luni, iunie 5, 2023

România în epoca talibanismului guvernamental represiv. Între „domnia legii” și „domnia prin lege” – rule of law vs. rule by law

„Statul sunt eu” – Ludovic al XIV

„Forma de guvernământ a oamenilor, condusă de oameni,
pentru oameni, nu va dispărea de pe fața pământului” – Abraham Lincon

Domnia legii sau rule of law sunt termeni ce echivalează cu noțiunea de stat de drept. Statul de drept nu presupune exclusiv respectarea prevederilor legale, ci și respectarea de către instituțiile statale a unui set de reguli și principii ce asigură un echilibru al puterilor în stat și, totodată, o funcționare corectă a instituțiilor statului în beneficiul cetățenilor. În acest context, beneficiul cetățenilor nu trebuie raportat la interese particulare sau interese de grup, ci la interesul general al întregii societăți.

Noțiunea de stat de drept prin care este impusă domnia legii este prezentă atât în Constituție, cât și în Tratatul privind Uniunea Europeană. Folosirea instrumentelor de guvernare trebuie să se sprijine pe noțiunea de domnie a legii. De aici se naște următoarea întrebare: Tot ceea ce se face în temeiul legii respectă principiul statului de drept și asigură domnia legii? Pentru a răspunde la această întrebare voi apela la 2 repere istorice.

Referendumurile lui Hitler. Adolf Hitler a reușit să-și consolideze puterea și să transforme Germania dintr-o democrație într-o dictatură fascistă prin intermediul referendumurilor. Cel mai important a fost cel din august 1934, când „a profitat” de moartea preşedintelui Hindenburg şi a organizat un referendum privind contopirea funcţiilor de preşedinte şi cancelar într-una singură, cea de Führer. Pe 19 august germanii au mers la vot şi 89.9% din cei care s-au prezentat la vot au acceptat ca Hitler să devină şeful statului, şeful guvernului, şeful partidului nazist şi comandantul suprem al armatei[1].

A fost legal ceea ce a făcut Adolf Hitler? Răspunsul este afirmativ, consultarea populară și modificarea Constituției fiind în acord cu prevederile legale din acea epocă.

Autograțierea Președintelui Parlamentului din Vanuatu. Condamnat pentru corupţie, în 2014, Marcellino Pipite, președintele Parlamentului Republicii Vanuatu, s-a autograţiat în timp ce-i ţinea locul Preşedintelui ţării.

A fost legal ceea ce a făcut Marcellino Pipite? Răspunsul afirmativ, Constituția republicii Vanuatu permite Președintelui în funcție să grațieze orice persoană, inclusiv pe sine.

Domnia prin lege sau rule by law sunt termeni care la o primă vedere nu au de ce să fie demonizați. Respectarea legii reprezintă o condiție premisă a oricărei democrații. Cu toate acestea, domnia prin lege nu echivalează cu statul de drept, întrucât, astfel cum am arătat în cazul Germaniei naziste, legea se poate transforma într-o armă contondentă și viscerală împotriva democrației.

Măsurile adoptate de guvernele statelor privite în mod singular pot adesea să treacă testul „statului de drept”. Privite izolat, anumite proiecte de lege, anumite măsuri administrative, respectiv acțiuni politice apar a fi perfect legale și în acord cu prevederile constituționale și europene. Cu toate acestea, în anumite situații, analizând conjugat acțiunile întreprinse de puterea conducătoare, se poate ajunge la concluzia existenței unor probleme sistemice în ceea ce privește respectarea statului de drept, probleme care deja nu mai pot fi neglijate.

Situația României. În acest moment suntem prinși într-o controversă legată de oportunitatea adoptării anumitor inițiative legislative. Mai mult, o serie de instrumente constituționale sunt folosite într-un scop diferit de cele pentru care au fost reglementate.

(i) Modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală. În parte, modificările acestor acte normative sunt binevenite, ba chiar impuse de Curtea Constituțională. Cu toate acestea, sunt anumite modificări care ajută în mod fățiș mai multe figuri politice.

(ii) Amnistierea penală. Se preconizează edictarea unui proiect de lege de amnistiere de care ar urma să beneficieze și anumiți politicieni.

(iii) Se discută despre posibilitate punerii sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare. Cu privire la acest aspect nu sunt informații oficiale în ceea ce privește eventualele motive, însă din informațiile neoficiale nu poate fi identificată nicio urmă de motiv cât de cât întemeiat.

Întrebare: Sunt legale aceste acțiuni ale partidelor aflate la guvernare?

Răspunsul este evident unul afirmativ. Parlamentul poate să legifereze în limitele Constituției, iar modificările propuse cu dedicație pentru anumiți politicieni „nu au probleme de legalitate”. Totodată parlamentul, potrivit Constituției poate să pună Președintele sub acuzare pentru înaltă trădare. Dar nu tot ce este legal respectă „statul de drept”. Suntem în fața unei aplicări a prevederilor legale ce intră în sfera fraudei la lege și a abuzului de drept, subsumată noțiunii de talibanism juridic[2].

Asistăm practic la proceduri parlamentare și guvernamentale de tip taliban, prin intermediul cărora prevederile Constituționale sunt pervertite și subsumate unui scop profund ilicit, și anume aducerea unor servicii unui grup restrâns de persoane. Practic procedura de legiferare nu are în vedere interesul general al întregii societăți după cum o impun principiile specifice statului de drept.

Trebuie reținut că, în activitatea guvernamentală și parlamentară simpla respectare a legii nu asigură implicit respectarea principiului statului de drept și a domniei legii. Este necesară analizarea scopului final al activității organelor și instituțiilor statale pentru a demonstra că administrarea și legiferarea sunt realizate în interesul general al societății, iar nu pentru a satisface doleanțele unui grup restrâns de persoane care, direct sau indirect, sunt implicate în conducerea Statului.

Noțiunea de stat de drept nu este compatibilă cu mottoul „Statul sunt eu” ce a aparținut lui Ludovic al XIV-lea, motto pe care, din nefericire, îl vedem aplicat din ce în ce mai des în rândul guvernanților noștri. Persoanele aflate la conducerea statului trebuie să conducă pentru oameni, adică să satisfacă interesul general al întregii societăți.

Pericolul generat de conducerea Statului român în mod taliban – domnia prin lege, rule by law – nu se limitează exclusiv la adoptarea modificărilor codurilor penale sau la o eventuală parcurgere a procedurii de punere sub acuzație pentru înaltă trădare a Președintelui. Aceste acțiuni privite izolat nu afectează fundamental democrația, însă atâta timp cât nu sunt penalizate politic și nu se ia o atitudine consistentă și coerentă pentru a le stopa, creează premisele unor dereglări viitoare, consistente și ireversibile, ale „statului de drept”.

Protestele din 10 august au venit exact pe fondul acestei nemulțumiri, românii spun la unison că este suficient, că nu mai acceptă această modalitate în care sunt conduși, această modalitate în care interesele și  nevoile lor sunt deturnate în scopul satisfacerii unor interese de grup. Violența, în mod evident, nu este o soluție și trebuie evitată.

Dar cum s-a ajuns la aceste violențe? Din ianuarie 2017 de când au început protestele anti guvernamentale nu au existat asemenea violențe. Au fost proteste la care au participat mult mai multe persoane decât cele din 10 august. Cu mai bine de o săptămână înaintea protestului de pe 10 august, organele statului și politicienii din arcul guvernamental s-au angajat într-o campanie de manipulare prin care au fost trase „semnale de alarmă” cu privire la potențialul violent al manifestațiilor. Această campanie precum și provocările jandarmeriei din timpul protestelor „au dat roade”.

Din nefericire, organele statului au dat dovadă încă o dată că nu doresc să slujească cetățenii. Da, au fost persoane la proteste care au fost violente, da, sunt persoane care trebuie să răspundă pentru aceste provocări, însă peste 95% dintre cei aflați la protest au fost pașnici. Caracterul total disproporționat al intervenției jandarmeriei nu poate fi în niciun mod justificat.

Organele statului, în rândul cărora se regăsește și jandarmeria, sunt datoare să apere forma de guvernământ, trebuie să apere Statul român, iar nu interesele meschine ale unor grupuri de oameni din arcul guvernamental. Jandarmeria trebuie să apere cetățenii români, pentru că „Forma de guvernământ a oamenilor, condusă de oameni, pentru oameni, nu va dispărea de pe fața pământului” – Abraham Lincon.

NOTE__________


[1] Andreea Lupușor, Referendumul și dictatorii www.historia.ro

[2] Gh. Piperea, A alege sa fii un om bun înseamna, pentru jurist, a alege intre legalism si echitate www.piperea.ro

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Nici nu vreau sa ma gindesc ce soarta ar fi putut avea Romania daca, dupa 23 august 1944, Ana Pauker, Silviu Brucan si ceilalti inca vreo 20-30 de patrioti care au preluat democratic toata (100%) puterea in Romania ar fi avut nefericita idee de a organiza vreun referendum in care sa ii intrebe pe romani daca vor sau nu vor dictatura comunista.

    Referendumurile sint periculoase. Uitati-va la nefericitii aia de elvetieni, care o tin asa de citeva sute de ani.

  2. Cred ca e mai mult decât evident faptul ca jandarmeria manipuleaza ascunzandu se in Umbra legii. Înseamnă deci ca face Politica cuiva, deși n are dreptul.

  3. E corect tot ce-ați scris (chiar dacă se vede și nuanțe discutabile), dar în aceste condiții mă întreb cum de nu se poate coagula o forță politică care să demonstreze poporului cel știrb că nu sunt toți politicienii la fel, așa cum crede acesta dincolo de exprimări…

    • Pentru ca orice ai incerca, se vor gasi nenumarate voci care sa spuna ca nu e bine asa si ca ar trebui altcumva.

      Coagularea unei forte politice se poate face numai pe baza asumarii unei ideologii. Dar noi suntem extraodrinar de incapatanati in a refuza orice ideologie in afirmarea unui partid politic.

      Cand ocolesti solutii confirmate de practica, oricat de imperfecte, pentru cai verzi pe pereti = partide fara ideologie si politica bazata pe negarea adversarului, nu are cum sa iti iasa ce doriti Dvs.

      Sper insa ca oamenii sa se trezeaza – poate si convinsi de discutiile cu diapsora din aceste zile si sa accepte ca nu exista Mos Craciun (adica un partid fara ideologie, bazat doar pe actul tehnocrat al guvernarii si pe o iluzorie incoruptibilitate).

  4. //Dar NU TOT CE ESTE LEGAL respectă „statul de drept”.
    Suntem în fața unei aplicări a prevederilor legale
    ce intră în sfera fraudei la lege și a abuzului de drept,
    subsumată noțiunii de talibanism juridic//.

    Sunt idei extrem de valoroase care ar merita sa fie aprofundate.
    Trebuie insistat de exemplu pe chestiunea cu AROBAREA PREALABILA
    a protestelor de catre primarie .

    In mod abuziv vectorii de comunicare ai PSD se tot leaga de chichita
    avocateasca potrivit careia oricine doreste sa organizeze un protest
    trebuie sa isi asume anumite responsabilitati IN SCRIS ….detalii gen organizare,
    angajamentul de a plati bancile si copaceii incendiati….etc.

    Or, specificul protestelor incepute din 2017
    si in care se include si cel din 10 si 11 – poate si in continuare august 2018
    consta tocmai in lipsa unei astfel de asumari.

    Ceea ce nu vor sa inteleaga PSD isti este ca poporul nu-i mai vrea si ca
    aceste proteste au ca scop alungarea lor revolutionara si scoaterea in afara legii .

    Dupa logica stramba a lui Dragnea si a lui Mitraliera Reolutia franceza
    trebuia inceputa cu o declaratie data la notar conform careia participantii se obligau sa nu utilizeze ghilotina si sa renoveze Bastilia daca vreunul scria vreun grafitti
    pe zidurile ei.

    Nu in ultimul rand, o asa numita Autorizatie prealabila
    ar fi mutat de la jandarmi la organizatori obligatia //extragerii// din multime a celor care
    – asa cum corect observa denise Rifai – aruncau in jandarmi cu mici peturi goale
    pe care ulterior Codrin stefanescu le-a inlocuit cu bucati de bordura.

  5. „Poza” Dvs de moment,pare sa fie in regula ca analiza si apreciere,dar n-am fi stiut ca referendumul prin care Hitler (nome odiossa),a capatat puteri depline, a avut consecinte atit de nefaste,daca n-ar fi luat in considerare parametru TIMP,or din aceasta perspectiva ,judecind in timp modificarile la legile justitiei incearca sa diminueze entropia unui sistem complet debalansat de Basescu & co.In situatia in care o majoritate este convinsa ca dosarul lui Dragnea la referendum este o facatura ,fiti sigur ca acea majoritate va sprijini neconditionat realegerea sa ,asa cum s-a intimplat,la o scara mai mica,cu Catalin Chereches,primarul din Baia Mare
    Concluzie :in social nimic nu se prescrie,nimic nu se uita ci doar se amina;in judiciar ,profesorii,maestrii,scolile de gindire jurica sunt chemati/chemate sa se pronunte in baza unor curente de gindire si a unei filosofii de moment,dar si de evolutie,iar parereologia unora conteaza cit „respiratia unui bondar”
    Nu am auzit o parere avizata a unui profesor de cariera.
    Nici un instrument de informare mass media,nici a super elitistului contributors.ro, nu-si permit sa cheme un profesor ca DL.Corneliu Barsan,de exemplu,De ce ? Ar plictisi ?N-ar interesa ?…ce vreti,asa educam noi tara si apoi tot noi o injuram ca este inculta si voteaza cu cine nu vrem noi,ca o intereseaza mai mult buzele Biancai Dr..decit meandrele creerului d.nei Pippidi
    Oare de ce au cotidienele mari gen NY Times,cite o suta de pagini zilnic,credeti ca cu aventurile conjugale ale lui Tiger Woods,sau cu analize pe domenii,gen analiza D-lui Dragos C.Mateescu,despre Turcia (Multumim D-le Mateescu !) si ne miram de stadiul nostru-vrem o tara ca afara dar populata tot de noi cei de acum,fara modificari,fara adaptari ,fara sa evoluam

    • Convingerea celor convinsi in politica se numeste risipa.

      Nu ar folosi la nimic ca platforma Contributors.ro, cu o orientare macar partial de dreapta si destul de puternica anti-PSD sa aduca specialisti care sa ii convinga cititorii de ceva ce sunt deja convinsi :-)).

      Politica se face pe voturi si voturile trebuie castigate. Castigarta voturilor are loc in principal intre campanii si se realizeaza prin:
      – convingerea celor nehotarati
      – lamurirea celor nelamuriti

      Este marea noastra iluzie ca am putea convinge simpatizantii unui partid sa il paraseasca pentru un alt partid.

      Numarul de voturi al fiecarui partid este cel din alegeri. Greu se va schimba ceva in numarul absolut al acelor voturi.

      Dar – este un foarte mare „dar” aici – exista un numar mare al celor nehotarati (care nu s-au prezentat la vot). Pentru acestia ar trebui sa fie batalia electorala.

      ====

      Deocamdata toate fortele politice din Ro se concentreaza pe fixarea propriului electorat, ceea ce evident consuma inutil imense resurse: oricum propriul electorat va trece cu mare greutate la adversar si invers.

      Dreapta romaneasca nu se ocupa, din nefericire, la modul serios de aceasta problema a alegatorilor. Se rezuma la a satisface orgoliile propriilor simpatizanti si ii blameaza pentru „incultura” si „lipsa de spirit civic” pe cei care au ales alte partide si mai ales pe cei care nu s-au prezentat la vot.

      Este o idee pornita din presupunerea ciudata ca in proportie masiva cei care nu s-au prezentat sunt simpatizanti ai dreptei, sau oricum anti-PSD.

      Dupa mine acum este timpul pentru actiunea afirmativa, nu pentru nesfarsite analize si convingerea celor convinsi cu argumente din ce in ce mai sofisticate de care de fapt nu au nevoie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Alexandru Dimitriu
Partener în cadrul SCA „Piperea & Asociații” este avocat în Baroul București din anul 2007. Licențiat al Academiei de Studii Economice București – Facultatea de Relații Economice Internaționale și al Facultății de Drept din cadrul Universității Nicolae Titulescu, este un avocat plendant redutabil în litigii & arbitraj și deține o vastă activitate editorială. În perioada 2007-2008, Alexandru Dimitriu și-a consolidat cunoștintele și aptitudinile în cadrul Institutului Național de Pregătire și Perfecționare a Avocaților. În perioada 2009-2010 a urmat cursurile de Master în Dreptul Afacerilor – Universitatea București. În perioada 2010-2015 urmează cursurile școlii doctorale din cadrul Universității București, specialitatea Dreptul Afacerilor. Obţine titlul de Doctor în drept – calificativul excelent (summa cum laude) cu tema Tema: Recuperarea creanţelor prin procedura insolvenţei.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro