marți, mai 17, 2022

Romulus Rusan sau a trai in adevar

Vestea că a plecat dintre noi scriitorul si militantul civic Romulus Rusan m-a cutremurat. Era ceva in acest om, o candoare blajină, o delicatețe calmă, care părea să făgăduiască nemurirea. Puțini sunt aceia care să fi făcut la fel de mult precum Romulus Rusan și Ana Blandiana pentru salvarea memoriei. Amandoi au luptat impotriva amneziei, s-au dedicat cu o superbă pasiune reconstrucției societătii civile dintr-o țară devastată de turpitudinile și crimele totalitare. In istoria rezistenței impotriva restaurației neo-comuniste, Alianța Civică, fondată din inițiativa lor, va rămâne ca un moment esential. Impreună, Ana Blandiana si Romulus Rusan, au luptat pentru formarea Convenției Democratice, l-au susținut pe Emil Constantinescu drept candidat unic, au crezut că odată ales președinte, acesta va rămâne fidel principiilor lui Corneliu Coposu. Cum știm, lucrurile nu au stat astfel. Politicianismul, aranjamentele de culise, variile conformisme au continuat să facă ravagii. Deziluzionați, dar nu resemnați, cei doi au continuat lupta, indeosebi in planul a ceea ce putem numi construirea unei comunități anamnestice, deci una a memoriei și chiar a post-memoriei. Muzeul Memorial de la Sighet a fost și va dăinui drept copilul lor, mostenirea lăsată, cu altruism, perseverență si generozitate, unui popor de atatea ori invocat si de prea puține ori respectat. Romulus Rusan a fost dinamul, sufletul acelor ateliere ale memoriei care au fost, sunt și vor fi școlile de vară de la Sighet.

Ne-am cunoscut in iunie 1990, in plină mineriadă, eram cu toti dezgustați, revoltați, nu insă si infricoșați de barbara dezlănțuire de ură declanșată la porunca lui Ion Iliescu. Am continuat să conlucrăm de-a lungul anilor, a fost firesc, prin urmare, ca acum zece ani, in aprilie 2006, să-l invit pe Romulus Rusan să facă parte din Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. A fost un membru cât se poate de activ, a contribuit la scrierea câtorva capitole, ne-a ajutat cu documente, in special in chestiuni spinoase precum calcularea numărului victimelor regimului totalitar. Am prețuit obiectivitatea si rigoarea sa, dar la fel de mult, si angajamentul său etic. A fost de o loialitate desăvârșită, a susținut spiritul de echipă, s-a implicat total in scrierea si redactarea Raportului Final. Am avut apoi norocul să particip, era in 2008, la Scoala de Vara dedicata semnificațiilor Raportului Final. Erau acolo Ioana Boca, Cristian Vasile, Bogdan Cristian Iacob. Constantin Ticu Dumitrescu a trimis un mișcător mesaj despre necesitatea continuării demersului de condamnare a dictaturii comuniste.

Să mai adaug aici rolul lui Romulus Rusan ca autor, editor și promotor al unor lucrări istorice și memorialistice fără de care cunoașterea acestui trecut traumatic ar fi rămas in mare deficit. In plus, a coordonat capitolul despre România din ediția de la Humanitas a “Cărții Negre a comunismului”. A fost bun prieten cu Stéphane Courtois, cu Dennis Deletant, cu Alexandru Zub si cu alte personalități intelectuale din România și din strainatate. In istoria onoarei la români, numele lui Romuslus Rusan va figura, neindoios, la loc de cinste. Spre a relua cuvintele lui Havel, Romulus Rusan a trăit in adevăr.

Text ransmis la postul de radio Europa Libera:

http://www.europalibera.org/a/28166219.html

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. A fost prietenul de o viata, fratele meu mai mare, eternul tanar cu suflet de inger.Impreuna cu Ana Blandiana, nedespartiti vreodata, mi-au fost alaturi inca din cea mai frageda tinerete, nu stiu sa fi avut pe cineva atat de aproape inimii mele asa cum mi-au fost ei si cum mi-a ramas acum numai Ana. Il plang si il asez pentru totdeauna in neuitarea mea pastrand in minte tot ceea ce am invatat de la el. Un om frumos, un om deplin, o viata exemplara. Dumnezeu sa-l odohneasca!

Dă-i un răspuns lui Ioana Diaconescu Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro