vineri, iunie 25, 2021

România lui Ponta, ca Rusia lui Putin: foști spioni, președinți

Timp de 42 de ani România a fost victima unui sistem politic criminal: comunismul, fiecare a treia familie din România acelor vremuri având de plâns o victimă, în total vreo două milioane. Manifestându-se ca o forță de ocupație colonială, acționând în vechea manieră conspirativă și subversivă și tratând populația ca pe locuitorii unei țări subjugate, în care nu avea încredere și pe care îi disprețuia și-i ura, partidul comunist a creat un „stat de ne-drept“, având drept principal instrument al opresiunii și terorii Securitatea, spada și scutul comunismului.

Desigur că nimic nu se hotăra fără, sau împotriva partidului comunist, care deținea în toate domeniile inițiativa și ultimul cuvânt. Din acest punct de vedere, partidului comunist, activiștilor săi, le revine responsabilitatea tuturor crimelor. Nu este însă mai puțin adevărat că Securitatea a fost instrumentul odios al exterminării și terorii comuniste: o organizație criminală, instrumentul voluntar al unui regim criminal.

Acestui Frankenstein creat de partidul comunist spre a-i sluji de body-guard și killer i s-au transmis mentalitatea, metodele și stilul creatorului său: conspirativ, ocult și subversiv, infiltrând masiv întreaga societate, obsedat de controlul absolut asupra unui popor în care nu avea încredere, pe care-l ura și disprețuia.

Trebuie limpede înțeles caracterul eminamente criminal al Securității, faptul că nici o activitate a sa nu a fost legitimă ori justificată, ci îndreptată exclusiv împotriva propriului popor, pe care, la ordinul partidului, dar în regie proprie, l-a exterminat, oprimat și terorizat. Una din cele mai mari neșanse ale României este lipsa unui proces ca cel de le Nürnberg, unde au fost pedepsite nu doar starurile național-socialiste, ci – la fel de important – organizațiile terorii de stat (Poliția Secretă de Stat – GeStaPo, Serviciul de Siguranță – SD, Corpul de Protecție –SS) au fost declarate, cu forța autorității lucrului judecat, „organizații criminale“ – decizie care a ajutat enorm refacerea Germaniei, după cum declararea Securității ca „organizație criminală“ ar fi ajutat decisiv România.

După răsturnarea lui Ceaușescu, Securitatea, deși oficial dizolvată, a devenit forța conducătoare în România, iar noile servicii secrete au stat într-o continuitate de personal, stil și mentalitate cu cele vechi, cel puțin încă vreo 15 ani.

Caracterul infam al Securității și oamenilor ei, faptul că nu și-au servit nici un moment țara, ci doar un regim scelerat, s-a confirmat din nou după răsturnarea regimului, când, odată liberi să acționeze după voia lor, au devenit de departe cel mai fertil rezervor de cadre pentru prădătorii avuției naționale și resurselor publice, spre dezastrul național și în disprețul românilor: cei mai mulți și mai mari criminali economici ai ultimilor 25 de ani provin din Securitate, pentru că, așa cum arată Cărtărescu,dacă scurmi cu unghia pojghiţa de democraţie a aproape fiecărui politician şi afacerist din România, dai de securistul care a fost

Doar pe acest fond securistic poate fi corect înțeleasă vestea că V. Ponta ar fi fost agent infiltrat al serviciilor externe. Informația, în toate gurile de câteva bune săptămâni, este enormă și scandaloasă din cel puțin cinci puncte de vedere.

Mai întâi, se dezvăluie că principalul candidat la președinția republicii s-a aflat și se mai poate afla într-o stare de dependență față de o forță, alta decât voința națională. Or, președintele republicii este mandatat direct de popor cu personificarea și păzirea supremelor valori și interese naționale. Nimic nu trebuie să se interpună sau să tulbure raportul dintre națiune și depozitarul vremelnic al voinței sale, întemeiat pe încredere. Acum însă, devine notoriu cum candidatul V. Ponta se află într-o stare de dependență față de persoane și instituții care, indiferent dacă legitime sau discutabile, nu reprezintă națiunea.

În evaluarea stării de dependență a unui eventual președinte – crezut a fi simbolul independenței în serviciul națiunii – nu joacă deocamdată nici un rol faptul că această dependență se manifestă față de serviciile secrete, fie ele bune ori rele, externe ori interne, străine sau autohtone. Este suficientă prezumarea rezonabilă a unei dependențe față de indiferent cine sau ce, pentru ca acel candidat să nu se mai califice pentru vot. Același ar fi rezultatul dacă V. Ponta ar fi primit bani secreți de la lobbyiuri ori asociații, sau ar fi membru al unor organizații oculte, secte, ori alte structuri ierarhice. Orice activitate de natură a-i îngrădi independența îl descalifică pe V. Ponta pentru candidatura prezidențială: argumentul „dublei comenzi“ rămâne cel mai fundamental, unul de principiu, peste care nu se poate trece.

În al doilea rând, dincolo de argumentul de principiu al dependenței unui președinte desemnat a fi independent, intervine împrejurarea specifică a dependenței tocmai față de serviciile secrete, adică față de unul din tipurile cele mai oculte, subversive, infiltrante, ierarhice și autoritare instituții pe care le cunoaște omenirea.

Nu facem acì procesul serviciilor de spionaj, ci al candidaturii unui (fost) spion la demnitatea supremă în stat. Dintre toate tipurile de dependență instituțională, cea creată de apartenența la serviciile secrete este cea mai puternică, activitatea acestora având un specific secret, amoral, situat în afara uzanțelor, dar grefat pe o puternică structură militară, ce însă nu se supune normelor specifice acesteia. A „lucra“ pentru asemenea instituții creează un înalt grad de dependență instituțională, care nu se rupe odată cu încetarea formală a activității: este cel puțin naiv să crezi că cine a aparținut vreodată structurilor secrete, poate rupe total și definitiv cu acestea. Așa ceva nu se întâmplă nicăieri în lume, de ce ar fi posibil tocmai într-o fostă țară comunistă, unde serviciile secrete volens nolens poartă în ele ereditatea Securității ?

Dacă orice stare de dependență a unui candidat la președinție este descalificantă, dependența de un serviciu secret este absolut inacceptabilă, pentru că indestructibilă și mult mai puternică. Cu un președinte fost spion, există uriașul pericol ca la nivelul suprem al statului să se așeze un proxy al serviciilor secrete.

Ajungem astfel la aspectul cel mai scandalos în imensa sa ticăloșie și mizerie anti-democratică: prin Ponta președinte obținem exact aceeași situație ca în Rusia, unde puterea este deținută discreționar tot de un fost spion, ofițer-recrutor de agenți KGB în străinătate, dl. Putin. Este greu de crezut într-o coincidență.

Se conturează două axe de interpretare. Prima ar fi cea a izomorfismului funcțional dintre Rusia și România, unde oligarhi/baroni locali formează rețele informale de criminalitate economică și control social anti-democratic, ceea ce determină tendința de a-și promova la vârf exponenții cei mai siguri, foști membri ai serviciilor secrete. O altă interpretare pleacă de la modalitățile tradiționale ale puterii sovietice/ruse de a-și exercita controlul în vecinătățile apropiate, prin export de structuri și metode. România socialistă, cât de naționalistă s-ar fi crezut, n-a fost decât o copie a structurilor sovietice, iar tendința rusă de a exporta structuri n-a încetat după 1990. O acțiune rusă de asigurare a controlului în România prin promovarea unui președinte „Ponta fost spion“ după modelul președintelui „Putin fost spion“ este o ipoteză plauzibilă. Cel mai curând însă, avem de-a face cu ambele tendințe: un efort rusesc de export al unor structuri de putere pe fondul unor asemănări funcționale ce favorizează acest export.

Privită din perspectiva lumii civilizate, această asemănare mai mult decât suspectă cu Rusia lui Putin reprezintă un imens scandal și o situație incompatibilă cu statutul democratic și euroatlantic al României.

Cel de-al patrulea aspect al scandalului dezvăluirilor legate de activitatea de spion a lui V. Ponta este cel moral și caracterial. Nu că ar mai fi existat vreo fărâmă de îndoială asupra caracterului slab, necopt, subordonat și multiplicitar al lui V. Ponta, dar apartenența la un serviciu secret îi pune în lumină nouă găunoșenia și necinstea.

Serviciile secrete sunt un tărâm tenebros, unde doar anumite tipuri de oameni sunt selecționați și apoi formați întru stimularea anumitor trăsături speciale. Cine ajunge să lucreze în acest spațiu întunecat a dovedit nu doar aplecare către secret, disimulare și disprețul regulilor, dar și-a exersat îndelung și în mod profesional lipsa de scrupule, cinismul, amoralitatea, disciplina oarbă. Sunt acestea trăsăturile pe care alegătorii le așteaptă de la un președinte al republicii ? Sigur, nu.

În fine, o ultimă mare direcție a scandalului declanșat de știrea trecutului de spion al lui V. Ponta este legată de calitatea serviciului secret unde a lucrat. Tismăneanu a atras primul atenția asupra acestui aspect, atunci când a făcut diferențierea dintre serviciile secrete românești dinainte și de după admiterea în NATO și UE.

De ani buni, mai ales după integrarea NATO și UE se încearcă o operațiune de mistificare, prin care puținul de credibilitate și onorabilitate a actualelor servicii secrete românești, atât cât există, construit din greu în anii recenți, este proiectat retroactiv și asupra serviciilor secrete ai primilor 15 ani de după Răsturnare. Or, diferența este semnificativă: dacă până la admiterea în NATO și UE, serviciile secrete erau înțesate de securiști și serveau un stat prea puțin democratic și de drept, după admiterea în NATO a început un anevoios proces de civilizare, neîncheiat nici azi, dar care aduce serviciile secrete la o altă calitate decât fuseseră până acum un deceniu. A trata în mod egal și nediferențiat statutul și anagajamentul democratic al serviciilor secrete ale anilor ’90 cu cele ale anilor 2010 este fals și nedrept, nefăcând decât să ascundă murdăria anilor de „tranziție“ sub preșul NATO.

Expedierea acest uriaș scandal sub lozinca „serviciului către țară“ prestat de V. Ponta reprezintă un gag PR de propagandă mincinoasă. Este vorba totuși de evoluțiile unui sfert de secol: țara de acum nu mai este cea din 1990 și nici măcar cea din 2005. Dacă acum există totuși anumite semne ale domniei legii – fragile și reversibile – și a apartenenței euroatlantice – nu absolut fermă, acum 15 ani nici nu putea fi vorba de așa ceva. Dacă, în calitate de spion, V. Ponta „a servit țara“ acum 18 ani, aceea nu era nici democratică, nici euroatlantică, iar serviciile unde a funcționat încă mai erau continuatoarele Securității. Angajamentul „pentru țară“ al lui V. Ponta vine dintr-o zonă tenebroasă și dintr-o epocă încă puternic marcată de ceaușism și securitate, descalificându-l odată mai mult pentru candidatură.

Acest uriaș scandal ar putea avea drept consecințe electorale previzibile, trei.

V. Ponta nu va demisiona nici în ruptul capului – el este președintele de paie dorit de Sindicatul Crimei Economice Organizate, un sistem de rețele informale al căror scop este coordonarea devalizării resurselor publice și locale și, mai stringent, asigurarea impunității. Marioneta Ponta este indispensabilă.

Electoratul captiv PSD va rămâne la posturi, scandalul „Ponta spion“ nu-l va impresiona câtuși de puțin, cei maximum cinci milioane și jumătate de votanți vor alege oricum Ponta, nici un argument neputându-i răzgândi, pentru că decizia lor de vot nu trece printr-un proces deliberativ, în care argumentele externe să conteze, ci este determinată de o raționalitate practică, legată de ceea ce este perceput drept avantaj nemijlocit.

Scandalul Ponta nu va rămâne însă fără consecințe, el îndepărtând de Ponta un număr semnificativ de „indeciși“, dintre care însă nu se poate ști câți se vor decide să voteze împotriva aceluia.

Distribuie acest articol

42 COMENTARII

    • La momentul de față, nici nu prea mai contează ce a făcut sau nu Ponta. Ceea ce contează este faptul că serviciile secrete se implică în dispute politice și vor putere politică. Iar asta e inacceptabil.

      • Corect, dar „doar la momentul de fata” conteaza?!

        Desi dl Manu combate speculatiile, nu pot totusi sa nu ma intreb de cand are loc acest amestec.

        • 1.Datzi-mi va rog un exemplu de implicare a serviciilor in politica. De ce servicii si nu serviciu, ca doar Basescu a acuzat doar SIE? De ce l-as crede pe dl Basescu cand zice ca puterea serviciilor secret le impinge catre o implicare in politica? De ce nu da exemple?
          2.De ce l-a deranjat pe dl Basescu refuzul de acces la unele documente? Sa ne documentam la orice institutie care detine un birou de documente secrete si vom vedea care sunt regulile adevarate nu cele interpretate, la manie. Niels Shnecker a zis bine: accesul general acordat prin Constitutie e una iar accesul pe baza principiului need to know basis e alta. Basescu stie foarte bine acest lucru dar merge la cacealma ca sa ii iasa miza.
          3.Poate fi acest scandal o reactie a dlui Basescu si a unui grup tranzitar dar finalmente asezat in PDL si PMP de teama unor dosare care vor fi redeschise/deschise dupa ianuarie 2015? Mai ales ca a rezultat ca radacinile scandalului sunt de prin 2013, deci nu s-a deschis intempestiv.
          4.Daca s-ar face publice numele celor cu dosare multe si voluminoase documentate de servicii (SRI, DGIPI, probabil si SIE in cele cu conotatii internationale) de-a lungul anilor si atzi face o comparatie cu numele celor care au fost sau sunt anchetati de DNA, si atzi constata ca diferenta, ca numar, e uriasa, ce concluzie atzi trage? Atzi putea spune ca justitia nu e oarba si ea cam alege functie de cine are puterea pe moment?
          5.Credetzi ca un astfel de scandal putea fi rezolvat de Basescu cu SIE altfel decat la televizor?

          • Nu pot oferi Argumente, de aceea le-am numit speculatii. Insa mi-e greu sa cred ca „serviciile” (de acord cu declinarea!) intervin brusc acum in alegeri si tocmai pentru a ajuta candidatul PSD. Existau dintotdeauna frecusuri intre ochii albastri si cei rosii.

          • Asa, de curiozitate, cunosti „parcursul’ individului care-si zice „niels smecher’? Nu cumva sunteti „colegi de serviciu (ii)”?

          • nu inteleg de ce miza aici este presedintele? avem o situatie in care un ”fost” agent este implicat in cursa prezidentiala, nu ma intereseaza cine, cand si de ce a scos aceasta informatie, ma intereseaza in schimb, cum poate candida un astfel de om, ca poate guverna fara rusine dupa ce s-a constatat ca a plagiat, ca minte de rupe, ca nu are nicio calitate pentru care sa fie sef de guvern, etc avem o problema daca suntem capabili sa trecem cu vederea astfel de lucruri!

        • Pai, te aștepți ca dl. Manu, profitor direct al generozității primului mitoman al Tarii sa combată ceva ce-l pune in umbra pe dăruitorul de bani ai contribuabilului roman? N-a mai avut timp ginerele de partid si de stat sa organizeze ceva pentru Diaspora, ca dl. Manu ar fi fost invitat si onorat sa participe.

          Mai întreb o data: de ce nu numește Băsescu un nou director SIE?
          A fost procurorul Panait om al serviciilor si cu asta l-a șantajat ponta, (cu p mic de la plagiat), pina omul n-a mai găsit decât calea sinuciderii, ca sa scape de mizeria in care intrase?

            • De acord. Dar, poate au bunul simt sa nu se afiseze pe saituri neprietenoase cu favoritul. Zic, ca barda n-am. Si sa nu-mi vii cu libertatea de expresie. Eu n-as scrie pe saituri pesediste, in primul rind din respect pentru mine insumi.
              __________

              Ce chestie, dom`le! Nu e nimeni cit de cit informat, sa-mi dea si mie un raspuns. Affreux!

  1. Un articol important scris in aceste momente de rascruce a Romaniei pentru urmatorii 20 de ani. Cu unele mentiuni.
    Exista posibilitatea ca, la momentul scrierii acestui articol, autorul sa nu fi fost la curent cu declaratiile Presedintelui referitor la SIE: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-18312126-traian-basescu-acuza-sie-interventie-politic-pentru-mine-enigma-uriasa-facut.htm.

    Cu toate acestea, consider ca unele mentiuni se impun. Nu voi aduce in discutie argumentul momentului expunerii acestor dezvaluiri (desi acesta este cel mai important semn de intrebare – al amanarii dezvaluirii pana in campania electorala) intrucat consider ca ar fi o deviere de la subiect, insa un lucru trebuie discutat: activitatea serviciilor de spionaj.

    Autorul afirma ‘Nu facem acì procesul serviciilor de spionaj, ci al candidaturii unui (fost) spion la demnitatea supremă în stat’, insa chiar asta este problema (subliniata si de T Basescu): faptul ca un candidat la presedintie din 16 a fost ofiter ori nu este mai putin important decat cel ca un serviciu de informatii actioneaza in viata politica sau nu. ASTA este esenta discutiei.
    Discutiile care aduc in discutie personajul V Ponta aratand minciunile si lipsa de onestitate de care da dovada cad (sau sunt duse de catre agentii felixioti) in derizoriu si pe buna dreptate: ceea ce s-a intamplat in cazul Ponta este simptomul, nu cauza.

    Al doilea aspect cu care nu sunt de acord cu autorul: la momentul intrarii in NATO (01.05.2004) serviciile de informatii din Romania erau nereformate. Asta este o Gogomanie. E ca si cum am afirma ca azi Lukashenko se cearta cu Putin, maine Belarus intra in NATO si in urmatorii ani/decenii Belarus se reformeaza.
    Nicio tara nu intra in NATO decat la momentul respectarii stricte (poate mai stricte decat in cazul UE, intrucat in cazul NATO nu a existat un MCV) a unor criterii institutionale, militare, politenesti, de informatii, de transmisiuni speciale, etc. etc.
    Ca unele aspecte nu sunt complet finalizate e altceva (eg: alocarea a 2% din PIB apararii), insa, IN NICIUN CAZ, nu sunt permise aderarii ca si capitole nefinalizate cele care tin de orientarea euroatlantica a tuturor factorilor militari implicati (evident si a serviciilor de informatii).
    Daca acest proces incepuse in 2001 (cand V Ponta se presupune ca ar fi parasit serviciul), mai tarziu ori mai devreme este alta discutie. Insa la 01.05.2004 era finalizat.

    Sunt de acord ca T Basescu, cu bunele si relele sale, a acordat putere serviciilor (mai ales SRI) in lupta anticoruptie (tema distincta de independenta justitiei, care este cel mai bine reliefata de revocarea judecatorilor C Danilet si A Ghica de peste 70% din judecatori-colegi).
    Insa asta nu inseamna ca ar fi urmarit o consolidare a controlului serviciilor. Din contra, de fiecare data cand era luata in discutie asa ceva el acuza ca fiind o tentativa de punere sub stapanarie a serviciilor, iar acum cand realizeaza ca acestea ‘isi cauta’ un nou stapan, lipsa de actiune se plateste.

  2. „Serviciile secrete sunt un tărâm tenebros, unde doar anumite tipuri de oameni sunt selecționați și apoi formați întru
    stimularea anumitor trăsături speciale. Cine ajunge să lucreze în acest spațiu întunecat a dovedit nu doar aplecare către secret, disimulare și disprețul regulilor, dar și-a exersat îndelung și în mod profesional lipsa de scrupule, cinismul, amoralitatea, disciplina oarbă.”
    Cu tot respectul, cred ca exagerati. Generalizand, am putea deduce ca armata nationala ar avea un bun randament daca ar fi recrutati, in primul rand, criminali, asasini, piromani, tot felul de dezaxati.
    Cred ca persoanele care lucreaza pentru servicii sunt manate de alte idealuri, chiar daca au un simt al aventurii mai puternic, un apetit pentru risc mai mare decat noi, oamenii „normali”. Bineinteles, pot fi manati si de interese materiale, ambitii personale.
    Sa le punem sub semnul intrebarii integritatea, nu cred ca este justificat. „Uscaturi”, ca sa ma exprim in limba de lemn, exista. In fond, poporul roman are conducatorii pe care ii merita.

    • @ cosmin Din pacate citatul este corect; si când afirm asta, o stiu dintr-o experienta personala. Ca aici se adauga si patriotismul, e ok. Dar patriotismul si disciplina sunt dobandite in anii de antrenament..

  3. Din păcate, românii și rușii sunt mult mai asemănători decât ne place nouă s-o recunoaștem. Noroc că din când în când ies la iveală astfel de similitudini frapante.

  4. Ca unul care-am trăit acei ani, una dintre cele mai relevante forme ale sistemului era concentrată în fraza interogatorie „Voi ce faceţi aicea singuri?!?”. N-avea importanţă că cei „singuri” erau cinci sau 20, ideea era că, în ochii celui care punea-ntrebarea, ei erau singuri, adică lipsea cel care-i conducea, organiza, „creierul”, îi lăsase de capul lor. Pentru că, în acel sistem, orice grup trebuia să aibă un lider, unul din sistem, a cărui datorie primordială era aceea de a prelua însărcinările partidului şi-a le distribui forţei de muncă, grupului. Grupul nu trebuia să gândească, ci „să-şi vadă de treabă”.

  5. cred ca sariti calul si faceti mai mult rau, ii creeati lui pontica aura de putin doi, sau conducatorul james bond pe care romanul de-abia asteapta sa’l voteze.. intre oportunismul lui ponta de a fi ‘activat’ in servicii doar ca sa se lipeasca de niste cursuri p’afara, dupa cum sustne un journalist, si activitatea profesionista in ‘tenebroasa societate’ a serviciilor secrete, precum se pare ca aveti impresia ca exista in Romania, e o distanta ca de la mariane la everest.. serios vorbind, cand va uitati la ponta va sugereaza un profesionist sau un deservit serviciilor secrete? ca sa nu mai spunem ca ideea ca prim ministrul e in slujba serviciilor e de-a dreptul ridicola..

  6. Scandalul Ponta nu va rămâne însă fără consecințe, el îndepărtând de Ponta un număr semnificativ de „indeciși“, dintre care însă nu se poate ști câți se vor decide să voteze împotriva aceluia.

    Mi-a plăcut articolul de azi. Cu părere de rău, mesajul care se vrea transmis nu are rezonanță prea mare. De altminteri tot acest show cu demascarea lui Victor Viorel Ponta se reduce la un scandal jurnalistic și cam atât. Mesdames et messieurs, les jeux sont fait!. Cei care cunosc ce s-a întâmplat cu Secu and company sunt demult convinși. Am trăit mai mult sau mai puțin pe pielea noastră acele vremuri. De cealaltă parte electoratul PSD este ignorant și pierdut în eternitate. Sunt curios despre ce ‘indeciși’ vorbiți? Cu bine.

  7. Ei, pe naiba, Ponta si Putin, sa fim seriosi, domnule. Ponta e un mic oportunist cu un intelect destul de limitat, ca sa nu zic altfel, o mica taratura gelatinoasa si lasa, un zero barat in ce priveste anvergura istorica. Putin joaca in cu totul alta liga. Ii faceti lui Ponta un serviciu comparandu-l cu Putin si transformandu-l intr-un personaj principal dintr-un film despre spionaj, societati secrete si secrete tenebroase.

    In rest, cat priveste „serviciile”, haideti sa fim realisti, nu sunt, nu au fost si nu vor fi nciodata, nicaieri, niste cluburi deschise care-si publica pe avizierul de perete lista de membri si actiunile de Craciun. Mai ales cele de informatii externe. Nu cred ca as vrea sa stiu cu adevarat ce scheleti ascund in dulap serviciile americane sau britanice. Nu e corect sa le creionati portretul asta de aproape criminali, cinici, amorali etc. Prezumtia asta de vinovatie e foarte daunatoare, nu-i ia lui Ponta nimic din capitalul electoral, in schimb induce in mintile multora ca serviciile de informatii de azi sunt un fel de Securitate resapata, ceea ce, cu tot respectul, e o aberatie.

    Eu as zice sa nu mai aruncam petarde de astea, destul ca prezidentul nostru o face cu foarte multa nonsalanta, si sa nu ne repezim sa aruncam si copilul odata cu apa din copaie.

  8. Am dat căutare în text și în comentarii după Mihai Răzvan Ungureanu. Cand el venea din postura de șef al SIE sa conducă guvernul era OK. Nu era tot un om venit din servicii. Sau când Băsescu se juca cu contemplarea numirii lui Maior în funcția de premier. Nu, astea sunt tare ale întregului sistem din care face parte și Traian Băsescu, nu doar ale unei părți a puterii politice de la noi. Sa uitam și cum spunea același ca l-a pus șef la SIE pe Elwis ca sa-i facă pe plac doamnei Săftoiu? Sa fim cinstiți pana la capat.

    • Se pare ca securistii, ca toti ceilalti, se impart in doua categorii: cei buni si cei rai. Cei buni fiind, desigur, cei care se fala de partea noastra iar cei rai fiind… restul.
      Asa cum bine ati remarcat, distinsul intelectual MRU provenea din aceeasi lume a penumbrelor, din acelasi „spatiu intunecat” populat de criminali cinici si sociopati ca si Ponta, dar iata ca nimeni nu a avut nimic de comentat. De ce nu am auzit atunci ca „Cine ajunge să lucreze în acest spațiu întunecat a dovedit nu doar aplecare către secret, disimulare și disprețul regulilor, dar și-a exersat îndelung și în mod profesional lipsa de scrupule, cinismul, amoralitatea, disciplina oarbă.”? Oare pentru ca ne-a convenit sa avem si noi, vorba clasicului, :falitii nostri”?

      Dar ma amuza atitudinea domnului Rasvan Lalu fata de serviciile asa-zis secrete: nu stiu de unde si-a obtinut informatiile dar il asigur ca realitatea este mult mai asemanatoare cu cea prezentata in filmele despre analistii de pe Wall Street decat cu cea din peliculele „James Bond”. Desigur ca exista si agenti operativi dar „modelul de business” nu are corespondenta in romanele lui Pavel Corut.

      • Comparația este eronată.
        M Ungureanu a fost șef al SIE, nu agent. În țarile democrate, șefii serviciilor secrete se recrutează dintre politicieni, sunt persoane civile, neînregimentate operativ în servicii, tocmai pentru a menține un control democratic asupra unor structuri care altfel, tind să-și ia prea multă putere. De altfel și Bush Sr. a fost director CIA, tot funcție politică.

        În cazul lui Ponta, vorbim de accederea la demnitatea supremă în stat a unui fost agent, om care a primit ordine. Dacă Ponta ar fi fost șef politic peste vreun serviciu, nu era o problemă, dar a fost ofițer infiltrat, supus unei ierarhii.

        În rest, vă invit atât pe dvs. cât și pe @ Bertolt Lazaroiu 16/10/2014 la 8:09 să citiți răspunsul ce l-am dat mai jos lui @Ioana 16/10/2014 la 7:27.

        Vad ca va grabiti sa reperati onoarea agentilor secreti, observându-mi ca aceia sunt „analisti” cu munca curata de birou, si nu brute ucigase. Veti sti dvs. mai bine.

        • „Vad ca va grabiti sa reperati onoarea agentilor secreti, observându-mi ca aceia sunt “analisti” cu munca curata de birou, si nu brute ucigase. Veti sti dvs. mai bine.”

          Pai poate stiu, si eventual v-as putea spune, doar ca apoi ar trebui sa trimit brutele ucigase dupa dumneavoastra… Chiar vreti sa aflati?

          Dar lasand ironia, chiar credeti ca traim intr-o lume ideala, in care „bleeding hearts liberals” sa discute la o cafeluta cu representantii ISIL, al-Qaeda sau (de ce nu) GRU? Desigur, ii puneti la colt pe coji de nuca pe cei care fac „treaba murdara”, ca dumneavoastra preferati abordarea Popper (?), Heidegger (?) sau Hegel (?).
          Trei lucruri va mai spun:
          1. Colectarea si sintetizarea informatiilor seamana mult mai mult cu munca de birou dintr-o firma de investitii (brokerage) decat cu scenele de violenta pe care le-ati vazut prin filme.
          2. Operatiunile „la negru” nu sunt documentate in arhivele serviciilor (tocmai pentru ca incalca legea).
          3. Indiferent de ceea ce credeti despre activitatea SIE, VV Ponta est la fel de calificat pentru postul de „bruta ucigasa” pe cat este domnul Plesu pentru cea de prim-balerin.

          • scrieti negru pe alb: „… ar trebui sa trimit brutele ucigase dupa dumneavoastra… Dar lasand ironia …”

            Multumesc ca ati exemplificat concret profilul moral ce l-am schitat în articol: disprețul regulilor si al oamenilor, lipsa de scrupule, cinismul, amoralitatea, indivizi pentru care amenintarea cu moartea este o … ironie.

            • Observ ca (va faceti ca) n-ati inteles, am parafrazat o replica bine cunoscuta din mai multe filme americane, concret „Yes I can tell you about this, but then I would have to kill you” (in diverse variante, desigur). Evident, sunteti de rea-credinta evitand sa raspundeti problemei de fond si limitandu-va la comentarii tendentioase asupra textului.

              Se pare ca va este comod sa aruncati cu noroi sustinand ca persoanele care lucreaza pentru „servicii” sunt nefrecventabile. Si asta pentru ca priviti linistea si relativa siguranta in care va petreceti existenta ca pe un dat, fara sa va intrebati (sau refuzand sa aflati) cum este posibil acest lucru si care sunt „costurile” asociate. Ce-i drept, deocamdata Romania nu este tinta unor atacuri teroriste (decat de natura economica, dar astea par a fi ignorate de catre intelectuali ca dumneavoastra). Imaginati-va insa ca ati trai in SUA, Spania, Irlanda de Nord sau Israel… bun, si dupa ce va imaginati aceasta mai faceti un efort de imaginatie: ganditi-va ca in tara in care traiti n-ar exista SIE si SNI (Serviciul National de Informatii, adica echivalentul SRI).

      • MRU era director, numit politic, ca si Bush la CIA. Era cunoscut, era interfata serviciului pentru public, indeplinea un rol de transfer pentru Input si Feedback. NU a fost recrutat.

    • Atat MRU cat si Maior si „Elwis” au fost numiti politic la conducerea serviciilor. Daca aveti informatii ca au fost ofiteri, spuneti asa, altminteri aruncati petarde…

    • Sa fim cinstitit pana la capat?! cand MRU a fost desemnat premier, desi cu investitura alesilor neamului, adversarii sai din pesedeu au reclamat incompatibilitatea acestuia.

  9. Problema cu dl Ponta este că nu serveşte statul în calitatea sa de fost acoperit devenit politician, ci exclusiv interese grupale şi personale. Ca dânsul sunt foarte mulţi, e plină ţara, dar lucrează la scări mai mici, având cariere profesionale extra servicii spectaculoase cu susţinere de acest fel.

    Dacă este cu adevărat o miză în acest scandal ea mi se pare nu atât legată de prezidenţiale, ci de schimbarea comportamentelor resursei umane recrutate care activează în varii organizaţii ale statului. Dacă Ponta pierde, atunci această resursă umană nu va mai bloca reforma meritocratică în instituţiile statului de alt tip decât cele cu oameni acoperiţi. Dacă nu pierde sistemul va continua ca atare, neproductiv, axat pe vânzarea de resurse regenerabile slab procesate şi pe exploatarea oamenilor slab calificaţi, ceilalţi urmând a pleca în occidente.

    Judecând după amploarea ofensivei justiţiei cred că Ponta nu are nici o şansă la prezidenţiale, sub-reţeaua lui se prăbuşeşte ca un castel de cărţi. Dacă întâmplător va fi ieşi totuşi preşedinte va fi izolat politic, va fi un preşedinte nejucător. Îşi va trăda proprii foşti parteneri pentru a face pe placul forţei care îl vor accepta acolo. Să sperăm că nu va fi cazul.

    gânduri bune,

    • ” Dacă întâmplător va fi ieşi totuşi preşedinte va fi izolat politic, va fi un preşedinte nejucător. Îşi va trăda proprii foşti parteneri pentru a face pe placul forţei care îl vor accepta acolo”

      e o ipoteza pe care, ca si Dvs., nu doresc s-o experimentez

      • V. Ponta nu a influentat actiunile DNA si ANI din ultimii doi ani, care au dus la decapitarea „seniorilor” oligarhiei. E posibil ca „nejucand” V. Ponta sa fie mai eficient (in directia pe care o alege) decat predecesorul sau.

        • Sau este posibil ca DNA să-i înlăture (fără intenție) lui Ponta rivalii din partid, iar el e suficient de inteligent încât să se folosească de asta. Inteligența nu i-a contestat-o nimeni, altele sunt probleme lui :P

  10. Articolul nu tratează despre asemănările personale dintre Ponta și Putin, personaje care – aveți dreptate – nu suportă comparația, ci despre asemănările structurale și funcționale dintre România și Rusia. În acest context, faptul că atât în Rusia cât și în România un președinte ales prin sufragiu universal, deci reprezentând poporul, poate fi un fost spion, este neîntâmplătoare și tulburătoare.

    De ce ? Pentru că nici o țară democratică nu va admite ca un Președinte să fie fost membru în serviciile secrete. Acesta este marele scandal, nu inexistenta asemănare dintre Ponta și Putin.

    Dacă Ponta ajunge președinte, avem dovada că România nu are structuri democratice și se aseamănă cu Rusia, o țară cu un sistem oligarhic-autoritar.

    Serviciile românești de azi se află în continuitatea Securității. În prezent ele nu mai sunt un fel de Securitate reșapată, așa cum au fost în anii ’90, dar nici nu se pot compara cu serviciile de informații ale unor țări democrate. Dovada ? Exact ce se întâmplă sub ochii noștri, când serviciile de informații se amestecă direct și în văzul tuturor în alegerile prezidențiale. Așa ceva este de neconceput într-o țară civilizată.

    Aveți dreptate, serviciile secrete din toată lumea fac și treburi murdare. Tocami de aceea este inadmisibil ca un fost spion să ajungă președinte de republică.

    • „Aveți dreptate, serviciile secrete din toată lumea fac și treburi murdare. Tocami de aceea este inadmisibil ca un fost spion să ajungă președinte de republică.”

      Asta ar fi cel mai tare Argument. Dar nu singurul in ce-l priveste pe Ponta.

      • Ba va ajunge, caci serviciile il vor. E de-al lor, dintre ei. Paiata sau nu, va citi secrete de stat, iar prin majoritatea pe care o are, va avea puterea absoluta. Pe asta nu-l suspenda nimeni. Va fi un mucles general intr-o Romanie unde o familie de partid si de stat va guverna linistita. Mai mult de 10 ani, oricum.
        Unii isi vor face procese de constiinta, ca s-au speriat de 0049 si mizeria de pe vremea lui.

    • „…serviciile de informații se amestecă direct și în văzul tuturor în alegerile prezidențiale. Așa ceva este de neconceput într-o țară civilizată.” – ?? – Inexact! Adica, daca in tarile civilizate nu li s-a demonstrat amestecul, nu inseamna ca nu s-au amestecat ;) !?
      Dupa cum le indica numele, Serviciile Secrete sunt, si trebuie sa ramana secrete!! Asta e problema in Ro : usurinta deconspiratiei, adica amatorismul!
      Ca si in economie, finante, cultura, invatamant,etc, si in domeniul Securitatii, statul roman sufera de incompetenta galopanta asortata, inevitabil, cu multa si perfida coruptie! Cine sa supravegheze pe cine, cine sa apere de cine, cine sa conduca pe cine…?
      O singura solutie mi se pare plauzibila : anularea alegerilor prezidentiale si stoparea tuturor activitatilor statului pentru „curatenie generala”, ceea ce in economie se foloseste (cu succes!) sub numele de Stop&go.

  11. Pe mine ma intriga (deocamdata) strania „intoarcere a armelor” din partea unor ziaristi gen dan tapalaga sau ioana lupea. Spumele la gura facute de turnatorul cornel ivanciuc sunt „normale”, dar aceleasi spume la gura lui tapalaga in acest tardiv si suspect proces de „trezire” din „adormire acoperita” ii dau dreptate lui geonelu, cel cu „nici noi nu mai stim cati suntem”.

    • Nu e, totusi, o surpriza. Revista 22 face apel la donatii. E sfirsit de capitol in Romania si jurnalistii si-au adus aminte ce bine ii subventiona 0049 cu publicitate de la buget. Si se reorienteaza. Vremea principiilor si a coloanei vertebrale a trecut. Vine vremea burtii. E bine sa te afirmi inainte de victoria mitomanului, care va sa zica, esti vechi in întorsul foii. Te-ai prins la timp, ca Tiranul a fost malefic pentru Tara.

      Sic tranzit. Sa nu ne mai punem intrebari inutile.

  12. domnule autor;daca securistii intorc iara armele nu va vad bine in patria iubita
    ca poporul e bun si ospitalier si stie ca tara trebuie aparata cu bratul inarmat al securitatii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Rasvan Lalu
sociolog, cercet. st.(München), dr.(Kassel) doc.(Jena)

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

 

 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Despre legea Goodhart și efectele ei perverse

Există o deosebire esențială între a măsura proprietăți fizice în laborator și a măsura activități umane în societate. Când...

Vânzarea de automobile „Dacia 1300”, aparate de radio, televizoare şi maşini de cusut, în rate lunare (octombrie 1973)

Pentru amatorii de istorie a autovehiculelor fabricate în România, exporturile semnificative de automobile „ARO” şi „Dacia” în Columbia nu constituie o noutate....

„România educată”? sau „România furată”?

Și o vorbă în treacăt adresată președintelui Johannis            Pentru mine, cea mai frumoasă promisiune politică din câte am auzit...

Să ascultăm instituțiile de știință din România. Spunând… ce?

Anunțurile de pe paginile de internet ale societăților de știință din România, sau cele ale universităților și institutelor...

Neînțelegere? Sau intenție complice?

Dl. ministru Cîmpeanu devine tot mai mult parte a problemei din Educație în loc să fie parte a soluționării multiplelor dezacorduri, neconcordanțe,...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

 

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro