duminică, aprilie 18, 2021

România, între cavou și pușcărie

Așa după cum anticipam în comentariul meu de vinerea trecută, vârful de sarcină al declarațiilor anti-românești și al aberațiilor naționaliste maghiare, cu care, de altminteri, ne-a obișnuit, începând din anul 2010, încoace Școala de vară organizată de UDMR laTușnad, s-a înregistrat sâmbătă.
Atunci când acolo au descins și au debitat verzi și uscate, în deplină autonomie și libertate și în disprețul țării-gazdă, a orânduirii constituționale a acesteia, domnii Viktor Orbán, premierul Ungariei, și dl. László Tὄkes, europarlamentar independent de orice urmă de bun simț și de minim respect față de țara în care s-a născut și a cărei pâine a mâncat-o. Ba, la un moment dat, dintr-o de neiertat orbire a celor mai înalte autorități ale Statului Român, dl. Tὄkes a fost chiar decorat cu Steaua României, slavă Domnului retrasă în anul 2016.
Și unul, și celălalt dintre vorbitori, în deplină armonie, frățietate și, desigur, complicitate, au distorsionat, după bunul lor plac, nu doar realitățile actuale ale României, drepturile și libertățile minorităților naționale, au mințit, spunând că pentru autoritățile de la București secuii nu există, realitatea fiind că ei, secuii, existența lor ca minoritate au ajuns să fie tranzacționate, de fapt, în interese electorale de autoritățile budapestane și de Fidesz-ul condus de dl, Orbán, ci și declarația de Unire de la Alba Iulia, datată 1 decembrie 1918.
Dl. Orbán și dl. Tὄkes au interpretat după bunul lor plac conceptul de autonomie. Premierul Ungariei ne-a invitat pe toți să ne punem bine cu Ungaria, să îi dăm deplină ascultare, făcând promisiuni de prosperitate și făgăduind că va face ceea ce, din păcate, se dovedește incapabilă a face guvernarea de la București. Același domn Orbán și-a avertizat concetățenii asupra relelor ce se vor abate asupra lor dacă la alegerile de anul viitor din Ungaria îi vor vota pe socialiști. Iar dl. Tὄkes a mai interpretat o dată vechiul, obositul ceardaș al cărui text provocator vorbește despre un protectorat al Ungariei pentru maghiarii din România.
Așadar, nimic nou sub soare. Totul la Tușnad se întâmplă an de an după același scenariu și fiindcă în România avem o clasă politică din ce în ce în mai slabă, mai compromisă, mai de proastă calitate. Ca să se mențină pe mai departe în viață incapabilul guvern condus de d-na Viorica Vasilica Dăncilă și PSD-ul d-lui Dragnea au făcut, la sfârșitul trecutei sesiuni parlamentare, noi concesii UDMR, maghiara devenind, practic, după adoptarea Noului Cod Administrativ, a doua limbă oficială pe teritoriul României. Funcționează pe teritoriul României, în deplină libertate, un așa-zis “fond de solidaritate” în care fruntașii UDMR depun bani spre a-i ajuta să-și plătească amenzile pe aleșii locali și județeni maghiari care sfidează legile României și afișează la loc de cinste și în disprețul legii însemnele altor State.
Și cum să nu fie astfel când la București guvernarea se exercită haotic. Când capii, cei care fac trasează liniile directoare ale guvernării, care decid viitorul României sunt doi inși cu mari probleme penale. D-lui Liviu Dragnea zis și 3, 6 asociindu-i-se dl. Darius Vâlcov, condamnat și el, în primă instanță, la 8 ani de închisoare. Nedemnul domn Vâlcov deține înalta demnitate de consilier personal al premierului Dăncilă. Dl. Vâlcov participă la ședințele de guvern, stă la aceeași masă cu ministrul Justiției, dl. Tudorel Toader, care nu se arată deloc deranjat de asta, cu ministrul Educației, agramatul Valentin Popa-Pamblică, ce transmite astfel un mesaj prețios tinerei generații, ceva de „genul cheia succesului este reprezentată de hoție și acțiuni frauduloase”, nu de carte!, dă indicații prețioase, apare la televizor, ba la Antena 3, ba la România tv, foarte curând și la TVR 1, unde va fi primit cu pâine și sare de Doina Gradea și de Ionuț Cristache. Dl. Vâlcov vorbește, oficiază sigur pe sine, grav, cu o voce baritonală și expune planuri de guvernare, deapănă amintiri in subterană, din cimitir, din cavouri, din locuri în care și-a ascuns tablourile și lingourile.
Țara, între cavou și pușcărie. Trista realitate a României centenare.
Text apărut concomitent pe site-ul contibutors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Mișcarea identitară naționalistă de stânga /dreapta va dăuna tuturor. Limba administrativă e un lucru normal, e limba locuitorilor de 1000 de ani. Agitația naționalistă izolaționistă se răspândește în UE, devine un obstacol în buna vecinătate, în solidaritatea europeană.

    …“…noi concesii UDMR, maghiara devenind, practic, după adoptarea Noului Cod Administrativ, a doua limbă oficială pe teritoriul României. Funcționează pe teritoriul României, în deplină libertate, un așa-zis “fond de solidaritate” în care fruntașii UDMR depun bani spre a-i ajuta să-și plătească amenzile pe aleșii locali și județeni maghiari care sfidează legile României și afișează la loc de cinste și în disprețul legii însemnele altor State….“…..

    Modelul de „stat național unitar centralizat“ (modelul frencez: une et indivisibil) cu o singură limbă (cultură) în România e singura opțiune ca partener în UE? In UE/PE vrem toate limbile, acasă NU….
    Declarația de la Alba Iulia 1918 e deja uitată? Libertate, democrație, bunăstarea, libertatea cuvântului, libertatea presei, autonomie culturală, autonomie religioasă?? Limba locală administrativă e acceptată 1918, atâta tot. Declarația de la Alba Iulia 1918 a fost un proiect promițător. A venit cu totul altfel. Contrariul se poate vedea la centenar. Epurare etnică (naționalismul legionar ortodox, naționalismul ceaușist, vânzarea cetățenilor pentru Dolari, etc) e eliminat 1,4 milioane locuitori (erau 29 % minorități 1918). Azi mai trebuie „eliminat“ o etnie? Azi tinerii votează cu picioarele, tinerii pleacă în vest. Nu e o problemă comună tuturor cetățenilor României?
    Mișcarea identitară dăunează tuturor partenerilor în UE. Unanimitate de voturi nu mai funcționează. Refondarea franceză 2018/2020 numai în ZE? Acum premierul italian Conte se aliază cu D. Trump (pentru Rusia în G8 în Canada).
    Conflictele interne nerezolvate cum descrie nemulăumit autorul, provocările „identitariste“ inutile dăunează foarte mult. De acord.

    Buna vecinătate când? La bicentenar? NU avem alte probleme interne arzătoare decât cele descrise îngrijorat de autor? Tam tam politic ungurește, românește…. …. Politicienii, gazetarii instingă, ațâță….
    ZE, Schengen, by by ….

  2. Am sa comentez putin pe langa subiect, nu ma simt suficient de pregatit pentru a comenta relatiile romano-maghiare altfel decat emotional. Dar prezenta lui Valcov pe post de consilier in guvernul Romaniei, un condamnat pentru furt! De ce in Romania traficul de influenta si luarea de mita nu sunt considerate, de simpli cetateni, ca fiind pur si simplu furt? Cum sta la masa un ministru cu pretentii – Tudorel Toader, fost decan la facultatea de drept din Iasi, fost judecator CCR, reprezentantul Romaniei in Comisia de la Venetia – cu un hot? Un individ care si-a recunoscut furtul si care, apoi, si-a retras declasratia de recunoastere cu speranta ca PSD-ul va schimba legea penala astfel incat sa nu mai faca puscarie? In ce tara traim, in tara lui Ali Baba ??

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Egalitatea de șanse și egalitatea de rezultat – problema Tigru și Dragon

În filmul „Tigru și Dragon” un luptător Wudang ajunsese să fie considerat de mulți invincibil. Pe lângă stăpânirea artelor marțiale la perfecție,...

Mult așteptatul declin al pandemiei în țările europene s-a declanșat. Locul României

1.Introducere  2. Experiența a trei țări cu declin ferm și durabil  al pandemiei 3. Țările europene 4. Locul României 5. Perspective și...

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Cine pierde în urma actualei crize de orgolii?

Alianța USR-PLUS a comis greșeala ca de-a lungul celor aproape 5 luni de când e parte la o așa-numită coaliție de guvernare,...

Fostul deţinut politic Petre Pandrea îi scrie premierului Ion Gheorghe Maurer (august 1965)

Primul gând care ne-a trecut prin minte, după ce am descoperit şi citit scrisoarea inedită de mai jos, a fost despre „sindromul...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro