vineri, martie 29, 2024

România mîrlanilor bine ancoraţi

Decît să fiu mîrlan, mai bine pierd!

Greu de înţeles această afirmaţie dintre tururi a preşedintelui ales, atît de cei care l-au votat( politica se face altfel la Bucureşti decît la Sibiu, îl mănîncă de viu miticii, etc) cît şi de cei care priveau mîndri că sînt români spre posibil cel mai tînăr preşedinte al României( ce bine şefu`, îl baţi la pas, e praf neamţu`, defilăm seara, etc).

Între cele două tururi de scrutin am vorbit cu un sibian, unul născut şi crescut acolo, în judeţul Sibiu. Era printre puţinii din acel sat de lîngă Mediaş care vota cu Ponta. Pregătiseră la organizaţia social-democrată din comună şampania si artificiile. Au băut-o seara, după rezultate, dar fără focul de artificii. Este un om care ştie germană, care merge des în Germania cu treabă. Îi place neamţul. Însă îl vroia pe Ponta pentru că dintotdeauna a lucrat la stat. Şi a făcut acele mici combinaţii care i-au permis acum, la bătrîneţe, să o ducă bine.

Ca el, sînt probabil mulţi. La o scară mai mare, îi regăsim în clasa politică sau în presă. Sînt oamenii obişnuiţi cu „merge şi-aşa„, mici combinatori, supravieţuitori care va să zică şi înainte de `89 şi după. Sînt cei cărora le-a mers uşor în viaţă, care au ştiut să se lipească de mai-marii zilei şi care au mirosit oportunităţile.

Mîrlania, ca sentiment al fiinţei româneşti, nu e nouă şi nu va dispărea. E mult mai uşor să te stropşeşti la adversarul politic, să îi dai la gioale invitatului din platou decît să construieşti un discurs civilizat, să argumentezi opiniile şi într-un final să ieşi cu faţa curată dintr-un schimb de idei. Mîrlănia ca mijloc de căpătuială a celor care ocupă spaţiul public e mai la îndemînă pentru că nu cere un efort de gîndire. E suficient naturelul simţitor. Şi oarecare tupeu.

Ne-am tot plîns că avem o clasă politică mediocră şi o presă pe măsura ei, dar uităm că pînă la urmă publicul elector, respectiv privitor, decide cine ocupă Parlamentul şi cine face rating. A venit însă momentul 16 noiembrie cînd mîrlanii bine ancoraţi şi-au dat ochii peste cap şi s-au uitat unii la alţii, parte parcă dintr-un film cu proşti. La PSD nu înţelegeau ce i-a lovit iar prin televiziunile de casă ale social-democraţilor încă sperau că e un vis urît. Să vină cei care au părăsit ţara să decida soarta, un pîrdalnic de internet să impună noua agendă publică? Cum rămîne cu marea lansare de pe Arena Naţională, cu pomenile electorale, cu linguşelile fără sfîrşit din presă? Parca e prea de tot. N-au înţeles de fapt că populismul şi minciuna li se pot întoarce împotrivă, că nu poţi prosti pe vecie pe toată lumea.

Decît să fiu mîrlan, mai bine pierd! Că a fost inspiraţie de moment sau tactică a echipei de comunicare, nu mai contează. Tot ce e important acum este ca această decizie să devină o realitate asumată a unor grupuri mari din societatea românească. Acolo unde fiecare îşi face treaba bine, acolo mîrlănia nu face purici mulţi.

Presiunea care se pune acum pe politicieni este mare. Însă cu timpul, dacă acest capital cîştigat nu este şi fructificat, se poate pierde. Mîrlanii îşi revin, hopa-mitică e a doua lor natură. Pot foarte uşor să se adapteze, pot juca foarte bine rolul lupului care îşi schimba blana. Doar blana.

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Va „acuz” ca mi-ati plagiat gindurile din seara de 16 noiembrie: „La PSD nu înţelegeau ce i-a lovit iar prin televiziunile de casă ale social-democraţilor încă sperau că e un vis urît”.
    A fost, pentru mine, o mare satisfactie. Si, ceea ce nu fac, sa ma uit la Antena 3 si portita lui Ghita rizind in hohote.
    NB,
    dar spunind-o pe a dreapta, Iohannis find ardelean: Klaus, eu te iert, dar nu te uit; ai facut parte din cloaca de la Grivco-USL. Cred ca nu vei fi mirlan, dar trecutul politic atirna greu.

    • Nu, Johannis nu a facut parte din cloaca dela GRIVCO.
      A fost invitat sa preia franele guvernului, tocmai ca recunoastere a meritelor sale pina si de tripleta Ponta ( plagiator si mitoman ) – Antonescu ( repetent in scoala si cultura ) si -Voiculescu ( securest si hot dovedit ) , in speranta de al d=a o aoura de respectabilitate si credibilitate.
      Poate alta era istoria ultimilor aproape trei ani cu Johannis premier !

      • poate,
        puternic argument.
        Si daca a fost doar „invitat”, a fost invitat de cloaca de la Grivco si de uslamisti, nu de maica Tereza.
        „Invitat” de puscariasul Felix, de bidon gol Antonescu si de plagiatorul acoperit Ponta. Iar invitat de ei, credeti ca putea Iohannis sa faca ce voia? Se vede cum a procedat in continuare, pina in primavara acestui an.

  2. D-le Ghitulete,
    Cum adica „marlanii isi revin”?!
    Dvs. chiar credeti ca ei s-au clatinat cu-adevarat?! Nooo, ei acum combina porcariile de tip „neamtu’ asta prea molau” cu ineptiile de tip „i-au manipulat pe bietii tineri naivi pe internet” si-si mentin si audienta (in toate sensurile) si self-esteem ul.
    Bine, bine, s-au clatinat un pic. Dar doar a uimire. Sa nu uitam ca in dec. ’89 pareau ca se clatina un pic si securistii… Si cum au incalecat ei tara, prompt si pt generatii!…
    Nu sunt mai fragili marlanii decat securistii. Iar combinatia celor doua e cancerul metastazat al societatii romanesti.

  3. cind rusii au intrat aci nu au primit suport de la oameni asezati,cu rost care gindeau,si au gasit tovarasi intre bunicii sau parintii lui basescu,boc,geoana,dincu ori rus.restul a venit de la sine
    pe de alta parte;ce feste joaca viata ! dupa ce statul rumin a distrus comunitatea germana care este atestata peste 800 ani in Transilvania,uite ca si unii regatenii au votat un german

  4. E urgenta nevoie de o noua lege a partidelor care sa permita infiintarea si intrarea pe „piata” de noi partide, oameni, si idei….una care sa sparga monopolul si protectia clasei politice actuale ce s-a imputerzit la putere (marlani sunt cam toti, stanga si dreapta, cu rare exceptii).

    Cum are loc finantare acestor partide, transparenta, trebuie sa fie cuprinsa si ea in noua lege.
    Partidele au ajuns dependente de oamenii cu bani, au ajuns sa reprezinte doar interesele oligarhilor ce isi permit sa isi face partide pentru a-si promova afacerile, uneori si ideile/conceptiile lor mai mult sau mai putin impartasite de majoritatea democratica.

    Fara aceasta reforma electorala ramanem blocati si se acumuleaza tensiuni sociale ce vor izbucini ca un incendiu mai tarziu.

  5. Refacerea spatiului moral si revenirea la normalitatea sociala

    Articolul dvs este ( fara intentie, desigur) o ilustrare a ceea ce putem numi pierderea memoriei sociale , prapastia dintre generatii , si a fracturilor sociale care au transformat Romania intr-un camp de batalie in care nimic din ceea ce a insemnat un sistem de valori , normalitate traditionala si coeziune sociala mutuala nu a mai ramas in picioare.

    Afirmatia presedintelui ales : „ Decît să fiu mîrlan, mai bine pierd!” este greu de inteles si de acceptat astazi pentru cei care cred ca Romania a inceput cu ei. In realitate , aceasta afimatie nu face nimic altceva decat sa restabileasca o cutuma veche la noi care tine de bunul simt si de educatia traditionala pe care , in mod miraculos, 50 de ani de comunism si 25 de ani de tranzitie post-comunista nu au reusit inca sa sa le stearga complet din memoria colectiva. Acest lucru este foarte vizibil pentru cei care au reusit sa se desprinda din vartejul infernal de aici si au putut face o comparatie fie si numai pentru doua decenii . In acest sens , Martin S. Martin , un reputat chirurg roman plecat in America, a aratat recent cat de rapida a fost din acest punct de vedere involutia societatii romanesti ( http://www.gandul.info/interviurile-gandul/ce-frumoasa-te-ai-facut-romanie-dar-ce-urat-vorbesti-13658972 ).

    Din aceasta perspectiva, o afirmatie de genul : „ Mîrlania, ca sentiment al fiinţei româneşti, nu e nouă şi nu va dispărea” este absolut surprinzatoare pentru un ziarist roman premiat de Comisia Europeana . Una este sa afirmi ca exista unii marlani , si alta este sa afirmi ca marlania este un sentiment al „fiintei romanesti”.
    Constantin Noica a scris despre „Sentimentul romanesc al fiintei” dar nu a reusit sa gaseasca acolo ce ati gasit dvs. E ca si cum am afirma ca exista „popoare educate” ( fara marlani ) si popoare de marlani ( fara oameni educati ) , dar ambele afirmatii nu sunt nimic altceva decat prejudecati si absurditati.

    Ceea ce nu cunosc generatiile de astazi este existenta unei Romanii normale ( in pofida comunismului ) care a persistat pana in 1989, o Romanie in care nu se mancau seminte la cinematograf , nu se vorbea urat in prezenta femeilor, copiilor si batranilor, nu se injura in scoli ( in anii `70 de exemplu la noi faceau rating celebrele filme americane „Love Story” cu Ryan O`Nell sau „Domnului profesor cu dragoste” , poate si pentru ca atunci nu era dat in circulatie de masa celebrul „Deep Throat” ) . Altfel spus, marlanii si marlania erau bine ancorati cu limbajul lor cu tot in puscarii, cazarmi , caminele scolilor profesionale, satre. mahalale sau balamuc , dar in nici un caz nu dadeau tonul in societate si de la televizor .

    Pe de alta parte , o afirmatie extrem de discutabila este urmatoarea :

    „ … uităm că pînă la urmă publicul elector, respectiv privitor, decide cine ocupă Parlamentul şi cine face rating.”

    Cu tot respectul , auzim acest gen de argumente de vreo 25 de ani si de tot atatia ani ele nu sunt nici credibile, nici convingatoare pentru ca stim foarte bine ca in ceea ce priveste votul de exemplu , libertatea mainii de a pune in urna buletinul de vot nu este aceeasi cu libertatea gandirii.
    Stricto senso, alegerile din 1990 au fost poate libere pentru mainile votantilor , dar nu au fost libere pentru partidele istorice si liderii lor fugariti in mod „democratic” pe strazi si cu batele de catre fesenistii care le-au castigat tot „democratic” .

    Pe de alta parte, daca discutam despre cine , ce , si cum face cu adevarat rating la noi , a spune ca publicul decide cine face rating-ul echivaleaza cu o afirmatie pur formala in care de fapt nu credeti nici dvs deoarece in realitate inversa cauza cu efectul( e ca si cum un copil s-ar naste inainte sa-i apara parintii ).
    Perversitatea acestui rationament este rezumata intr-o axioma cinica invocata de un redactor-sef de la „Adevarul” dar care , complet independent de dvs , sustine exact aceleasi idei :

    „ …cititorul are întotdeuna dreptate, nu-i aşa? Dacă asta cere, asta îi dăm (s.n.). E ca în politică, alegătorul are întotdeauna dreptate.”

    In acest punct redactorul citat ne face si o uluitoare demonstratie practica de ipocrizie profesionala si de cinism social exact pe logica inversarii cauzei cu efectul.
    Sa analizam pe scurt faptele , logica lor, si logica ziaristului .

    Ziarul „Adevarul” publica pe 4 decembrie ( nu ni se spune si de ce !) un articol de genul – „Adevăruri greu de acceptat despre sexul anal“ (http://adevarul.ro/news/societate/adevaruri-greu-acceptat-despre-sexul-anal-despre-cititorii-adevarul-1_548af28d448e03c0fdb0139e/index.html care a avut in cateva zile 63.000 de afisari .
    Pe 10 decembrie acelasi ziar publica un material de analiză în care întreaga reţea de corespondenţi din ţară a fost pusă la muncă pentru a găsi cele mai paradite spitale, intitulat „După 25 de ani: spitalele României în care ajungi doar ca să ai unde să mori. Bolnavi trataţi cu gândaci, toalete insalubre şi aparatură bună de aruncat“ (http://adevarul.ro/news/societate/dupa-25-ani-spitalele-romaniei-ajungi-doar-mori-bolnavii-tratati-gandaci-toalete-insalubre-aparatura-aruncat-1_54880884448e03c0fd9f74eb/index.html
    ) dar care are putin peste 1.000 de accesări.

    Pe cale de consecinta apare si adanca indignare profesionala a redactorului : „Cum este posibil acest lucru pe un site quality, cum ne place să credem că este adevărul.ro, în condiţiile în care după venituri, sănătatea îi preocupă cel mai mult pe români?”

    De aici si pana la cinismul profesional pur este un singur pas :

    : „Presa funcţionează, în capitalismul în care am intrat de aproape 25 de ani, pe principiul cererii şi ofertei ( s.n.) Să nu ne ascundem după deget – presa este o fabrică ce produce două mărfuri: informaţii şi entertainment. Cine decide care este proporţia dintre cele două mărfuri? Măria sa, cititorul, în mare măsură. Un cuvânt important de spus îl are şi conducerea editorială a instituţiei media, care oricât de mult ar vrea să facă presă adevărată, se vede nevoită din ce în ce mai mult să transforme ziarul sau televiziunea într-o „şaorma cu de toate”. ( adev.ro/ngh4og ).

    Ca sa nu ne ascundem dupa cuvinte , avem de-a face cu paralogisme care au pur si simplu rolul de a prosti cititorii ( numai niste imbecili ar putea crede ca „adevarurile greu de acceptat despre sexul anal ” au fost publicate… „la cerere”) .
    Cateva intrebari simple ne lamuresc imediat :

    Care este RATIUNEA profesionala si deontologica pentru care un „site quality’ ( respectiv un cotidian important de stiri ) publica tam-nisam un articol despre sexul anal ?! Liniste…
    De ce ziarele serioase din Occident nu publica astfel de articole si de ce nu sunt „o saorma cu de toate” ?! Liniste…
    De ce la noi presa de informare nu este despartita de presa de entertainment ?! Liniste…
    De ce la noi nu este respectat dreptul fundamental al cititorului la informatie obiectiva si de ce presa si jurnalistii nu respecta un cod deontologic ?! Liniste …

    Raspuns . Pentru ca nu se doreste de fapt acest lucru ! De aceea cititorii sunt facuti responsabili …pentru actiunile presei care isi incalca de fapt propriile norme de functionare :

    „Interesul public trebuie servit având în vedere o anumită conduită profesională pe care jurnalistul trebuie să o respecte. Ignorarea acesteia, aduce după sine o imagine proastă şi degradarea profesiei şi organizaţiei” ; „Jurnalistul Adevărul este obligat să servească interesul public. Noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la mai multe premise, enumerate de către Convenţia Organizaţiilor de Media, după cum urmează: Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii, este de interes public.”( http://adevarul.ro/codul-deontologic/)

    Sa rezumam. In Romania „marlanilor bine ancorati” de care vorbiti dvs , aparent doar o simpla afirmatie a presedintelui ales , dar in realitate intregul sau comportament si sistem de valori morale ( „Doresc o Romanie fara injuraturi , o altfel de politica,etc. ”,etc. ) a prins in ofsaid intreg bestiarul politic si mercenarii din presa, dar avand de partea sa intreaga „populatia civila onesta”a Romaniei (si in primul rand tinerii) .

    Este pur si simplu un miracol deoarece numai prin simpla sa atitudine presedintele ales a resetat practic sistemul de valori morale aflate in uz si a dat implicit tonul refacerii spatiului moral al Romaniei. Acest lucru a bulversat total locuitorii bestiarului politic si mercenarii din presa care isi simt amenintate toate vechile pozitii de forta, dominare si control si sunt setati deja pe pozitia „reject”.

    Pe de alta parte , daca avem castigarea spectaculoasa a alegerilor si cota istorica ( 60%) in care a ajuns increderea in presedintele ales ( http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Politica/Sondaj+INSCOP+Romanii+au+incredere+in+Klaus+Iohannis ) putem afirma ca pentru prima data dupa 25 de ani varful piramidei sociale s-a aliat cu baza ei impotriva centrului ( sistemului ) , deci refacerea spatiului moral , revenirea la o normalitate sociala, si reconstructia unei noi Romanii au inceput deja.

  6. Stimate autor, poate este o senzatie, dar adevarata marlanie imi transpare chiar din continutul
    articolului si voi argumenta afirmatia. In primul rand este o marlanie sa generalizezi si sa spui ca prostia este majoritara in aceasta tara si nu multi au inteles ce a spus Johannis.Doar un antiroman poate afirma ca romanii in marea lor majoritate sunt prosti. Este o marlanie sa canti in struna celor ce vor sa vada aceasta tara ciuntita si fac separatisme regionale, asa cum ati facut in articol prin afirmatia :”politica se face altfel la Bucureşti decît la Sibiu, îl mănîncă de viu miticii,…” Este o manipulare marlaneasca sa faceti aprecieri politice separatiste. Probabil vreti sa va adresati unor zombi care au uitat ca guvernarea Boc cu toate relele isi are izvorul la Cluj.
    Terminati cu marlania separatismului regional. Marlanii nu au granite. Terminati cu continuarea
    minciunii aruncate in campania electorala de PSD-isti ca Ponta este roman. El cu gurita lui a afirmat ca bunicii lui au venit din Albania. Oamenii sunt cu mult mai destepti decat ii cred cei din mass media si au ales OMUL. Este o marlanie sa induci ideea de separatie intre bugetari si cei ce lucreaza la privat, ca bugetarii au votat cu Ponta din interes material. Este o prostie si o marlanie aceasta generalizare falsa. Si este o marlanie sa spui : „Mîrlania, ca sentiment al fiinţei româneşti…” Poate al fiintei omenesti. Poate nu prea stiti ce scrieti. Poate insa ati scris cu buna stiinta pentru terfelirea spiritului romanesc, deoarece numele sub care scrieti nu va apartine si de fapt adevaratul dvs. nume este Brucan, sau Paukar, sau Leibovitz, sau Cuzbici,
    sau… Este o marlanie sa induci ideea ca voturile s-au impartit intre est si vest. Chiar daca procentual in Moldova si Muntenia Ponta a luat mai multe voturi, cei ce au votat cu Klaus au fost foarte multi, poate mai multi (numeric) decat cei din Ardeal. Insa ceea ce a vrut sa spuna noul presedinte, pe care nu trebuie sa-l trecem in tagma politicienilor ( de aceea l-am si votat)
    cu :”Decît să fiu mîrlan, mai bine pierd!” este un indemn la bunul simt si o strangere a randurilor celor bine crescuti, chiar daca acum par mai putini. S-a dovedit ca inca sunt majoritari. Se pare ca nu ati inteles mare lucru din aceasta expresie. Ea nu a fost catusi de putin un indemn la separatism regional sau bugetari-privati, ci un crez in normalitate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dragos Ghitulete
Dragos Ghitulete
Jurnalist, a realizat de emisiuni la RFI Romania si Radio Romania. Talk-show-urile gazduite de el au fost premiate in 2007 de Reprezentanta Comisiei Europene in Romania, iar in 2008 de Clubul Roman de Presa. "Gluma ruseasca" este ultima sa carte, publicata la Cartea Romaneasca.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro