sâmbătă, mai 21, 2022

Rusia crede în zicala ,,Repetiția este mama învățăturii”

Realitatea intimă umană poate fi înțeleasă în legătură cu realitățile sociale mai ample prin intermediul imaginației, o formă fertilă a conștiinței de sine. Este ceea ce ne-a transmis ca învățătură cu tâlc și sociologul american C. Wright Mills (1959), care considera că o persoană trebuie să reușească înţelegerea istoriei societăţii lui pentru a înţelege societatea şi pe el însuşi în rândurile acesteia. Implicat în procesul comprehensiunii, individul capătă o validitate a angajamentului în problemele publice ale societăţii.

Rusia nu dispune de acea imaginație care să-i faciliteze diversificarea strategiilor menite să o proiecteze în afara unor anticipări, însă această incapacitate nu avantajează mutările celorlalți actori geopolitici, cu precădere în situații de conflict, deoarece negocierile ascunse, rigiditatea acestora, precum și elementele de forță, disimularea și încăpățânarea afișată cu care operează Kremlinul îi transformă pe cei mai mulți dintre ceilalți în voyeuri.

Alianța Nord-Atlantică a avertizat marți și miercuri, pe mai multe voci, că Rusia ar putea utiliza pretextul unei misiuni umanitare pentru a invada partea de est a Ucrainei, iar această previziune sumbră a neliniștit numai administrația prezidențială de la Kiev, care a replicat că o asemenea o asemenea intervenție din partea rușilor nu s-ar putea cataloga decât drept agresiune.

Dacă Rusia a suplimentat efectivele staționate la frontierele Ucrainei cu 20.000 de militari, așa cum susțin reprezentanți NATO, pesemne că putem întrevedea și posibilitatea apariției unei ,,misiuni de pacificare”, a unor ,,forțe de menținere a păcii” sau a unei ,,misiuni de protejare a etnicilor ruși” în Ucraina, după modelul folosit în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

Îngrijorătoare este completarea operată de Moscova zilele acestea în discursul cu privire la poziția sa în regiune. Rusia a cuplat Kievul cu Chișinăul și nu cu referire la Acordul de Asociere care a generat explozia mămăligii. Ministerul rus de Externe a acuzat Republica Moldova și Ucraina de exercitarea unor presiuni coordonate în vederea modificării statutului actualei misiuni internaţionale de pace din regiunea transnistreană. În acest sens, MAE al Rusiei a avertizat că ,,acțiunile distructive ale părților pot transforma procesul de negociere într-o fundătură” și că atât Chișinăul, cât și Kievul ar trebui ,,să fie conștiente de responsabilitatea lor directă pentru eventualele consecințe negative”.

Republica Moldova a reacționat prompt, dar fără backing vocals, întocmai ca în cazul Ucrainei, solicitând cu referire la problematica prezenţei militare ruseşti necesitatea finalizării retragerii forţelor militare ruse, inclusiv a stocurilor de muniţii de pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu angajamentele internaţionale ale Federaţiei Ruse şi prevederile Constituţiei Republicii Moldova. În același timp, Chișinăul a reiterat importanţa transformării mecanismului actual de menţinere a păcii de la Nistru într-o misiune multinaţională civilă cu mandat internaţional.

Ne sunt suficient de familiare durata procesului de reglementare a conflictului transnistrean și rezultatele negocierilor cât să ne raportăm la aceste solicitări ca la niște bareme de dialog formal, diplomatic. Revenirea la pace și stabilitate în regiune, aspect invocat recent de vicecancelarul german Sigmar Gabriel, va implica și o serie de costuri simbolice pentru statele hărțuite de Rusia, care ar putea culmina cu înghețarea perspectivelor europene într-o expectativă alungată sub preș. Pentru Kremlin, inovațiile nu își au sensul în condițiile în care repetarea unor scenarii generează efectul scontat.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. …acum se știe cu certitudine că realitatea percepută e dadă de contextul care o generează. Nu vezi decât ceea ce cunoști deja. În privința comportamentului uman acesta este dat de memele comportamentale. Care sunt diferite de la loc la loc. De aici …câtă luciditate atâta dramă.

  2. Rusia stie ca daca va ceda ceva in Moldova o sa fie nevoie sa cedeze si in alte teritorii ocupate. Si atunci se va trezi ca regiunea Siberia isi va declara independenta. Prin urmare sunt dispusi sa terorizeze orice vecini si sa submineze orice negociere.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Iulia Modiga
Iulia Modiga este sociolog si redactor-șef al publicației de știri online InfoPrut

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro