa-si poata mentine nivelul de trai, iata ca cei din sud incep sa devina mai destupati la minte si inteleg jocul murdar pe seama resurselor curate de producere a energiei.
      
      Răspundeți
- narci 28/01/2023 La 23:11
  
  Din punct de vedere tehnic nu stau chiar asa lucrurile. Un CHEAP in Romania ar ajuta tarile din jur dar nu chiar Germiania situata la peste 1000 km distanta. Asta deoarece firele au o rezistivitate iar curentul din Romania s-ar risipi in mare parte doar pe rezistivitatea firelor. In schimb se poate intampla o „shiftare” ca sa zic asa. Curentul din Romania merge in Ungaria, cel din vestul Ungariei merge in Austria iar cel din vestul Austiei merge in Germania (ceva de genul). Desigur, vorbim de niste cantitati partiale nu totale pentru ca intodeauna curentul va „prefera” calea pe care e cea mai putina rezistenta DAR, nu va alege acea cale in proportie de 100% ci direct proportional cu rezistivitatea.
  In plus, stocarea fiind in Romania, doar Romania va decide cand elibereaza apa din lac si in mod logic ar elibera-o cand e mai „scumpa” indiferent daca acei bani sunt platiti de clienti din Romania sau din Germania.
  P.S. Observ ca se discuta intens de echilibrarea sistemului doar din partea producatorilor de energie dar nimeni nu spune nimic de solutii pe partea consumatorilor care ar putea sa analizeze gridul si sa consume energie atunci cand ea este in surplus.
  
  Răspundeți
  - cd 29/01/2023 La 19:41
    
    @ narci: ref PS
    consumatorii sunt legati de DSO, iar aici, sunt alte probleme.
    Ideea este ca trebuie inceput macro, de la nivel TSO si coborit in jos (na’ca-i pleonasm) la DSO-consumator…daca nu rezolvam problema „de la cap”, ii facem sa sufere pe aceia din coada
    
    Răspundeți
  - Sorin 29/01/2023 La 22:09
    
    Cu siguranță d.p.v. tehnic nu e eficient să transferi energia pe distanțe foarte mari. În practică însă se întâmplă exact cum ați intuit: apare o ”shiftare”. Evident că sunt cantități parțiale care se shiftează.
    
    Desigur că doar România va decide când eliberează apa din lac și România va profita desigur de CHEAP. Spun doar că se pot ivi situații în care și Germania poate profita. De expl dacă nu bate vântul în Marea Baltică Germania va supralicita prețurile din piață astfel că e foarte probabil ca România să se ofere să vândă energia produsă de CHEAP. Ceea ce e foarte bine. Doar că nimic nu garantează că peste două zile și România va fi în situația în care nu bate vântul în Dobrogea și va trebui să importe mai scump decât a vândut fiindcă acum lacul de acumulare e gol :)
    
    În ce privește echilibrea pe partea de consum, este foarte greu să găsești consumatori dispuși să facă asta. Cum ar fi ca o fabrică precum Alro Slatina să funcționeze doar atunci când bate vântul în Dobrogea?
    
    Răspundeți
    - Dan Berindei 31/01/2023 La 10:00
      
      Sunt convins ca exista deja in Europa firme specializate in prognozarea productiei din eolian, si proprietarul CHEAP ar putea sa foloseasca un astfel de serviciu pentru a-si optimiza incarcarea/descarcarea CHEAP.
      
      Pe partea de consum, nu trebuie sa opresti consumatorii imediat ce nu mai ai productie interna, e suficient sa-i opresti atunci cand pretul de import devine insuportabil. De pilda Alro Slatina ar putea avea in contractul de furnizare energie o prevedere care sa dea dreptul furnizorului sa intrerupa furnizarea 20 de zile pe an, cu un preaviz de 12h. Sau sa nu aiba o clauza ca aceasta, dar sa plateasca dublu, si sa aiba incredere in furnizor ca nu intra in faliment imediat ce pretul energiei creste.
      
      Problema e ca Alro vrea sa nu aiba o clauza de aceasta, dar in acelasi timp vrea sa cumpere numai energie ieftina de la Hidroelectrica, si e greu pentru HE sa-si faca planuri de arbitraj de pret daca guvernul poate veni oricand sa-i oblige sa vanda ieftin catre Alro.
      
      Răspundeți
      - Sorin 31/01/2023 La 15:25
        
        Nu neaparat de proprietarul CHEAP îmi fac griji, cât mai ales de consumatori. În practică consumatorul german se prea poate să fie dispus să plătească semnificativ mai mult decât consumatorul român pentru energia produsă de CHEAP și deci CHEAP-ul să funcționeze în special pentru Germania sau cel puțin la tarifele pe care nemții sunt dispuși să le plătească, după cum semnalam mai sus în primul comentariu.
        
        În ce privește exemplul Alro Slatina, compania ar putea la fel de bine să-și mute producția într-o altă țară unde găsește energie tot timpul anului și la prețuri mai mici (adică în afara UE). Desigur UE poate taxa pe urmă produsele Alro fabricate în afara UE, dar prin asta nu face decât să scadă puterea de cumpărare a consumatorului din UE.
        
        Iată de ce nu doar reducerea emisiilor e importantă, ci și (sau mai ales) la ce costuri pentru consumatori se obține reducerea emisiilor. Iar dacă emisiile scad în UE în timp ce cresc de 10 ori în restul lumii (inclusiv prin relocarea industriei în afara UE) nu văd prea multe beneficii.
        
        Răspundeți
        
        Dan Berindei 02/02/2023 La 11:40
        
        Ma refeream la aceasta fraza din comentariul dvs.
        
        > Doar că nimic nu garantează că peste două zile și România va fi în situația în care nu bate vântul în Dobrogea și va trebui să importe mai scump decât a vândut fiindcă acum lacul de acumulare e gol :)
        
        Daca proprietarul CHEAP anticipeaza un pret mai mare pe piata interna peste 2 zile, nu are nici un motiv sa vanda astazi mai ieftin. Asa ca fie Germania plateste mai mult azi, fie consumatorii romani vor avea energie mai multa si mai ieftina peste doua zile.
        
        > Desigur UE poate taxa pe urmă produsele Alro fabricate în afara UE, dar prin asta nu face decât să scadă puterea de cumpărare a consumatorului din UE.
        
        Daca taxa ar compensa 90% energia mai scumpa din UE, costurile Alro ar ramane mai mici la Slatina decat undeva in afara UE, pentru ca la Slatina nu trebuie sa-si construiasca o fabrica de la zero.
        
        Sorin 03/02/2023 La 13:14
        
        Voiam să pun accent pe faptul că Germania va plăti mai mult azi fiindcă Germania își permite având o economie mult mai puternică. Desigur, producătorii români (Hidroelectrica, Petrom, Romgaz, Nuclearelectrica) vor beneficia de acest lucru, dar nu și consumatorii români, care vrând-nevrând trebuie să plătească aceleași prețuri ca și nemții. Dacă România ar fi fost înzestrată cu rezerve mari de petrol, gaze și energie hidro precum Norvegia, deci exporturile de energie să fi fost semnificativ mai mari decât importurile, atunci da, ar fi fost avantajos pentru România.
        
        Din punctul meu de vedere actualul model al piețelor prezintă dezavantaje pentru România în ansamblul economiei ei. Orice decizie ia Germania (dependența de gazele rusești, renunțarea la energia nucleară) s-a reflectat și se reflectă instant și asupra României. Actuala inflație din UE este generată în primul rând de deciziile Germaniei (a se vedea corelația inflației UE cu prețurile la gazele cumpărate de termocentralele din Germania). România are în plus și un uriaș deficit comercial pe produsele chimice fiindcă pur și simplu nu putea concura cu Germania pe actualul model al piețelor de energie (întotdeauna consumatorul cel mai mare își va crea propriile privilegii cu state precum Rusia, țările arabe, în timp ce România își asigură importurile necesare abia la mâna a treia cu un adaos comercial consistent).
  - Ursul Bruno 30/01/2023 La 11:06
    
    Cu alte cuvinte, pornim masina de spalat de rufe cand exista surplus !! a mai avut cineva asemnea de idei pe partea consumatorului, este utopic atata timp cat suntem liberi sa decidem cand dorim sa spalam rufele.
    
    Răspundeți
    - dragostin catalin 30/01/2023 La 21:08
      
      @Ursul Bruno:
      pai, nu frau Merkel ne spunea la TV (am auzit-o eu !) ca porneste masina de spalat noaptea ?!?!?
      
      Răspundeți
      - Ursul Bruno 31/01/2023 La 14:27
        
        Pe vremea doamnei Merkel nu era criza energetica.
        
        Răspundeți
        
        Durak 01/02/2023 La 14:13
        
        Pe vremea RDG-istei in-cuget-si-in-simtiri-si-in-actiuni Merkel cu ajutor nemijlocit de la Stasi-istii locali (Schroeder-Gazprom) si Scholz mafia KGB promova adictia aurolaca a Germaniei.
intrebari 28/01/2023 La 11:52

MEMENTO pt cititori/comentatori dupa 3 parti ale seriei de articole despre CHEAP in Romania:

https://www.contributors.ro/sa-intelegem-realitatea-despre-energia-eoliana-si-fotovoltaica/#comment-542359 ati spus:
„…obiectivul este (sau ar trebui sa fie) costul cel mai mic pentru consumator…”
+
https://www.contributors.ro/sa-intelegem-realitatea-despre-energia-eoliana-si-fotovoltaica/#comment-543321
„Simularea noi am facut-o in alt concept: optimizare financiara in fucntie de PZU…”
=====

@Catalin Dragostin
Inteleg valoarea comerciala a unor date/sinteze/analize si a muncii din spatele lor (apropo „baza de date” mentionata de Dvs. ca existenta in Romania-vezi B.9 mai jos), in schimb nu inteleg razgandeala, initial ati spus ca veti raspunde exhaustiv, apoi ati dat-o-n echivalentul pe persoana juridica/fizica a „interesului national”:
„…la toate cele de mai sus (ad.mea-punctul A de mai jos), voi raspunde printr-un alt articol pe care il voi publica in Contributors…”(https://www.contributors.ro/sa-intelegem-realitatea-despre-energia-eoliana-si-fotovoltaica/#comment-542471)
vs.
„…nu as vrea sa public aceste informatii…” (https://www.contributors.ro/sa-intelegem-realitatea-despre-energia-eoliana-si-fotovoltaica/#comment-543416).
=====

DOAR RECAPITULEZ (fara a mai astepta raspunsuri de la Dvs. la TOATE) nelamuririle/intrebarile/observatiile spre folosul celor interesati sa inteleaga de ce e important conceptul CHEAP si care-s ingrijorarile punerii lui in practica ACUM/in viitorul apropiat in/pentru Romania(daca am orfanizat vreo/vreun intrebare/raspuns, imi cer scuze anticipat):

A. https://www.contributors.ro/sa-intelegem-realitatea-despre-energia-eoliana-si-fotovoltaica/#comment-542432
Doar la pctul 2 exista raspuns pana acum.

B. Din cele 5 „alese” in partea II a seriei Dvs. ref la CHEAP, se poate constata ca fanionul/”preferata” la care faceti trimitere constant in comentariile Dvs. este Tarnita-Lapustesti(TL).
(adugand la lista de la A – intrebari noi)
8. Doar pentru TL aveti date tari folosite in simularea includerii in SEN a CHEAP (asa cum ati prezentat in partea I)?
9. Care-s motivele pt alegerea celorlalte 4 (respectiv nealegerea celorlalte 7/55)? – aici https://www.contributors.ro/sa-intelegem-realitatea-despre-energia-eoliana-si-fotovoltaica/#comment-543480 ati spus:
„…in RO exista o baza de date f. solida ref locatii ideale de CHEAP (sunt vreo 12, alese din vrea 60) la care au muncit, geologi, hidrologi, constructori, hidroenergeticieni, chiar si experti de mediu din acea vreme (!),…o munca uriasa , trebuie sa admiteti
Veti observa in articolul meu ca am descris (vag) citeva locatii pe harta Romaniei, ideale pentru scopul propus…”
10. Cui ii apartine baza de date mentionata de Dvs. si mai exista in totalitatea ei?

C. https://www.contributors.ro/sa-intelegem-realitatea-despre-energia-eoliana-si-fotovoltaica/#comment-543039
(adugand la lista de la A)
11. „In concluzie as spune ca este fals sa spunem ca exportam regenerabile,…”
Raspuns de Dvs. in partea III.

D. https://www.contributors.ro/sa-intelegem-realitatea-despre-energia-eoliana-si-fotovoltaica/#comment-543139
(adugand la lista de la A)
12. CARE e impactul taxei pe apa uzinata in hidrocentralele din Romania (sau japcii cum i-ati zis Dvs.) asupra planurilor/ideii CHEAP in Romania? Trebuie eliminata/redusa (cat?) pentru ca CHEAP sa fie viabil economic (fara impact negativ asupra pretului la beneficiarul final)?
Nu exista raspuns.

E. https://www.contributors.ro/de-ce-stocarea-energiei-trebuie-sa-fie-prioritatea-strategica-1-a-romaniei/#comment-543316
„sunt multe sisteme de CHEAP…”
(adugand la lista de la A – intrebare noua)
13. E aceasta afirmatie relevanta pentru cele 5 „alese”, respectiv cele „nealese” (legatura cu B.9)?

F. https://www.contributors.ro/romania-exporta-energia-verde-dar-importa-de-energie-gri/#comment-543527
„…cine,cind,cum importa/exporta, produce/consuma si, mai ales, de unde…a pune contor cu dublu sens pe conexiunile cu vecinii sa vad ce/unde/cit se duce de la mine la ei si invers.”
(adugand la lista de la A – intrebare noua)
14. Sa intelegem ca Romania nu poseda/foloseste (atat in interior cat si in relatia cu exteriorul), respectiv stie aceste lucruri DEJA?

PS: Incheind circular (dar fara cap spart precum inelul de 400kV al SEN romanesc), va parafrazez(https://www.contributors.ro/de-ce-stocarea-energiei-trebuie-sa-fie-prioritatea-strategica-1-a-romaniei/#comment-543297) romglezeste in spiritul indemnurilor Dvs. anglo-pacifiste: „Peace, bro-bro, da’ cizu-i pe iepuroi”.
Va multumesc pentru efortul depus la acest free demo in 3 parti si la raspunsurile/comentariile Dvs.

Răspundeți
- cd 29/01/2023 La 16:41
  
  @intrebari:
  vedeti ca raspunusl meu ….” Ïn concluzie as spune ca e un fals sa spunem ca exportam regenerabile…”
  pe care il invocati in mesajul dvs., si pe care il redau mai jos:
  
  C. https://www.contributors.ro/sa-intelegem-realitatea-despre-energia-eoliana-si-fotovoltaica/#comment-543039
  (adugand la lista de la A)
  11. „In concluzie as spune ca este fals sa spunem ca exportam regenerabile,…”
  Raspuns de Dvs. in partea III.
  
  este de fapt un citat din comentariul DLui MirceaM la care eu am facut referire si in care dinsul (adica el !) „AR SPUNE CA ESTE FALS,…”…..nicidecum JE (asta e in franceza, adica romfranca)
  
  Pai daca d ‘astea simple nu intelegeti, de ce as mai explica lista altora mai greucene ?!…ii piere omului chefu’…oricum, dvs. puteti intelege ce vreti, in continuare
  
  Răspundeți
  - cd 29/01/2023 La 17:39
    
    PS @ intrebari:
    vedeti ca scrieti gresit in romgleza, din care nu trebuie sa dati impresia ca n-o stapiniti bine pe nici una:
    V-am transmis : PEACE bre BRO (si nu bro-bro) din americano-pacifiste, nu anglo…
    bre, fiind un apelativ din limba turca, cu sens de atentionare, etc., etc., altminteri, cu sens prietenos, oarecum familiar
    
    Răspundeți
dragostin catalin 28/01/2023 La 18:30

@dl.Sorin
Multumesc pentru interventia dvs., care arata ca nu numai ca intelegeti despre ce e vorba, dar, mai mult, si stiti despre ce e vorba, (deci, schimbul de idei poate fi ridicat la alt nivel decit maruntisurile a citi kw produce stocarea X, ce export este Y cu utilizarea Z.) . Mi-au atras atentia citeva observatii pertinente, care, personal, pina acum, m-am ferit sa le explic, doar m-am marginit „sa le strig pe strada”, sa vad „ce iese”, astfel:
I. „…(A) Taxarea importurilor nu ne-ar avantaja fiindcă doar ar crește prețul electricității la noi, în timp ce noi în continuare am exporta ieftin….”
Absolut de acord, dar, m-am gindit, printre alte consecinte bine sesizate de dvs. in special / sau poate la Taxonometria care va veni intr-o buna zi si, mai degraba mai devreme decit mai tirziu
II . De mare importanta pt. analiza mai adinca, mi se par cele 2 directii indicate de dvs. ca posibile politici in sectorul nostru energie:
1) Dacă rămânem în continuare pe piața comună de energie și pe prețul marginal sau
(2) România ar trebui să studieze dacă nu ar fi mai convenabil pentru ea să aplice sistemul single-buyer
(si, as putea sa aduag sistemul pay-as bid, care e un mecanism acceptat de CE ca fiind „competitiv”, desi, personal, parca, parca as crede ca single buyer este mai potrivit pentru RO in ceasta faza de dezvolare si intelegere a subtilitatilor pietei actuale de energie, in care, personal, asa cum sunt lucrurile acum, cred ca mai degraba pierdem/suntem dezavantajati decit cistigam/avem vreun avantaj)

In acest context, doream doar sa subliniez oportunitatile care ni se deschid, fiind la intersectia a 2 regiuni ENTSO exploatind resursele noastre de stocare. In acest sens noi am simulat strategiile de operare ale SEN care ar dispune de sisteme de stocare OPTIME (subliniez acest termen, intrucit, de aici incep sa se faca mari diferente in piata intre state/sisteme) si care permit utilizatorului conform practicii si teoriei, urmatoarele 4 strategii:
– MNPC (minimising net production cost)…minimizarea costului de productie al sistemului, in conditiile DAM (day ahead market = PZU) ; de observat este ca optimizarea functionarii se face financiar si nu fizic (MWh sus/MWh jos, intre anumite ore);
– MNPC in Island mode (Insularizare), in care, insularizare nu inseamna taierea liniilor de interconectare ci, pur si simplu taierea import/export, raminind totusi ” in piata” si „agatat” de fire
– MNPC Island mode cu conexiuni numai necesare (la import) , scutind cheltuieli de noi investitii in capacitati, cumparind ieftin de la altii (sau excesul lor) si folosindu-l si/sau, luind de la unii si dind la altii (me refer la cele 2 regiuni ENTSO)
– User defined strategy – in care, foarte interesant, imi modelez eu, o strategie anume de productie/prioritati/import/export

Se poate intelege foarte usor din cele de mai sus, ca, in functie de rezultatele simularilor, se poate alege, in mod educat, EXACT CE SUGERATI DVS. MAI SUS, FOARTE CORECT :”(2) Romania ar trebui sa studieze ce ar fi mai convenabil pentru ea..”
Sugerez insa ca nu as reglementa preturile, le-as lasa libere, dar, as controla costurile, ceea ce e cu totul altceva, prin sistemul pay as bid (aici, e o cu totul alta discutie complexa)

Insa, ce este important din dezvoltarea stocarii si ne creeaza un mare avantaj, dupa parerea mea:
1. stocarea, nici nu este reglementata in UE, in mod uniform. Deci, am toate instrumentele sa ma feresc, sau macar sa diminuez contaminarea cu „virusul preturilor din Germania, Italia sau etc.”, transmise prin sirme prin PZU pina in RO
2. Fiind arhicunoscuta consecinta pietelor libere de electrcitate, sistemele mari cam formeaza preturile in piata sau, le influenteaza in mod semnificativ, stocarea (repet) care nu e reglementata, ne pune in pozitia de a hotari ce iau ce dau si cind folosesc
3. chiar daca ar fi vreo reglementare care sa ma forteze, de ex in ce spuneti: „…În realitate va fi cât se poate de real scenariul să apară o cerere mai mare de energie din partea Germaniei (nu bate vântul în Marea Baltică), iar Tarnița-Lapuștești să fie folosită pentru aprovizionarea Germaniei, cu toate că investiția e a statului român…” asta se poate regla „abuziv” (why care about Germany !?) , argumentind pur si simplu ori ca prognoza mea PZU in RO imi cere energia aia stocata/contractata (dispatchable producer) – deci, este blocata/indisponibila, deci, Germania si-o poate lua din alta parte, sau, daca are exces sa mi-o dea, ii spun ca am centralele de cogenerare „which must run” ca sa furnizeze energie termica populatiei, si deci, trebuie sa am capacitatea de stocare disponibila pentru acea electrcitate produsa (dispatchable consumer)
Sunt mult posibilitati „sa fac jocul legal”…depinde si de cum fac legislatia stocarii in RO…cine e proprietarul, cum depozitezi, cum scoti din depozit, etc, etc
In incheiere ar fi cred de interes sa discutam rezultatele simularilor noastre despre care strategie ar fi cea mai buna pentru Romania,asa cum ati sugerat, dar, sa o lasam pe alta data…n-as vrea sa fluier in biserica
Oricum multumesc pentru comentariile dvs. pertinente. Sunt foarte utile !

Răspundeți
- Sorin 29/01/2023 La 23:06
  
  @Catalin Dragostin
  
  Mulțumesc și eu pentru răspuns și pentru că lansați aceste teme pe platforma Contributors.
  
  Într-adevăr problema este mult mai complexă și sunt uluit că nici măcar la nivelul UE nu prea sesizez o dorință de a o aborda cât mai exhaustiv cu putință, mai ales că decarbonizarea e practic prioritatea UE. Oare o abordare exhaustivă ar contraveni intereselor unor țări influente din cadrul UE? Fiindcă altfel nu-mi explic lipsa de interes și relativa inflexibilitate de a privi problema din diferite unghiuri.
  
  Impresia mea e că România este destul de dezavantajată de actualul sistem, dar nu prea știe exact ce anume o dezavantajează sau ce ar avantaj-o. De aceea orice discuție pe tema asta e de ajutor. Și asta cu atât mai mult cu cât mă tem că fiecare țară își urmărește cu ardoare interesul propriu, în special țările puternice. Cazul Germaniei și dependența ce și-a creat-o de gazele rusești (în ciuda opoziției celorlalte țări din UE) este cât se poate de elocvent. Prin urmare strtategia României ar trebui să fie deopotrivă inteligentă și pragmatică.
  
  Răspundeți
- xyz 30/01/2023 La 11:34
  
  volatilitatea: circa 1 GW, hai să zicem 5-10% din piață, prin mecanismul prețului marginal produce o fluctuație de preț mult disproporționată (2…3 ori)… la gaze s-a aplicat o măsură de stocare, la alte „comodities” stocabile funcționează mecanisme de tip rezerve de stat (cereale, alte alimentare și petroliere)… la bănci funcționează un nivel minim de rezerve… în asigurări funcționează mecanisme de reasigurare-garantare… în energia electrică nu.
  reglementatorul nu trebuie decât să impună un mecanism de echilibrare a pieței, prin pârghii de piață, prin care specula să fie penalizată la nivel corespunzător.
  
  asta ar fi minim pentru partea de reglementare.
  
  ar mai fi partea de de-reglementare: ca să fie fezabilă acumularea prin pompare, reglementatorul trebuie să renunțe la dubla impunere a redevențelor pentru apa uzinată, care vine de la ploi. iar beneficiarul de taxe să plătească decolmatarea lacurilor de acumulare => ANAR e responsabil de diminuarea volumui de apă acumulată în amenajările hidrotehnice.
  
  dacă exporturile ar fi taxate la nivelul certificatelor verzi pe care toți consumatorii autohtoni le achită…
  
  dacă toate importurile ar fi taxate cu certificatele de carbon pe care toți consumatorii autohtoni le achită…
  
  poate s-ar mai echilibra piața, dar… cine dintre actorii politici ar avea puterea și interesul să o facă…
  
  poate ar deveni fezabil și CHEAP… până atunci, planuri pe comete… sorry, Sir!
  
  Răspundeți
  - Sorin 31/01/2023 La 0:20
    
    Piața de electricitate este destul de diferită față de celelalte piețe menționate de dvs. Nu doar ca nu beneficiază de stocare la prețuri accesibile, ci avem producători cu costuri foarte diferite. De exemplu un producător hidro ar putea vinde energia cu 150 lei/MWh și să realizeze și profit, pe când o termocentrală pe gaze ar putea ieși în pierdere dacă nu vinde la prețuri de peste 750 lei/MWh (iar când prețul la gaze depășise 300 euro/MWh, trebuia să vândă electricitatea la 3000-4000 lei/MWh). Cu sau fără speculă, modelul prețului marginal împinge toată piața spre producătorul cel mai scump, cât timp cererea persistă (și cererea a persistat).
    
    Introducerea pe piață a unor cantități mari de energie intermitentă creează în mod natural și mai multă volatilitate și mai multe probleme pentru a acoperi cererea, care mereu se dovedește a fi inelastică oricât de mult și-ar dori promotorii energiilor intermitente să o elasticizeze.
    
    Producătorii sunt foarte conștienți de problemele din piață și nu se înghesuie să investească fiindcă modelul pieței și legislația actuală prezintă riscuri mari pentru orice investiție. Este limpede că investițiile în termocentrale pe cărbune și gaze sunt din start penalizate și de prețul combustibilului și de certificatele CO2 fiindcă asta și dorim: să scăpăm de emisii. Construcția de noi hidrocentrale se lovește și ea de multe bariere, în primul rând naturale. Și atunci mai rămâne doar energia intermitentă și cea nucleară. Dar dacă se investește prea mult în energie intermitentă apare fenomenul de ”canibalizare” între producători (se concurează între ei fiindcă de obicei toți produc în același timp când bate vântul și când e soare), iar problema tot nu e rezolvată când energia intermitentă ajunge la zero (adică noapte daca nu bate nici vântul). CHEAP-urile reprezintă o soluție la problema intermitenței, dar nu e chiar ieftină nici ea, iar pentru multe țări nici măcar nu e o opțiune.
    
    Deci problema e foarte complexă pe toate planurile: tehnic, economic, financiar, impactul asupra mediului (nu doar a emisiilor ci și a materialelor de construcție și a construcției în sine).
    
    Răspundeți
    - xyz 01/02/2023 La 11:39
      
      Mda… deci susțineți că problema e „complexă”, când de fapt este complicată i.e. încurcată ca să pară că nu poate spartă în probleme mai mici, adresabile & rezolvabile… să conducă opinia publică la concluzia single-buyer… briciul la maimuțe…
      dacă s-ar dori, s-ar converti un singur grup de 250 MW de la Tarnița, din cele patru, pentru acumulare prin pompare, ca Proof-of-Concept… dar care ar mai fi geșeftul? lucrați în trading?
      
      Răspundeți
      - Sorin 01/02/2023 La 22:41
        
        Am spus mai sus că ”problema este mult mai complexă și sunt uluit că nici măcar la nivelul UE nu prea sesizez o dorință de a o aborda cât mai exhaustiv cu putință, mai ales că decarbonizarea e practic prioritatea UE.”
        
        Impresia mea e ca UE nu dorește rediscutarea modelului prețului marginal și nu e sigur nici că sprijină energia nucleară dincolo de o perioadă de tranziție. Si face asta fara fundamente solide.
        
        Din punctul meu de vedere UE ar fi trebuit să ceară niște studii institutelor abilitate prin care să fie abordate diferite planuri de decarbonizare si diferite modele de piata care sa le sustina.
        
        Lucrez in IT, deci tocmai ca spargerea unei probleme complicate in probleme mai mici rezolvabile e my second nature cum ar veni :)
        
        Răspundeți
        
        xyz 02/02/2023 La 12:15
        
        mulțumesc pentru răspuns, la care răspund, în spirit IT, că problema nu atât complexă pe cât de obsfuscată
        https://en.wikipedia.org/wiki/Cyclomatic_complexity
        
        Sorin 03/02/2023 La 12:26
        
        Da, doar că problema producției și furnizării de energie electrică cu obiectivul de zero emisii nu e neapărat o problemă având o soluție ideală, nici măcar una optimă. Indiferent de cum este reglementată vor fi avantaje și dezavantaje pe care decidenții politici ar trebui să le cunoască și să le explice societății și apoi să aleagă calea de urmat.
        
        Ca să vă faceți o idee despre ce vorbesc puteți citi studiul OECD/NEA din 2019 ”The Costs of Decarbonisation: System Costs with High Shares of Nuclear and Renewables”. Veți vedea că la sfârșitul celor 200 de pagini ale studiului (care și el apelează la alte studii și analize) scrie că e nevoie de ”further research”. Deci subiectul nu e nici pe departe epuizat.
        
        Mulțumesc și eu.
    - xyz 01/02/2023 La 12:03
      
      PS ptr trading transfrontalier s-au găsit bani ca să poată fi jucată la țintar piața internă: e.g. https://www.transelectrica.ro/en/-/comunicat-de-presa-inaugurare-lea-400-kv-de-interconexiune-resita-pancevo
      
      Răspundeți
Traian Şurtea 29/01/2023 La 11:33

motto: „Din cauza copacilor nu se vede pădurea” Christoph Wieland (1733 – 1813)
Energia electrică este greu de stocat şi relativ uşor de transportat.
Pentru stocare există câteva metode : CHEAP (elveţienii au pus în funcţiune deja aşa ceva – vezi descopera.ro – bateria cu apă– ştiam de ea de prin 1991 randamentul se pare că e pe undeva la 40%), hidrogenul (gazos sau sub formă de hidruri metalice – ambele destul de periculoase a se căuta realizările celor de la H2Pro).
Pentru transport sunt suficiente două fire metalice (reţelele electrice au 4 din motive tehnice) a se vedea şi propunerea Turciei pentru aprovizionarea cu energie electrică a Ucrainei – centralele plutitoare.
Ideal este ca producţia să fie exact consumul la nivelul SEN. A produce mai mult este risipă (dacă nu poţi stoca sau exporta), a produce mai puţin este o risipă şi mai mare căci se produc daune la generatoare. Au experimentat aşa ceva cei din SUA într-o vară prin anii ’60 când le-au sărit DAS-urile (descărcătoare automate de sarcină) montate la generatoare şi s-au trezit într-un black-out pe jumătate din continent, până când o minte deşteaptă a decuplat SEN est de cel west (a redus consumul). Au inventat nişte OZN ca să mascheze deficienţele de proiectare.
Ceea ce mai trebuie subliniat este faptul că nici consumul nu este constant. Sunt două vârfuri de sarcină unul dimineaţa şi unul seara, la ore uşor de stabilit (cunoscute deja). Cum o termocentrală sau o centrală nucleară necesită cam o zi şi jumătate să fie repuse în funcţiune iar o hidrocentrală cam 1 (una) oră [datele mele sunt de dinainte de 1995 dau nu cred că s-au schimbat esenţial] este clar cum trebuie procedat.
SUA şi Rusia se întind pe mai multe fuse orare aşa că îşi pot permite transportul energiei dintr-o parte în alta. Europa are mai puţine fuse orare, dar tot a realizat un sistem energetic integrat care totuşi poate fi echilibrat.
Problema cea mare este producţia avem hidrocentrale care sunt realizate în proporţie de peste 90% şi aşteapă „nişte avize”- cică ecologice.
Aşa că eu v-aş întreba :”cine vrea să ne întoarcem la opaiţe şi lumânări”?

Răspundeți
- Dan Berindei 30/01/2023 La 14:41
  
  1. Eficienta e 70-80%, nu stiu unde ati vazut dvs. 40%.
  Intr-adevar, elvetienii au pus in functiune una noua de 900MW, dar mai aveau una de 1GW din 2016. Si in lume mai sunt multe altele.
  
  https://www.swissinfo.ch/eng/sci-tech/inside-switzerland-s-giant-water-battery/46915530
  https://www.ge.com/news/reports/how-the-swiss-turned-an-alpine-peak-into-a-battery-the-size-of-a-nuclear-plant
  
  2. Se exploreaza multe alte feluri de baterii, nu numai chimice, dar si gravitationale (de pilda unele ridica blocuri de beton in loc sa pompeze apa) sau termice (cu sau fara tranzitie de faza in materialul incalzit).
  
  3. Daca va uitati la graficele Transelectrica, diferenta dintre seara si amiaza este muuult mai mica decat cea dintre amiaza si noapte.
  
  4. Datele s-au schimbat intr-adevar din 1995, exista centrale pe gaz ajung la 100% in cateva minute. La fel la centralele hidro, CHEAP de care vorbeati dvs. trece de la incarcare la 100% la descarcare la 100% in doar 10 minute (vedeti primul meu link).
  
  https://www.wartsila.com/energy/learn-more/technical-comparisons/combustion-engine-vs-gas-turbine-ramp-rate
  
  Pe de alta parte Romania are foarte putine constructii noi, asa ca cifrele dvs. sunt probabil mai relevante. Nu am reusit sa aflu in cate minute ajunge la 100% centrala OMV de la Brazi.
  
  5. Se lucreaza si la extinderea retelei europene cu un fus orar sau doua prin conexiunea la Azerbaijan.
  
  6. HE estimeaza ca noile centrale de pe Jiu i-ar mari capacitatea de productie cu 1.3%.
  
  https://www.digi24.ro/stiri/economie/energie/hidrocentralele-bumbesti-livezeni-primesc-o-noua-lovitura-860610
  
  HE are o capacitate de 19.400GWh dar anul trecut a produs vreo 14.000GWh, iar totalul produs de Romania a fost 55.100GWh. Daca randamentul celor 2 hidrocentrale e la fel ca media HE (si faptul ca au fost lasate la urma imi spune ca vor avea randament mai mic), ar aduce 0.33% in plus la productia nationala.
  
  https://energy-charts.info/charts/energy/chart.htm?l=en&c=RO&chartColumnSorting=default&interval=year&year=2022
  
  Vi se pare ca putem pune semnul egalitatii intre 0.33% si „problema cea mare”?
  
  Răspundeți
  - Dan Berindei 30/01/2023 La 16:22
    
    Am gasit mai multe date in strategia de investitii a Hidroelectrica din 2020:
    
    https://cdn.hidroelectrica.ro/cdn/aga/2020/Strategia_investitionala_HE.pdf
    
    Daca am adunat productia anuala estimata a tuturor celor 7 proiecte in constructie am obtinut 1617 GWh/an. Scazand fazele proiectelor date deja in folosinta inainte de 2020, am ajuns sub 1000 GWh/an.
    
    Raportul avanseaza o productie mult mai mare, de 3396.79 GWh/an, dar pentru asta ar fi nevoie si de un baraj nou pe Dunare, la care <> ar fi cea mai mica dintre probleme.
    
    Răspundeți
  - PIFu 31/01/2023 La 10:35
    
    La 4 legat de CCTG de la Brazi (pe baza experientei personale in CCTG).
    O pornire de la rece pentru CCTG se face in general in 2 ore (conditia este ca auxiliarele sa aiba conditile de pornire). Se pornesc TG-urile si se creste sarcina pentru a realiza incalzirea TA. Cum cazanul recuperator nu are diverter-damper nu se poate porni cu gazele de ardere pe cosul de by-pass, astfel incat sa ajung in 30 de min cu TG-urile la nominal si dupa aia sa incalzesc TA. TA rece inseamana de obicei ca metalul rotorului de IP este sub 250 C.
    Daca pornirea este din stare fierbinte (rotor IP peste 350C) poate fi in 30 minute.
    
    Răspundeți
    - Dan Berindei 31/01/2023 La 20:53
      
      Multumesc pentru informatii!
      
      Recunosc ca sunt dezamagit, ma asteptam la vreo 30 min de la rece dupa ce am citit pe site-ul centralei ca are „pornire rapidă (jumătate din timpul necesar altor centrale)”.
      
      Răspundeți
Aurelian Gheondea 30/01/2023 La 8:32

Domnule Dragostin, am tot respectul pentru efortul dumneavoastră de a compune un text bazat pe informații cantitative și calitative. Acest comentariu nu se referă la fond ci la formă. Limba română scrisă utilizează semne diacritice iar sistemele de operare recente oferă din plin această posibilitate, indiferent de tipul de tastatură pe care o folosiți. Este la câteva clicuri distanță. Este regretabil că nu ne respectăm limba, poate printre puținele care ne-au mai rămas, pentru nu știu cât timp, încă nepervertite.

Răspundeți
- dragostin catalin 30/01/2023 La 20:53
  
  @dl.Aurelian Gheondea: AVETI DREPTATE !
  Asa este, aveti perfecta dreptate, mi s-a mai spus si, voi incerca sa remediez acest fapt.
  Va rog sa nu vedeti in aceasta neglijenta a mea, vreun semn cit de mic de lipsa de respect fata de limba noastra !
  Va rog sa nu luati explicatia mea ca vreo scuza, dar, am incercat safolosesc diacriticele, recent, dar, nu stiu de ce windows-ul meu nu mi le-a acceptat (neglijenta mea intolerabila e ca nu m-am intilnit cu IT-ul nostru sa-mi rezolve problema, considerind ca, totusi, poate continutul, ar fi mai de interes decit forma ?!)
  Multumesc oricum !
  
  Răspundeți
stefan60 30/01/2023 La 14:04

Daca exista export de curent, înseamnă că cineva de peste hotare îl consumă.
( că sigur nu are unde sa depoziteze curentul. Nici măcar în găleată. 😀. )
Este aceiași problema când se importa curent. Cineva peste hotare are excedent și noi avem deficit. Ca urmare importam.
Diferența de preturi e subiectivă. Nu împiedică nici o lege , norma comunitară că statul să aplice o acciză pe curentul exportat. ( care e altceva de TVA și care nu se aplica schimburilor comunitare. Inclus curent )

Acum legat de Lapuseni.
Va ceream acel studiu costuri- beneficii.
Nu exista nicăieri.
O fi un motiv inconfesabil ?
Întreb, nu dau cu ciomagul.

Dumneavoastră știți mai bine că mine, lipsesc minim 3.000 MW putere instalata in centrale nucleare CANDU. ( că sa fim independenți la capitolul curent )
De ce CANDU ?
Că producem in țară atât barele de combustibil cat și apă grea.
– Deci costuri mai mici.
– Și în lei .

Daca vrem Lapuseni, cine va asigura valuta necesară ? Că pompele alea mari și groase , nu se produc în România. ( ca sa nu enumăr și modificările la Tarnița, costul unui nou baraj mai sus de Tarnița, adică la Lapuseni.)

– Daca vrem NuScale , puneți deoparte miliardele de dolari necesari cumpărării reactoarelor dar și pentru combustibilul importat mereu și care e un mix de uraniu îmbogățit la 5 % și plutoniu.
Nimeni și niciodată nu ne va da tehnologia îmbogățirii uraniului sau a producerii plutoniului.
Motivul e foarte simplu.
Neproliferare nucleară.
Că dacă îmbogățești uraniu și mai ai și plutoniu, ai materia primă pentru armele nucleare.
Măcar aici, la nuclear, suntem ( sper) de acord.

In rest, succes cu stocarea energiei.

PS.
Vecinul a folosit ieri ( duminică ) timp de 12 ore un generator de curent pe benzina.
Încarcă cu el bateriile noii mașini full electric. 😀
( Că nu avem stații de încărcare în sat și puterea instalată în locuința nu permite încărcarea bateriilor. Mai precis, ori consumi în locuința curentul, ori încarci bateriile. Ambele concomitent e imposibil cu un contract standard de 3,3 kw )

40.000 euro mașina + 950 euro generatorul , basca benzina consumata , o afacere . Fără urmă de dubiu. 😀😀
Ecologiștii, Greta in extaz. 🤣🤣

Răspundeți
- Ursul Bruno 30/01/2023 La 19:38
  
  Inseamna ca vecinul dumneavoastra ori e prost ori , este un fundamentalist eco sau bolnav cu capul !!
  Chiar ca faza e tare de tot, am vazut undeva o poza cu depanarea unui autovehicol electric , mecanicii au venit cu generatorul de curent electric de benzina pe remorca !! o fi gluma ?
  
  Răspundeți
- dragostin catalin 31/01/2023 La 7:09
  
  @dl.Stefan: citeva raspunsuri punctuale (cu litere „mari”):
  „…………………………………..
  Daca exista export de curent, înseamnă că cineva de peste hotare îl consumă.
  ( că sigur nu are unde sa depoziteze curentul. Nici măcar în găleată. 😀. )
  Este aceiași problema când se importa curent. Cineva peste hotare are excedent și noi avem deficit. Ca urmare importam.
  Diferența de preturi e subiectivă. (DAR NU SI DIFERENTA DE COSTURI ! (DE PRODUCTIE). DOAR ASTEA SUNT OBIECTIVE SI FAC DIFERENTA !) Nu împiedică nici o lege , norma comunitară că statul să aplice o acciză pe curentul exportat. ( care e altceva de TVA și care nu se aplica schimburilor comunitare. Inclus curent )
  
  Acum legat de Lapuseni.
  Va ceream acel studiu costuri- beneficii. (REZUMAT SINTETIC: DIFERENTA DE COST DE SISTEM PE CARE O CREEAZA TARNITA ESTE DE ~360 MILL. EUR/AN. ESTE NUMAI DIN JOCUL PRET VIRF/GOL PE PZU. DACA LUAM IN CONSIDERARE SERVICIILE DE SISTEM-PRIMARE,SECUNDAR SI TERTIARE, LA ASTEA SE POT ADAUGA ~100-200 MILL EUR/AN (ASTEA NU LE-AM CALCULAT), SI, DE ASEMENEA, NU SUNT CALCULATE CAPACITATILE PE CARE LE INLOCUIESTE). RAPORTATI ACESTE BENEFICII LA UN COST DE INVESTITIE DE ~1,2 MILIARDE EUR)…BENEFICIILE „PAR” EXAGERAT DE MARI, DAR SUNT REALE DATORITA PRETURILOR MARI DIN SEN SI RIGIDITATII RELATIV MARI A SEN)
  Nu exista nicăieri.
  O fi un motiv inconfesabil ?
  Întreb, nu dau cu ciomagul.
  
  Dumneavoastră știți mai bine că mine, lipsesc minim 3.000 MW putere instalata in centrale nucleare CANDU. ( că sa fim independenți la capitolul curent )
  De ce CANDU ?
  Că producem in țară atât barele de combustibil cat și apă grea. (DA, E IN STOC, DAR ACEASTA SI BARELE DE COMBUSTIBIL- NU STIU DACA SE MAI FABRICA !? IN MOD SIGUR, SI ACESTEA NU SE FABRICA COMPLET IN TARA. ALIAJUL DE ZIRCONIU (TUBURILE IN CARE SE BAGA PELETII DE U-235) TREBUIE IMPORTAT…SI, REPREZINTA UN COST MULT MAI RIDICAT DECIT PELETII DE URANIU PROPRIU-ZISI….DECI, TREBUIE EUR/$)
  – Deci costuri mai mici.(AVIND IN VEDERE CA DIN PROGRAMUL NUCLEAR NU MAI PRODUCEM MAI NIMIC – IMGB, FCN, VULCAN NU SUNT DECIT NISTE MALL-URI ACUM, CAM TOTUL SE IMPORTA….PE $ SAU EUR)…NICI MACAR INGINERI/MAISTRI NU MAI AVEM…
  – Și în lei .
  
  Daca vrem Lapuseni, cine va asigura valuta necesară ? (PAI, TOCMAI ASTA E ! ~80% SUNT LUCRARI CIVILE, SE FAC IN TARA, PE LEI…CA IMPORT, SINGURELE CARE SE IMPORTA SUNT TURBINELE REVERSIBILE !…ERA PROIECT CA GENERATORELE/MOTOARELE ELECTRICE SA SE FACA IN TARA, DAR IDEEA A CAZUT…LA FEL SI TURBINELE- LA RESITA, DAR, SI ASTA A CAZUT) Că pompele alea mari și groase , nu se produc în România. ( ca sa nu enumăr și modificările la Tarnița, costul unui nou baraj mai sus de Tarnița, adică la Lapuseni.)
  
  – Daca vrem NuScale , puneți deoparte miliardele de dolari necesari cumpărării reactoarelor dar și pentru combustibilul importat mereu și care e un mix de uraniu îmbogățit la 5 % și plutoniu.
  Nimeni și niciodată nu ne va da tehnologia îmbogățirii uraniului sau a producerii plutoniului.
  Motivul e foarte simplu.
  Neproliferare nucleară.
  Că dacă îmbogățești uraniu și mai ai și plutoniu, ai materia primă pentru armele nucleare.
  Măcar aici, la nuclear, suntem ( sper) de acord.
  
  In rest, succes cu stocarea energiei. (SA DEA DOMNU’ !)
  
  PS.
  Vecinul a folosit ieri ( duminică ) timp de 12 ore un generator de curent pe benzina.
  Încarcă cu el bateriile noii mașini full electric. 😀
  ( Că nu avem stații de încărcare în sat și puterea instalată în locuința nu permite încărcarea bateriilor. Mai precis, ori consumi în locuința curentul, ori încarci bateriile. Ambele concomitent e imposibil cu un contract standard de 3,3 kw )
  
  40.000 euro mașina + 950 euro generatorul , basca benzina consumata , o afacere . Fără urmă de dubiu. 😀😀
  Ecologiștii, Greta in extaz. 🤣🤣
  
  Răspundeți
  - Dan Berindei 02/02/2023 La 13:53
    
    > DIFERENTA DE COST DE SISTEM PE CARE O CREEAZA TARNITA ESTE DE ~360 MILL. EUR/AN. ESTE NUMAI DIN JOCUL PRET VIRF/GOL PE PZU.
    
    Sunteti sigur ca ati calculat corect, d-le Dragostin?
    
    Am gasit o prezentare pentru Hidro Tarnita din 2014 care spune:
    
    „prin simularea unui plan de exploatare pe o saptamana medie caracteristica, care include 72 ore de pompare si 48 h de turbinare, cu 2,3 sau 4 unitati, au rezultat:  Cantitatea de energie produsă în regim de generator – 1.649.457 MWh/an; 0,78 %  Cantitatea de energie consumată în regim de pompă – 2.103.328 MWh/an”
    
    https://www.slideshare.net/HidroTarnita/prezentare-generala-cheap-hidro-tarnita-sa
    
    Daca impartim 360 milioane EUR la 1.649.457 MWh obtinem un profit mediu de 218 EUR/MWh, echivalent cu un pret mediu 50 EUR in perioada de gol si de (50 + 218) / 78% = 330 EUR in perioada de varf. Nu cred ca am avut preturi asa de mari nici in 2022, Transelectrica zice ca in primele 9 luni a platit pe piata de echilibrare un pretu mediu de 1222 RON/MWh.
    
    https://www.transelectrica.ro/web/tel/rapoarte-2022
    
    Dar ca sa profite de preturile mari din 2022, decizia de constructie a CHEAP ar fi trebuit luata cu 10 ani inainte. Daca ne apucam de construit in 2028, riscam ca pe cand CHEAP e gata sa fim inundati de panouri solare, si o saptamana medie sa aiba 30h de turbinare/generare in loc de 48h.
    
    > DACA LUAM IN CONSIDERARE SERVICIILE DE SISTEM-PRIMARE,SECUNDAR SI TERTIARE, LA ASTEA SE POT ADAUGA ~100-200 MILL EUR/AN
    
    Cred ca exista potential mare aici, dar mai cred si ca in conditiile actuale o mare parte din beneficiu ar merge catre Transelectrica (dat mai departe catre consumatori), si prea putin ar merge catre amortizarea investitiei la Hidroelectrica.
    
    Mai vine Guvernul cu o „clarificare” ca Hidroelectrica trebuie sa vanda la 450RON/MWh catre achizitorul unic, oricat i se cere, oricand i se cere, si s-a dus orice speranta de profit.
    
    Parerea mea ramane ca e nevoie de actiunea directa a Guvernului: ori isi asuma investitia si Hidroelectrica plateste o chirie modica + costurile de exploatare, ori reglementeaza piata de stocare astfel incat sa garanteze un venit minim pentru capacitatile stocare (CHEAP, dar si alte baterii gravitationale/chimice/termice).
    
    Răspundeți
    - dragostin catalin 10/02/2023 La 18:23
      
      @dl.Dan Berindei: daca cititi toate astea de mai jos:
      
      https://nek.bg/index.php/en/about-us/hydro-pumped-storage-in-bulgaria-yadenitsa
      
      https://bankwatch.org/blog/pouring-millions-from-empty-into-the-void
      
      veti observa ca Bulgaria, la o centrala de pompare-acumulra de 850 MW au pierderi prin nefunctionare de cca 25 Mill EUR/Luna, adica ~ 300 mill.EUR/an.
      Tarnita noastra, care ar fi de 1000 MW ar da cam ~350 mill. EUR
      Cred ca aveti dreptate…s-ar putea sa fi gresit calculele, iar, daca ma uit mai atent, cred ca este sigur >400 mill. EUR/an (am verificat din nou si, asa e !)
      Doar mai amintesc ca noi si Bulgaria suntem conectati pe piata Central Sud-Est-EU, deci, PZU-urile noastre cam tot un drac sunt…
      
      Răspundeți
      - dragostin catalin 11/02/2023 La 6:59
        
        @dl.Dan Berindei:
        Dupa cum am spus, la beneficii aditionale nu am trecut urmatoarele:
        1. evitarea unei investitii noi intr-o capacitate de virf de ~500 MW pe gaze (cu costul emisiilor de CO2 aferent). 500 MW este ~400 mil.EUR
        2. prin „nivelarea”curbei de sarcina, centralele pe fosil, functioneaza mai aplatizat, iar eficienta lor e mai buna (la sarcini partiale, eficienta lor este depaerte de cea nominala), cu impact asupra emisiilor CO2
        3. permite introducerea in SEN a mai multor regenerabile intermitente, cu impact dramatic asupra costurilor si emisiilor
        4. In fiecare zi (pe PZU) CHEAP poate oferi „dispatchable capacity” dar si „dispatchable generation”
        5. regularizarea si alimentarea cu apa zonala, incl. irigatii
        6. posibilitatea „taierii” exporturilor ieftine (in special eoliana) si pastrarea energiei ieftine in tara
        Cam astea ar fi…
        
        Răspundeți
- Dan Berindei 31/01/2023 La 10:30
  
  – La Tarnita-Lapuseni, speram sa primim bani de la UE. Din pacate, UE nu ne da bani fara acel studiu costuri-beneficii de care vorbeati.
  
  Bineinteles, pentru UE (si pentru Hidroelectrica, de altfel) independenta energetica a tarii nu e un beneficiu semnificativ, ci e nevoie ca centrala sa faca profit din care sa se amortizeze investitia. Daca Romania vrea independenta energetica, trebuie sa isi reglementeze piata de energie astfel incat astfel de investitii sa renteze.
  
  – La NuScale, credeam ca e clar, o sa ne imprumute americanii. Nu stiu daca e bine sau e rau, dar avantajul acolo e ca ii intereseaza numai sa cumparam de la ei, nu au nevoie si de analize detaliate costuri-beneficii.
  
  – Sper ca vecinul dvs. a facut deja demersurile pentru bransament trifazat si foloseste generatorul doar temporar.
  
  Răspundeți
  - stefan60 31/01/2023 La 23:34
    
    Generatorul îl foloseste doar pentru încărcarea bateriilor.
    
    In Italia , un branșament trifazat / pe persoana fizica are prețul facturat al kwh , extrem de ridicat.
    Și branșamentul e condiționat de :
    – capacitate libera la transformatorul de zona .
    ( multe sunt la limita incarcarii datorita extinderii urbanizarii )
    – existența linie trifazica pe lîngă casa clientului.
    – costuri de execuție a bransamentului ridicate .
    Basca tot NU e deductibil din taxe.
    Sunt deductibile ( in parte) cheltuielile cu instalații fotovoltaice dar daca nu ai acoperiș mare, nu prea produci mult curent.
    Și dacă ai gradina, teren agricol, e un chin cu sumedenia de autorizații necesare pentru a instala panouri solare pe teren.
    ( ca exemple simple, autorizația de a scoate terenul respectiv din catastrul agricol e foarte restrictivă . Sau autorizația comunală că instalația nu perturbează frumusețea peisajului . Chestii care în RO nu prea cred că exista)
    
    Răspundeți
    - Dan Berindei 02/02/2023 La 11:48
      
      > Generatorul îl foloseste doar pentru încărcarea bateriilor.
      
      Desigur! Voiam sa cred ca are un plan si a fost incurcat doar temporar de birocratie, nu ma gandeam ca si-a cumparat masina fara sa se intrebe unde o sa o incarce.
      
      Răspundeți
Durak 30/01/2023 La 22:02

Am citit de abia acum cu ceva mai multa atentie articolul.

Las la o parte furtul din banii platitorilor de taxe care efectiv participa la subventionarea investiilor prosumerilor FARA ca sa fie fost consultati sau sa voteze in vreun fel si fara sa aiba parte de reduceri la facturi.
Macar asa cu opt in/out ca la biletele de avion pentru o compensatie pentru decarbonizare. Sau donatie la organizatii caritable. Care este foarte usor de implementat de catre software developeri.

Am mai mentionat intr-un comentariu mai vechi in alt context idealul de a aplatiza curba de consum.
Din cate stiu doar fabricile de productie pe gaz pot sa faca rundown sau runup rapid si fara a genera poluare sau sa fie mai greu sau mai periculos cum presupun ca este cazul cu centralele nucleare.
Dar gradul de periculozitate PERMANENT pentru lucratorii de acolo este foarte mare.
Cei care au vazut poze cu dezastrele de la asemenea fabrici pe gaz au si azi cosmaruri.
Exemplu http://news.bbc.co.uk/1/hi/world/africa/3411651.stm

Nu stiu in materie de stocare de energie daca lacurile de acumulare sunt o alternativa viabila.
Daca Iliescu, „marele specialist” de la ape ar fi initiat lucrari de infrastructura pentru perioadele de inundatii, poate ca nu ar mai fi fost necesar sa se asculte asa de mult cotele apelor Dunarii cu vocea lui Magheru!

Răspundeți

LĂSAȚI UN MESAJ Renunțați la răspuns

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!

Introduceți aici numele dvs.

Ați introdus o adresă de e-mail incorectă!

Vă rugăm să introduceți adresa dvs. de e-mail aici

Romania exporta energia verde, dar importa energie gri

Distribuie acest articol

91 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ Renunțați la răspuns

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Dragă cititorule, această platformă nu are reclame si nici advertoriale. Avem nevoie de ajutorul tau pentru a duce mai departe acest proiect. Il poți susține prin donații. Îți mulțumim!

Carti

Carti noi

Carti noi

Carte recomandata

Pagini

Esential HotNews

Citeste HotNews.ro. Esential

contributors.ro

Calm, Putere, Relaxare.

Romania exporta energia verde, dar importa energie gri

Distribuie acest articol

91 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ Renunțați la răspuns

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Dragă cititorule, această platformă nu are reclame si nici advertoriale. Avem nevoie de ajutorul tau pentru a duce mai departe acest proiect. Il poți susține prin donații. Îți mulțumim!

Carti

Carti noi

<img class="aligncenter size-full wp-image-65303" src="https://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2024/06/image001.png" alt="" width="227" height="355" />

Carti noi

Carte recomandata

Pagini

Esential HotNews

Citeste HotNews.ro. Esential

contributors.ro

Calm, Putere, Relaxare.