vineri, iunie 25, 2021

Romania-Rusia-Moldova (III): Initiative cu impact asupra Moldovei

Nu doar discursul Romaniei trebuie ajustat. In paralel, ar fi bine ca Romania  sa eficientizeze investitiile in Moldova. In 2010 Romania s-a angajat sa acorde ajutor nerambursabil Moldovei de 100 milioane euro (perioada 2010-2013). Dar nu e suficient sa oferi bani, impactul investitiilor este la fel de important. Un amic din societatea civila romana recent mi-a marturisit ca forum-uri regionale sau intruniri bilaterale (cu participarea Moldovei) sprijinite (inclusiv financiar) de guvernul Romaniei nu au continuitate. In opinia sa ”aceste deseori se fac mai degraba pentru a bifa o activitate, decat a produce un impact.” Ori Romania, mai ales in conditiile de criza economica, nu isi poate permite sa ramana prizoniera logicii birocratice. Toate statele donatoare, incepand cu SUA, constranse de criza economica, isi regandesc strategii in vederea amplificarii impactului asistentei, volumul careia insa este substantial redus. Asadar, orice leu sau efort de alta natura investit in Moldova trebuie sa produca efecte palpabile. Acestea la randul sau vor promova imaginea Romaniei.

Ajutorul acordat de Romania pentru a face fata inundatiilor din vara 2010 a fost un exercitiu cat se poate de eficient din acest punct de vedere. Oficialii din guvern si ministerul de interne de la Chisinau au remarcat ca interventia echipelor romanesti a fost extrem de eficienta si in multe cazuri cruciala pentru limitarea pagubelor. Dincolo de aprecieri din partea guvernului de la Chisinau, Romania a avut de castigat in termeni de imagine publica in Moldova. Romania are multe de impartasit nu doar in gestionarea situatiilor de criza (similare din vara 2010), dar si in domeniul afacerilor interne (pentru liberalizarea regimului de vize cu UE), transporturilor (liberalizarea transportului aviatic), comert (pentru crearea Zonei de Comert Liber cu UE) si nu in ultimul rand in politica de aparare si securitate (participarea la misiunile PESC). Astfel, Romania poate oferi know-how in cum sa abordez ministere de interne din tarile reticente fata de liberalizarea regimului de vize cu Moldova sau cum sa negociez acordul de liber schimb cu UE. De asemenea, extinderea activitatii companiilor aeriene low-cost romanesti in Moldova (Wizzair din Ungaria deja anunta pe situl sau ca in curand va deschide curse spre Moldova) si pregatirea specialistilor civili din Moldova pentru participarea la misiunile PESC vor facilita si multiplica efecte pozitive ale Parteneriatului Estic asupra Moldovei si cetatenilor de rand.

Privind retrospectiv, influenta Rusiei in Moldova dupa 20 de ani s-a redus considerabil. Rusia nu mai este principalul partener econmic a Moldovei, dar nici a Transnistriei (in 2009 regiunea separatista a trimis aproape 45% din exporturi spre UE si aproximativ 35% spre CSI). Drept dovada blocada vinurilor si produselor agricole din 2010 a avut un impact minor in comparatie cu anii 2006-2007. Majorarea pentru Moldova a cotelor de export in UE a vinurilor si unor produse agricole pana in 2015 si achitarea pretului European de Moldova pentru gazele naturale incepand cu ianuarie 2011 va limita si mai mult capacitatea Rusiei de a santaja economic Moldova. Nu acelasi lucru se poate spune despre Transnistria care a resimtit din plin efectele crizei economice din Europa, confirmand dependenta sa sporita fata de piata Europeana. Unele uzini orientate exclusiv pe exporturi in Europa au fost nevoite sa-si sisteze temporar activitatea. Daca privim astfel lucrurile, nu este surprinzator faptul ca Rusia a simtit nevoia sa deschida centru pentru promovarea culturii si limbei ruse ”Russkii Mir” in regiunea separatista considerata pro-rusa. Promisiunea de a extinde aceasta retea de la Tiraspol in alte orase din regiune, confirma ca Rusia incepe sa se simte vulnerabila in Transnistria.

Evolutiile politice din Moldova in ultimii ani confirma tendinta descendenta a Rusiei. Kremlinul a esuat de doua ori in 2009 si 2010 sa formeze o coalitie de centru-stanga in Moldova. Moscova detine resurse reziduale destructive, care pot complica dezvoltarea Moldovei. Insa Rusia nu are capacitatea dar si credibilitatea pentru a construi ceva in Moldova sau oferi o alternativa la integrarea Europeana. Asta este diferenta fundamentala intre Rusia si Romania in Moldova. Avand in vedere declinul Rusiei pe termen lung, Romania trebuie sa se angajeze intr-un exercitiu consistent, calm, cu bataie lunga in vederea ancorarii Moldovei in Europa. Discursul inflamator este strain acestei strategii si contraproductiv. Romania poate contribui la Europenizarea Moldovei in diverse domenii (unele amintite mai sus). Chiar si in dosarul Transnistrian unde multi nu dau nici o sansa, Romania poate contribui la reintegrarea Moldovei. De fapt Romania deja o face, fiind printre patru (impreuna cu Italia, Germania si Polonia) cei mai importanti partneri comerciali ai Transnistriei din UE in 2009. Asadar Romnia este o piesa importanta care poate extrage economic Transnistria din spatiul ex-sovietic.
Concluzie

Succesul concomitent al Romaniei in relatia cu Rusia si Moldova depinde de mai multi factori. Discursul si politica Romaniei este doar o variabila. Adaptarea post-imperiala a Rusiei si vointa politica pentru reforme la Chisinau sunt alte doua elemnte in aceasta ecuatie. Insa de prea multe ori in Romania se pune accent pe factori externi (ex.: politica agresiva a Rusiei) si se acorda prea putina atentie factorilor domestici (ex.: formularea politicii fata de Rusia, organizarea si coordonarea politicii externe intre institutii de stat). Aceasta analiza argumenteaza ca Romania poarta o parte de vina pentru faptul ca relatiile in triunghi Romania-Rusia-Moldova sunt afectate de logica jocului cu suma nula. Prin urmare, Romaniei ii revine un rol important in transfromarea filosofiei care guverneaza raporturile din acest triunghi. Pentru a reusi Romania trebuie sa aiba rabdare strategica si sa fie pregatita sa infrunte esecul fara sa dea inapoi. In ultima instanta, succesul asa cum remarca Winston Churchill este „abilitatea de a trece de la un esec la altul fara sa iti pierzi entuziasmul.”

[Partile I si II ale acestui articol pot fi citite aici (Cum sa de pasim logica jocului de suma nula) si aici (De ce e nevoie de ”reset” in relatiile Bucuresti-Kremlin?)”

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. De acord cu aceasta ultima parte dar o atitudine ferma a Romaniei in relatiile cu Rusia, macar in relatia cu Moldova unde trebuie sa fie clar ca este vorba de un interes national de grad zero, nu mi se incompatibil cu ce ati sugerat. As adauga: continua largire a sprijnirii liceenilor si studentilor moldoveni la institutii educationale din Romania, integrarea sportivilor de performanta in sporturile si echipele similare din Romania (de exemplu unul din cei mai talentati tineri pilieri din echipa de rugby a Romaniei este Petru Tamba, roman nascut in Bucovina unraineana). Pe partea de busines la fel, oferirea de incentive fiscala in genul zonelor economice defavorizate, pentru companiile romanesti care investesc in Moldova. Eventual toate aceste eforturi sa fie co-ordonate si si publicizate de un oficial cu rand de ministru asa cum de exemplu in Marea Britanie exista Northern Irland Secretary.

    • asa mai adauga ceva, pt a structura mai bine eforturile romaniei pe moldova (obiective de atins, mijloace necesare, evaluarea impactului), ar prinde bine un action plan inter-institutional dupa modelul altor donatori europeni care sunt activi in moldova.

      • Domnule Secrieru, am fost în seara asta la Clubul de Presă unde a venit liderul PL, Mihai Ghimpu, după ce săptămâna trecută venise Marian Lupu, liderul PDM. E jale, mai mult nici nu merită să spun.

  2. „Kremlinul a esuat de doua ori in 2009 si 2010 sa formeze o coalitie de centru-stanga in Moldova.”
    Mai mult decat atat, nici macar tov. Voronin n-a indraznit sa nu adopte mesajul pro-european (ca una promitem si-alta facem, e alta discutie) dovada ca populatia spera intr-o viitoare integrare in UE.
    O atentie deosebita poate ar trebui acordata programelor care sa implice tineri, elevi, de acolo si de la noi. Vad ca pentru DRP, la sectiunea proiecte, timpul s-a oprit undeva prin 2009
    http://www.dprp.gov.ro/cat/proiecte-drp/

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Stanislav Secrieru
Stanislav Secrieru este expert afiliat CRPE. A desfășurat cercetare la NATO Defense College (Rome) și Institute for European Politics (Berlin). A colaborat în proiecte de cercetare cu European Council on Foreign Relations (London), DemosEuropa (Warsaw), Friedrich Boll Foundation (Berlin), Finnish Institute for International Affairs (Helsinki), și Freedom House. Domenii de interes major: politică internă și externă rusă, relațiile UE-Rusia, politica europeană de vecinătate.

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

 

 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Despre legea Goodhart și efectele ei perverse

Există o deosebire esențială între a măsura proprietăți fizice în laborator și a măsura activități umane în societate. Când...

Vânzarea de automobile „Dacia 1300”, aparate de radio, televizoare şi maşini de cusut, în rate lunare (octombrie 1973)

Pentru amatorii de istorie a autovehiculelor fabricate în România, exporturile semnificative de automobile „ARO” şi „Dacia” în Columbia nu constituie o noutate....

„România educată”? sau „România furată”?

Și o vorbă în treacăt adresată președintelui Johannis            Pentru mine, cea mai frumoasă promisiune politică din câte am auzit...

Să ascultăm instituțiile de știință din România. Spunând… ce?

Anunțurile de pe paginile de internet ale societăților de știință din România, sau cele ale universităților și institutelor...

Commento ergo sum

Progresul frustrează. Iată ideea principală a acestui articol și, la drept vorbind, singura; nu este nevoie de continuarea lecturii, în caz că...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

 

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro