vineri, martie 29, 2024

Rusia și restul lumii… Șansa unei ieșiri din guvernarea sălbatică?

O variabilă predominantă a statelor slabe o reprezintă incapacitatea de a facilita dezvoltarea economică, subminând astfel sustenabilitatea sistemului prin intermediul politicilor corupte de care beneficiază anumite grupuri privilegiate ale societății.

În căutarea unor modalități de afirmare internațională, liderii statelor care îmbrățișează autoritarismul și corupția utilizează violența ca pârghie de presiune politică pentru a instaura noi ordini socio-politice. Astfel, actorii dominați prin război și violență sunt asimilați în cadrul unor organizări politice extinse, conferind puteri lărgite agresorului.

Olson Mancur a conceptualizat statul de tip bandit sau conducerea barbară, care, în fazele sale de pre-maturizare, arată ca un gangster în mișcare: un grup criminal care ucide, arde și jefuiește fără să-i pese de efectele negative. După ce își asigură accesul la resurse, acest tip de conducere se transformă într-un bandit staționar, mai puțin distructiv. Deoarece autocrațiile și totalitarismul nu ating stadiul maturizării civilizatoare, ele întrețin modele de guvernare mafiote. Aceste construcții politice, pervertite și sălbatice, preferă organizarea cât mai simplă. Conducerea de tip barbar și mafiot nu poate administra sisteme fiabile complexe fără a distruge în totalitate structura acestora, și nici nu poate evolua spre modele care nu ar mai fi o mafie. Sustenabilitatea sistemelor economice și politice se află în antiteză cu lanțul vicios al inegalităților sociale care favorizează primordialitatea conducerii de tip barbar.

Modelul politic promovat de Vladimir Putin înfățișează un stadiu de pre-maturizare, fundamentat pe imperialism delirant, afișând disponibilitatea permanentă de genera mai multă violență pentru atingerea unui rezultat. Acest tipar de guvernare sălbatică ruinează perspectivele de ameliorare internațională, iar încălcarea repetată a înțelegerilor prealabile de către Rusia spulberă încrederea că noi angajamente sunt credibile. În consecință, potrivit teoriei lui Olson Mancur, putem deduce că statul bandit sau conducerea barbară a Kremlinului nu va putea asigura un climat de conviețuire pașnică în raport cu Europa dacă o revoluție sistemică de ordin politic nu se va produce la Moscova.

Am putea lansa ipoteza că o luptă internă în Rusia ar trebui să deschidă calea civilizatoare în sens politic și social pe fondul acțiunilor coercitive ale Occidentului. Dar cât de aproape suntem de un astfel de rezultat?

În căutarea unor răspunsuri și pentru a testa ipoteza de mai sus vor fi considerate trei variabile:

  1. arhitectura de putere din jurul lui Putin;
  2. stadiul și șansele de succes ale operației militare ruse;
  3. amplitudinea și efectul sancțiunilor în mediul intern rus.

1. Cercul de influență al lui Vladimir Putin este format predominant din două grupuri de elite: oligarhii și oamenii influenți impuși.

Dincolo de profilul impozant al oligarhilor ruși, există doi factori determinanți.

În primul rând, toate activele gestionate de oligarhi aparțin într-o formă sau alta statului, în timp ce Putin este arbitrul final. Așadar, oligarhii sunt manageri delegați cu supravegherea activităților de zi cu zi. 

În al doilea rând, relația dintre oligarhi și stat este unidirecțională. Spre deosebire de oligarhii lui Elțin, care erau mai mult parteneri ai statului, oligarhii lui Putin nu au putere politică, domeniul lor fiind strict economic.

În esență, aceștia au primit „saci de bani” ca să-și țină nasul departe de politică. Cei care nu au acceptat acest rol au fost forțați să se retragă în exil, arestați (Vladimir Gusinsky) sau, mai rău, asasinați (Boris Berezovsky).

Sprijinul continuu oferit de Putin și perpetuarea lui la putere garantează oligarhilor pozițiile deținute, oferindu-le oportunități suplimentare de a face bani.

O posibilă îndepărtare a protectorului Putin va duce la pierderea activelor rămase în Rusia, iar oligarhii s-ar confrunta ulterior cu acuzații de corupție, urmărire penală sau eliminarea totală. Oricâtă nemulțumire s-ar aduna prin sechestrarea și diminuarea avuțiilor acestora în Occident, oligarhii au mai mult de pierdut dacă Putin cade din poziția de a-i proteja.

În realitate, Putin nu a avut niciodată încredere în oligarhi și s-a asigurat că, oricât de bogați ajung, ei nu se vor simți niciodată în siguranță și nu vor avea forță în așezarea unor calcule politice. 

Al doilea grup este format din oamenii influenți impuși, prietenii apropiați ai lui Vladimir Putin.

Inițial bătăuși de stradă, manageri și administratori de nivel mediu, indivizi din forțele speciale, oameni de știință și sportivi, ei au trecut de la o viață precară la adevărate poziții de influență, plasați de Putin în poziții de guvernare și de putere cheie. Aceștia sunt cei mai apropiați prieteni ai săi, au acces direct la persoana lui și reprezintă grupul cu cea mai mare influență politică. 

Reprezentanții acestui grup se prezintă ca fiind conservatori din punct de vedere ideologic și ostili față de Occident, ei văd economia ca pe un instrument al statului și nu sunt preocupați de sancțiunile occidentale.

Cel mai probabil, ei percep izolarea Rusiei și întoarcerea forțată a oligarhilor acasă ca pe un beneficiu. Autarhia facilitează represiunea și le consolidează poziția.

Nici acest grup nu are motive să-l îndepărteze pe Vladimir Putin, deoarece noua conjunctură le îndeplinește visul de a avea un stat polițienesc nemilos.

Deși o rivalitate ar putea apărea între cele două tabere, bogăția și statutul oligarhilor depind doar de accesul lor direct la Putin. În consecință, oligarhii nu dețin un mecanism cert pentru a-și legitima poziția în viitor fără Putin. Soluția de avarie pentru oligarhii dependenți în mod fundamental de Putin este să facă front comun și să îmbrățișeze direcția agresiv-represivă a politicii Rusiei.

Vizualizarea ierarhiei sectoriale în economia rusă, ne indică cu precizie faptul că petrolul și gazele naturale sunt cele mai simple și profitabile industrii. Aceste afaceri sunt administrate de grupurile apropiate lui Putin și întrețin conducerea de tip mafiot.

Al doilea sector ca importanță este metalurgia, dar fiind o ramură mai complicată este administrată de vechii oligarhi care dețin o cvasi-independență.

De ce i-a scos Putin din ecuație pe vechii magnați ai petrolului și gazelor din era Elțîn, dar oligarhii din metalurgie au rămas în mare parte bogați? Deoarece metalurgia este o industrie prea complicată, iar prietenii lui Putin nu o pot controla direct.

Structura de export rusească, în mod generic, este foarte simplă. Deoarece întreprinderile extractive au ajuns să fie controlate în mod covârșitor de prietenii lui Putin, este evident că în centrul preocupărilor sale se află exportul de resurse naturale.

Între timp, industriile cu adevărat complexe, cum ar fi producția de mașini, sunt conduse în cea mai mare parte de antreprenori independenți cu influență politică scăzută și care nu se regăsesc în mentalitatea promovată la Kremlin.

A fi aproape de scaunul puterii impune necesitatea un profil lipsit de rafinament antreprenorial și moral, ceea ce îi face pe unii pretendenți eligibili în circuitul cleptocrației ruse.

Poate părea neobișnuit, dar serviciile de informații și armata au pârghii de acces direct limitate la Vladimir Putin, iar principala zonă tampon o reprezintă Consiliul de Securitate al Federației Ruse, instituție care joacă rolul de interfață dintre structurile de informații și președinte. Această ruptură consolidează ermetismul mental în ecosistemul de putere al Kremlinului, unde conducerea barbară invocată de Olson Mancur și deciziile statale sunt compromise de politizare excesivă, megalomanie, autosuficiență, ducând în cele din urmă la supraestimări. Practic, statul mafiot consolidează miturile puterii și reprimă aspirațiile societale, dar, mai rău, prin utilizarea mijloacelor de propagandă legitimează abuzurile în mentalul colectiv deviind atenția spre agresori externi fantomă.

2. Dificultățile întâmpinate de armata rusă în Ucraina și previziunile inițiale ale Kremlinului indică existența unor calcule greșite.

Când Putin ne-a transmis că vom asista la o nouă lume creată de Rusia, el a avut în vedere o serie de credințe personale și, cel mai probabil, oamenii influenți din jurul lui i-au șoptit în ureche ceea ce dorea el să audă. Astfel, pariul lui Putin s-a bazat pe câteva „ipoteze de succes” care și-au demonstrat valoarea inversă:

  • Germania va rămâne prizonierul energetic al Rusiei și va contribui la slăbirea coeziunii europene;
  • Moștenirea post-Trump va adânci clivajul transatlantic – aici, elita rusă a căzut în capcana propriei propagande evaluându-l pe președintele Biden ca fiind slab;
  • Democrațiile sunt incapabile să atingă consensul pentru a-și apăra valorile;
  • Retragerea din Afganistan este semnalul că SUA vor fi pasive și evită confruntările;
  • Pandemia a condus la apatie socială și oboseală cronică, iar această nouă stare reprezintă un indicator al rezilienței societale reduse în Occident;
  • Rusia va trece cu bine peste sancțiuni, ca și în 2014 după anexarea ilegală a Crimeii;
  • Ucraina nu este o națiune reală și, în cel mai bun caz, ar trebui să fie un stat satelit. Euromaidan-ul nu a fost rezultatul unor aspirații societale interne, iar Occidentul trebuie să fie în spatele dorinței de emancipare;
  • Armata din Bielorusia va susține războiul Rusiei în Ucraina;
  • Prestigiul militar al Rusiei reflectă invariabil motivația și moralul soldaților ruși de a lupta în Ucraina;
  • Armata rusă nu este afectată de corupție. Precaritatea echipamentelor militare nu are legătură cu avuțiile acumulate de șefii apărării.

Sursele publice occidentale admit că Rusia a comasat în jur de 190.000 militari la granița Ucrainei înainte de invazie, iar dimensiunea totală a forțelor terestre rusești se situează la cca. 340.000 combatanți, incluzând aici și parașutiștii. Prin urmare, rușii au angajat aproximativ 55% din totalul forțelor lor terestre în Ucraina. Deși desfășurarea militară a avut inițial un rol de descurajare și intimidare, nevoia ulterioară de a implica în război tot acest arsenal demonstrează faptul că Putin și-a asumat un risc strategic major într-o singură misiune. Acest eșec, care nu se concretizează cu achiziții teritoriale notabile, poate fi explicat prin presupunea inițială că ucrainenii nu vor rezista sau ar putea fi copleșiți rapid de forțele ruse.

Manualele de război stipulează că o armată care suferă 20-30% pierderi va deveni ineficientă în luptă, iar dacă înregistrează pierderi de peste 50% este considerată distrusă sau înfrântă.

Pe de altă parte, într-un război de insurgență, regula generală pentru a controla populația locală și a menține un regim de ocupație, constă în atribuirea a minim unui un combatant pentru fiecare 50 de civili din acea țară, presupunând în acest fel că nu avem parte o insurgență furioasă, cu sprijin civil masiv și bine înarmată. La o populație inițială de aproximativ 40 de milioane cetățeni ucraineni este aproape imposibil să învingi o insurgență ce beneficiază de sprijin local masiv sau să asiguri un regim de ocupație militară.

Tocmai de aceea, opțiunea unui război pe termen lung aduce dezavantaje Rusiei prin pierderi militare și instalarea efectelor economice nefaste. Așadar, câștigurile teritoriale rapide vor fi preferate (probabil în sud-estul Ucrainei) pentru a marca un rezultat și a intra în proces de negocieri pentru a salva regimul Putin. Cu atât mai mult, sancțiunile aplicate Rusiei au început să afecteze prețurile de achiziție și perspectivele de aprovizionare ale Chinei, iar Putin nu mai are motive să amâne neînțelegerile cu Occidentul, dar nici să-și supere partenerul strategic. Din dorința de a câștiga mai multă valoare strategică în raport cu Europa, Rusia pare că se prăbușește într-o izolare geopolitică.

Toate aceste date nu îl transformă pe Putin într-un individ irațional, ci mai degrabă într-unul autosuficient.

Se pare că nu au fost realizate evaluări adecvate cu privire la starea de spirit a armatei ruse, iar echipa economică de la Kremlin a prefigurat o probabilitate aproape nulă a impactului generat de sancțiuni în urma războiului. Amenințarea cu riposta nucleară și efortul Rusiei de a recruta luptători din Siria pentru a ucide soldați ucraineni ortodocși denotă eșecul militar și incapacitatea lui Putin de a conduce o campanie militară de succes. Semnele disperării vin și din utilizarea ultimei cărți disponibile, respectiv arma nucleară, pentru a pune presiune în negocieri. Așadar, Occidentul nu are motive să accepte concesii unilaterale pe fondul șantajului nuclear.

3. Diplomația coercitivă a Occidentului a venit ca o pedeapsă la adresa acțiunilor statului bandit prin creșterea presiunii asupra vulnerabilităților guvernului și înfrângerea încercărilor de a ocoli regimul sancțiunilor.

O putere aflată în declin geopolitic, caracterizată printr-o industrie monocromă și care a profitat de o fereastră scurtă de stabilizare economică pe fondul piețelor de desfacere din Vest, nu se poate angaja într-un război împotriva celor care îi asigură bunăstarea.

În curând, rușii de rând, se vor confrunta cu o penurie a produselor de bază: alimente, îmbrăcăminte, aparatură electrocasnică etc. Efectul produs de sancțiuni conduce le slăbirea rapidă a economiei Rusiei și, odată cu aceasta, și a capacității sale militare. Câștigurile din export vor fi reduse semnificativ, deoarece aproape toți cumpărătorii vor refuza mărfurile provenite din producția rusă. Deși Banca Centrală a Federației Ruse a strâns economii uriașe de 650 miliarde dolari, o mare parte dintre aceste rezerve au fost deja blocate. Mai multe fabrici au început să-și suspende activitatea, iar anumite industrii se vor închide în următoarele săptămâni pentru că nu vor mai fi disponibile componentele importate. Blocarea lanțurilor de aprovizionare cu materii prime vor opri procese complexe. Afacerile mici care intrau într-un proces de refacere după pandemie sunt primele pierdute.

Șomajul în masă, scăderea colectării impozitelor și incapacitatea de plată a salariilor angajaților la stat (medici, profesori, administratori, polițiști, reprezentanți ai complexului militar-industrial și armata în sine) vor deveni realități ale următoarelor săptămâni.

Rusia riscă să rămână fără capacitatea de a construi arme inteligente noi, dar și fără posibilitatea de a-și plăti soldații care luptă pentru ambițiile geopolitice ale lui Vladimir Putin.

Pe fondul creșterii instabilității interne, criminalitatea și starea de nervozitate a cetățenilor se vor accentua în urma izolării Rusiei la nivel global.

Aproximativ 40% din semințele utilizate în agricultură de Rusia proveneau din import. Ucraina asigura 30% din necesarul de grâne al Chinei, iar cu acest război Putin spulberă proiecțiile de securitate alimentară, nu doar pentru Beijing, dar și pentru state din Africa, beneficiari importanți de grâu ucrainean. O criză alimentară globală se arată la orizont, în timp ce Putin și Lavrov au întrecut cu brio pseudo-vendetele nucleare ale lui Kim Jong-un.

Este aproape schimbarea lui Putin?

Greu de spus… Sancțiunile actuale scad dimensiunea plăcintei în ecosistemul de putere al Kremlinului, dar plăcinta este încă foarte mare și capacitatea lui Putin de a o distribui este deocamdată intactă. Totodată, e puțin probabil ca un alt candidat să garanteze o repartizare similară jucătorilor actuali. Cei care vor suferi sever de pe urma sancțiunilor sunt cetățenii ruși.

Dacă Putin va persista cu aceste ambiții delirante și nu recurge la o formulă de pacificare urgentă, Rusia va înregistra o cădere abisală, situația va scăpa de sub control și Kremlinul se va rostogoli într-un model de guvernare panicardă, o posibilă naționalizare a întreprinderilor, pecetluindu-și destinul spre programele Occidentului de tip petrol contra hrană. Cu cât provoacă mai mult în acest moment, cu atât Rusia se rănește pe sine mai tare, iar dorința lui Putin nu este să o slăbească.

Deocamdată ambiția de redesenare a granițelor în Europa se va reduce la un război regional, dar pentru că va fi greu de acceptat înfrângerea, o politică revanșardă cu îndreptarea pe termen mediu a întregului arsenal al serviciilor de informații ruse împotriva Ucrainei va deveni, cel mai probabil, prioritatea Kremlinului.

Dar până la acel moment, statul bandit se consolidează prin contractare și mai mult; libertățile cetățenilor vor fi confiscate pentru a ține sub control nemulțumirile sociale, iar o implozie politică nu este totuși exclusă. Pentru că populația are o putere mică în schimbarea regimului represiv, iar anumite segmente sociale, sub imperiul propagandei, vor percepe Occidentul ca inamic principal, salvarea Rusiei poate veni dinspre diferitele cercuri de putere guvernamentală care ar putea începe să impulsioneze propriile planuri, o misiunea dificilă ce va intra în coliziune cu elemente arhitecturii de putere din jurul lui Putin.

O pacificare de moment, fără o schimbare sistemică de ordin politic la Kremlin, nu înseamnă eliminarea agresiunii, ci amânarea ei în diverse forme până la atingerea unui nou prag de oportunitate strategică.

Distribuie acest articol

32 COMENTARII

  1. Firul argumentului e foarte asemanator cu ce spunea Kamil Galeev acum cateva zile pe Twitter.

    In esenta, realistic vorbind -daca inteleg bine implicatiile articolului dvs. – Occidentul ar fi obligat acum sa faca tot ce poate pentru a opera o schimbare sistemica la Moscova – alternativa find probleme mult mai mari down the line ?

  2. Ar mai fi mers de spus ceva legat de o presupusa confruntare armata, directa, intre NATO si Rusia. Ce sanse ar fi sa se intample si ce probabilitate ar fi in utilizarea, la disperare, a armelor nucleare?

    • Cica numai daca-si dau peste cap hindis cu pakis, avem o problema – dispar cam 2 miliarde insi din cauza norilor si a iernii nucleare,. Atunci sa vezi climate change. Si nu mor doar pakis si hindis, ci la nimereala, unde vine vremea rea. Iar acesti doi amatori nucleari au bombe de slaba capacitate comparate cu cele ale celor doua principale puteri nucleare.
      De supravietuit, vor supravetui doar cei din bunkare si orase ubterane. Civilizatia va fi uitata pana si de aceia. iesiti de-acolo, se vor casapi mai departe.
      Toate astea pentru poporul rus.
      In curs de disparitie din varii cauze, printre care si islamizarea galopanta.

  3. Răspuns: daca câștigă războiul din Ucraina, Putin rămâne, ba chiar câștigă teren, sancțiunile vor întări Rusia pe termen lung iar războiul va creste experiența și eficientă armatei. Dacă îl pierde va pica și el.

    Are timp să-l câștige, bani ii vin din Europa, aproape dublu față de anii anteriori, deci va fi cu mult pe plus. Banii de gaz și petrol reprezenta 30% din pib-ul lor, acum, cat sa fie sancțiunile încât să bată dublarea încasărilor?

    • Creșterea prețului la bursă pentru gaz și petrol nu se reflectă în încasările rușilor. Incasările rușilor n-au crescut pentru că le-a scăzut volumul vânzărilor. In plus ca să vândă trebuie să facă discount-uri la gazul și petrolul rusesc.

  4. Consider articolul extrem de relevant din perspectiva generala asupra „statului bandit”, dincolo de problema Ucrainei, care e la ordinea zilei. Razboiul din Ucraina nu face decat sa grabeasca pasii catre o probabila implozie a sistemului cladit in URSS si desavarsit de Putin, desi greu de preconizat cand ar putea sa se intample asta (poate nici macar in timpul actualei generatii!).

    Dar, daca sistemul in ansamblul lui ar putea inca exista pe termen nedefinit, cu siguranta ca Putin si acolitii din jurul lui au in fata un orizont de timp mult mai ingust. Se pare ca Putin a apucat-o pe un drum fara intoarcere si, cu cat se afunda mai tare, cu atat devine mai „bandit” si mai imprevizibil. Pentru motivele prezentate in articol, ne putem astepta ca cercul de putere din jurul lui sa-l insoteasca in demersurile disperate, fiind cu totii in aceeasi oala, unde cu greu si-ar putea face loc un Brutus. In acest context, as dori sa adresez niste intrebari autorului articolului, in masura in care exista posibilitatea obtinerii unui raspuns:

    – Domnule Silviu Nate, care considerati ca ar putea fi gesturile disperate ale lui Putin, ca ultima reactie in fata unui posibil esec total in problema Ucrainei (militar si economic)? Care ar fi riscurile majore? In ce masura camarila din jurul lui Putin s-ar putea distanta de acesta la un moment dat?

  5. Un articol de un optimism tulburator, mi-ar place ca cel putin 50% sa fie adevarat.

    Așadar, Occidentul nu are motive să accepte concesii unilaterale pe fondul șantajului nuclear. Nu stiu in ce cheie sa inteleg aceasta fraza, adica cum? Concesiile ar trebui sa fie bilaterale? Adica sa nu fie luat in seama santajul nuclear? Vorba aia vom muri si vom fi liberi!

    Ucraina asigura 30% din necesarul de grâne al Chinei Dupa info gasite pe net nu se confirma aceasta cifra!

    Apropos grine, m-a impresionat optimismul autorului privind efectele dramatice ale sanctiunilor aplicate rusilor. Oare ar putea sa se faca si o analiza a efectelor acetor sanctiuni asupra popoarelor occidentale? Ce se va intimpa in perioada urmatoare. Pe aici se scumpesc toate in draci, bursa scirtie rau, mari concerne isi fac griji, se vorbeste chiar de somaj in masa. Inteleg ca poporul rus se va revolta, dar ce vor face popoarele occidentale?

      • Hai, draga Teo, nu ma deconspira, am si io cheltuieli… rubla s-a devalorizat.

        P.S Nu e de mirare ca apar atitea catastrofe politice urmarea votului unora precum Teo. Unii ca el vor sa li se spuna Ana are mere, lucruri simple, patriotice, optimiste. Raul va dispare!

    • Da, total de acord. Privit din Romania, lucrurile par optimiste: vine Kamala, vin sanctiunile.
      Daca nu, la o adica il elimina cineva pe Putin si ne maine ne trezim fericiti ca totul nu a fost decat un vis urat. Toata lumea se imbratiseaza, rusii si americanii isi reinnoiesc juramintele de dragoste. Sfarsitul istoriei.

      Realistic, suntem de abia la inceputul problemelor. Si chiar daca prin absurd Ucraina castiga acest razboi, vom avea o problema si mai mare: o Rusie instabila, izolata, nationalista si revansarda, dotata cu arme nucleare. Or, tocmai acum asistam la decuplarea totala a Rusiei de Occident. Ultima oara cand asta s-a intamplat, in 1917, istoria a luat o turnura urata de tot.

      P.S.
      Fraza „Razboiul e continuarea politicii prin alte mijloace” tine mai mult de realpolitik Razboiul e de fapt esecul lamentabil al politicii, daca prin politica intelegem arta evitarii conflictelor.
      Henry Kissinger, in 2015:
      „1. Ukraine should have the right to choose freely its economic and political associations, including with Europe.
      2. Ukraine should not join NATO, a position I took seven years ago, when it last came up,” he wrote.
      „3. Ukraine should be free to create any government compatible with the expressed will of its people. Wise Ukrainian leaders would then opt for a policy of reconciliation between the various parts of their country. Internationally, they should pursue a posture comparable to that of Finland. That nation leaves no doubt about its fierce independence and cooperates with the West in most fields but carefully avoids institutional hostility toward Russia,” Kissinger continued. ”
      4. It is incompatible with the rules of the existing world order for Russia to annex Crimea. But it should be possible to put Crimea’s relationship to Ukraine on a less fraught basis. To that end, Russia would recognize Ukraine’s sovereignty over Crimea. Ukraine should reinforce Crimea’s autonomy in elections held in the presence of international observers. The process would include removing any ambiguities about the status of the Black Sea Fleet at Sevastopol.”

      Dar asta a fost ieri…Astazi e altceva.

  6. „Pentru că populația are o putere mică în schimbarea regimului represiv, iar anumite segmente sociale, sub imperiul propagandei, vor percepe Occidentul ca inamic principal, salvarea Rusiei poate veni dinspre diferitele cercuri de putere guvernamentală care ar putea începe să impulsioneze propriile planuri, o misiunea dificilă ce va intra în coliziune cu elemente arhitecturii de putere din jurul lui Putin.”
    Astrologii Kremlinului s-au dovedit orbi în tot timpul existenţei URSS în războiul rece 1949-1989. Nici un analist de pe glob nu a prevăzut prăbușirea URSS, dizolvarea statului socialist- comunist.
    Rusia lui Putin e mai mult un stat ţarist cu ideologi naţional- religioși decât urmașul URSS. Biserica ortodoxă rusă colaborează cu sistemul mafiot al lui Putin. Biserica ortodoxă rusă e un stâlp de sprijin al sistemului represiv al lui Putin. Nimic nou din era ţaristă, epoca comunistă până azi.
    Nu știm ce înseamnă zeci de mii de arestări ale demonstranţilor de pe stradă în Rusia. Nu știm ce înseamnă zeci de mii de semnături sub scrisori deschise ale unor savanţi, cercetători, arhitecţi, matematicieni, ingineri, oameni din domeniul culturii in spaţiul public rusesc, în societatea civica rusă. Știm prea puţin despre spiritul civic rusesc dezlănţuit 1991 în Rusia lui Ielţin în momentul dizolvării URSS. Mulţi oameni în domeniul culturii, al știinţelor și artelor ruși au demisionat după invazia lui Putin în Ucraina. Mulţi ruși au ales acum emigrarea via Finlanda etc.
    Nu știm câte zile sau săptămâni va mai dura invazia criminalului de război în Ucraina. Putin nu cedează, nu renunţă la ţelurile proclamate în războiul din Ucraina. NATO/SUA/UE nu se vor antrena într-un război cu Rusia lui Putin. Nu va avea loc WW3 cu arme nucleare în urma distrugerii și ocupării Ucrainei de către armata rusă.
    Pentru ONU și omerirea întreagă Putin a demonstrat că o putere nucleară cu veto în Consiliul de securitate ONU (SUA, Rusia, China, UK, Franţa) poate ataca și distruge un vecin mai mic ca Ucraina care nu are arme nucleare.
    UE nu are apărare militară (nucleară) proprie. UE nu are o politică externă concludentă cum a demonstrat vineri 11.3.2022 la Versailles în Consiliul șefilor de 27 de state. UE nu are o strategie energetică comunitară, numai intenţii vagi în viitor cum e Green Deal.
    O prognosă pentru zilele și săptămânile imediate în războiul din Ucraina și urmările în Europa și pe glob nu e posibilă. Nu va fi un WW3 Rusia- NATO. Nu știm care sancţiuni vor fi proclamate de Alianţa Transatlantică după distrugerea și ocuparea Ucrainei de către criminalul de război Putin.
    La Versailles nu s-au decis acum 11.3.2022 sancţiuni cu un SWIFT fără excepţii, nu s-a decis stoparea importului de gaz din Rusia lui Putin. E sigur că vor crește preturile la gaz, petrol, cărbune, cereale, grâu, minereuri din Rusia și pe glob. O recesiune economică globală, inflaţie în UE, șomaj mai mare în UE sunt un preţ mare după invazia lui Putin în Ucraina la 24.02.2022.
    Cine e de acord azi să plătească un preţ și mai mare pentru a salva Ucraina din ghearele lui Putin?

    • Nu va avea loc WW3 cu arme nucleare în urma distrugerii și ocupării Ucrainei de către armata rusă.

      Ucraina nu va fi ocupata, ci doar distrusa, populatia ucisa sau alungata. va fi pamant arid in afara pungilor rusesti de control si de stationare a trupelor.
      Asta e pericolul pentru ei. pentru planeta, pentru Civilizatie, faramarea rusiei duce sigur la o gramada de republicute, fiecare cu diliii ei, fiecare cu armele nucleare raspandite acolo. cecenii abia asteapta sa puna gheruta pe silozuri cu asemenea arme. sigur, trebuie si coduri de lansare. dar sunt baieti descurcareti.
      si mai sunt altii, mai la sud, mai cu turbane, care vor si ei jucarii si si-ar face si ei un imperiu ca pe vremuri.

      • Rusia nu se va sfârăma așa de repede. Virusul Covid-19 a ucis peste 700.000 persoane în Rusia lui Putin care s-a lăudat 2021 cu vaccinul Sputnic V. Natalitatea în sudul Rusiei în republicile musulmane va schimba raportul etnic al locuitorilor și în Rusia. Noaptea rușii păzesc granița cu China și cei 1,4 miliarde chinezi. În Siberia locuiesc puțini ruși, mai puțini locuitori decât în Polonia.
        Putin nu a folosit până acum armele moderne în invazia Ucrainei, nu a folosit elicoptere noi, tancuri noi, rachete de precizie. Amenințarea cu arme nucleare în direcția Alianței Transatlantice îl obligă pe criminalul de război Putin să-și păstreze armele moderne pentru Rusia. Distrugerea orașelor ucrainiene Charkiw, Mariupol, Odessa, Kiew, Lwiw etc cu artileria grea și lansatoare de rachete vechi va obliga la un moment dat nu prea îndepărtat, e vorba de zile sau maximum săptămâni, pe partenerii în UE să împună sancțiuni maxime cu SWIFT fără excepții, renunțarea la import de gaz, petrol, cărbune, minereuri, metale ca palladium, cupru, nickel, aluminiu etc din Rusia lui Putin. E momentul care produce pagube mari în Rusia și în UE. Pentru SUA sancțiunile contra lui Putin au mai multe avantaje și mai puține dezavantaje. Sper că China va calcula mai atent, nu va sprijini aviația rusă, va interveni eventual diplomatic în direcția atenuarea invaziei lui Putin în Ucraina.
        Un WW.3 nu va avea loc nici atunci când Kiew va fi distrus de Putin ca Grosny și Alepo.

        • Multe curiozitati in ultimii ani. La un moment dat in istorie, spatiul rus va reveni la fragmentare, asa cum e „normal” pentru atata intindere. La 8 loc./kmp, cifra optimista in anii care vin, vor circula pe-acolo doar renii si remorcherele de satan2, cu sau fara incarcatura. Zic asta pentru ca nu ar fi imposibil ca unele din capetele nucleare rusesti sa fie decorative, si puterea rusa sa mearga pe bluff intr-o oarecare masura. Nu ar fi singurii care procedeaza astfel.

          • Un stop total al relațiilor comerciale UE cu Rusia înseamnă pentru Putin pierdera a -37 % din comerț, pentru UE numai -5 %. Rusia ar avea recesiune și micșorare BIP de -10 % an de an, pentru UE ar fi numai -0,2 % (RFG -0,4 %).
            Deci e posibil în domeniul economic pentru UE cea ce nu e posibil în domeniul militar. Sancțiuni SWIFT fără excepții și deconectarea totală economică al UE fără nici un fel de import- export cu Rusia lui Putin. An de an – 10 % pierdere de BIP ar schimba poziția lui Putin și al Rusiei.

  7. Foarte buna, obiectiva si realista analiza politica din partea autorului. Personal nu tin nici cu ucranienii nici cu rusii, pentru ca la mijloc sunt interese politice si economice dar condamn uciderea de oameni nevinovati. A lipsit curajul marilor puteri de a discuta deschis despre o reconsiderare teritoriala si de securitate. Afirm acest lucru pentru ca toate intalnirile si discutiile cu V. Putin au avut rezultate zero. Apoi in fostele tari socialiste exista diferite exista grade diferite de pseudo democratie si nivele de esuare a statului de dreot si de separatie a puterilor.

    • @Agora

      Împărțirea teritoriilor deținute de un stat suveran reprezintă abuz. Puteți fi mai specific cu privire la cum putea fi evitată această situație fără a încălca dreptul internațional?

  8. Argumente coerente si ancorate in realitate. Foarte bun articol. Speram la o rasturnare politica din interior (lovitura de stat, sau revolutie), dar se pare ca nu… Important e ca occidentul s-a trezit si a dat o riposta puternica (chiar daca nu militara). Am intuit asta si in diferite discutii legat de subiect, am emis ipoteza ca singura sansa de trezire a vestului si recuperare a aliantelor (in interiorul Europei, dar si trans-Atlantice) este o criza majora din est (oricare ar fi el, apropiat sau indepartat). Uite ca s-a intamplat…
    Cat despre Rusia, aluneca incet la vale, tot mai departe de masa celor puternici. Poate ma insel, dar mi se pare ca invazia Rusiei in Ucraina seamana cu batalia Jutlandei: englezii au avut mai multe pierderi, dar au castigat batalia. Asa si acum cu Ucraina vs Rusia…

  9. Pt urmatorii 50 de ani Rusia este out din orice arhitectura mondiala si va fi folosita numai pe post de furnizor de materie prima cum bine spuneti contra hrana, prin actualele actiuni ea fiind aruncata cu cel putin 100 de ani in urma iar populatia, sa-i fie de bine.
    Fara trezirea rusului de rand nimic nu se va intampla decat inlocuirea unor banditi cu altii pana ce Rusia va fi intrat de slabita incat sa poata fi devorata de restul lumii si eliminata in forma ei actuala.

    • Prima ½ a comentariului: de acord;
      A doua ½ nu cred. Trezirea rusului? asta este o gluma extrem de buna.
      Dacă devorarea Rusiei se va face cu adevărat? Cred ca da, de către fostele republici sovietice socialiste în acord cu China și Japonia. Doamne ajuta!
      Dar pentru asta este nevoie de o politica consecventa și coordonata a Occidentului și nu numai prin sancțiuni. Pielea bătătorită și nesimțita a ursului nu poate fi sensibilizata decât prin aplicarea energica a unui ciomag greu.

  10. Scenariul asta in care Putin e dat jos printr-un puci, eventual si de forte pro-occidentale si iubitoare de pace, e unul utopic; un simplu vis. S-a mai intamplat in 1917, dupa 2-3 ani de razboi, multe esecuri pe front si servicii secrete depasite; in plus, noua putere s-a mai luptat in jur de un an, pana a capitulat. De cele mai multe ori, regimul recurge la propaganda si teroare si se mentine la putere in razboi. Chiar asa credeti ca a decazut KGB-ul, ca regimul sa cada dupa nici macar o luna de lupte ? In plus, luptele nu sunt la rusi acasa.

  11. Oare care o fi adevarul ? Este ,oare, corecta zicerea ce ne spune cum Politica e o vesnica razbunare ? Sa fie , oare , tot cea ce vedem ,doar un joc de putere si nimic mai mult .Oare ar trebui sa ne intorcem in timp si sa observam cum pierderea alegerilor din SUA (contrara tuturor asteptarilor si tuturor sondajelor ce aratau un avans de 4 milioane de votanti , in plus , in favoarea doamnei Clinton) de catre reprezentanta Partidului Democrat si instaurarea regimului Trump este si ea (intreaga situatie a momentului ce a permis recistigarea alegerilor de catre Biden ) parte a unei politici revansarde ?Rusia , lui Putin , a ajuns, la un moment dat (daca ar fi sa ne luam dupa Media mondiala ce ne prezenta pe noul Presedinte al SUA ca si amic cu PUTIN) in a decide direct sau indirect prin „terti” aparitia unei noi ordini politice mondiale pe care noi o numim” ILIBERALISM” O serie intreaga de Presedinti de state ,prieteni ai Rusiei, au incercat pe tot parcursul mandatului TRUMP (ati vazut asta si in Romania ) sa elimine societatile liberale (ca formula conducatoare )si sa aduca in fata natiunilor „ Iliberalismul ” ce permitea unui singur om, devenit in mod corect Presedinte ,sa isi prelungeasca, prin decizie proprie, mandatul de Presedinte , fiind astfel ales pe viata . Nu dau exemple dar ele sunt cunoscute de toata lumea .Aparitia , in jocul politic din SUA a candidatului Biden (o virsta venerabila ) si cistigarea alegerilor de catre acesta cu ajutorul Uniunii Europene (in alegerile anterioare UE„ nu si- a bagat nasul” sondajele prezentind-o pe doamna Clinton cu mult in fata lui D.Trump) a schimbat totul . Biden , noul presedinte al SUA, scoate rapid din jocul (gaselinita cu aparitia unor Coalitii de Partide din Opozitie ce inving in alegeri Partidele aflate la guvernare )politic pe mai toti simpatizantii politici ai Rusiei (stiti si voi exemplele ) si reconfigureaza ,astfel , scena politica din intrega lume , ba chiar si din UE , restructurind rapid fortele NATO mobilizind sume imense de bani si fidelizind ,prin inarmarea UE si a NATO, relatiile Transatlantice ce pareau la un moment dat sensibil in pierdere de viteza .Pandemia si aparitia unor alte imense sume de bani ,oferite pentru inarmare si redresare a economiilor europene ,vor decide viitorul acestei zone sensibil devenita de razboi . Banii nu mai au nici cea mai mica importanta . Acum ,vor fi oferite imense sume de bani pentru inarmare (Germania , dupa ce doamna Merkel a renuntat , citeste a fost nevoita sa faca asta , a dispus o inarmare „la galop ” a fortelor ei militare punind , rapid , la dispozitie 100 miliarde de euro) si vor fi oferite alte imense sume de bani ca Rusia sa se impotmolesca in Ucraina . SUA , ofera si ea , prin vocea Presedintelui Biden alte miliarde de dolari Ucrainei si armament defensiv de ultima tehnologie .Rusia ,acuza aparitia unor arme biologico- genetice ce pot tinti „etnii” cu referire la Rusia si China si totodata implicarea SUA in a recreea capacitatile Nucleare Ucrainiene aflate cindva in dotarea Armatei Ucrainei .Rusia intelege rapid cum totul se intoarce in defavoarea ei si ca este pusa in fata faptului implinit neavind alta alternativa (o decizie greu de luat ) decit in a declansa un razboi cu riscul de a deveni PARIA intregii omeniri . ”Ca la un semn ” intregul Occident ,din care facem si noi parte ,s-a repliat in spatele SUA si au aparut sanctiunile ce vor distruge economic Rusia . Cine crede ca aceste sanctiuni sunt doar asa „o sperietoare de ciori ” se inseala . Intreaga situatie economico – militara este cunoscuta cu exactitate si asta inseamna ca balanta ne arata un avantaj decisiv in favoarea Occidentului , moment in care ,nu exista alternativa si Rusia este nevoita sa iasa la atac .Acum, chiar cind vorbim ,Rusia va incerca sa mute si sa amplifice jocul militar in Siria amenintind alte state democratice din zona spre a le forta sa nu se amestece in jocul cu SUA .SUA incearca (probabil ca si aici jocul este facut de mult ) sa ofere UE petrolul si gazul atit de necesar industriei din tarile UE aducind linga ea alte tari ,ce poseda mari resurse petroliere , de felul Venezuelei (Columbia este deja linga SUA). Totul, jocul Rusiei , este parte a provocarilor ce tin de intrarea NATO in lupta (nu se va intimpla asta ) si deja Rusia bombardeaza LVOV-ul provocind o reactie nefortata a unui stat membru NATO.Din cite se vede nu va exista PACE curind .Rusia este impinsa in as consuma capacitatile si cele militare si cele industriale ce nu pot fi refacute fara materiale si tehnologie occidentala. Astfel de materiale nu vor mai fi oferite Rusiei de tari terte ce acum nu se mai pot asocia cu „crimele de razboi” din Ucraina .Nici macar mareata China nu mai poate face asta .Curind ,fie vom vedea fie o Rusie ce renunta si se retrage , astepind vremuri mai bune , fie o Rusie ce isi va schimba Conducatorul oferind astfel tuturor si cetatenilor ei in principal , o noua sansa . Poate ca putem vedea si in acest registru al intelegerii ceea ce se intimpla acum sau poate ca altfel se vor „aseza apele ” .Oricum UE devine aproape Federala .UE se inarmeaza si isi va forma o Armata proprie .Deciziile militare se vor muta la NATO iar cele civile , aproape in totalitate , la Bruxelles .Imi pare ca Romania s-a asezat de partea buna a Omenirii si imi pare ca toate deciziile Presedintelui Iohannis au fost salvatoare pentru tara . Dar asta este o alta poveste in plina defasurare .

  12. Putin are analisti si strategi de tot r…..l.Eroarea de a fi atacat acum Ucraina este atit de imensa, incit a pierdut cea mai buna ocazie de a construi CSI, de a pregati ca lumea armata pentru o astfel de agresiune si a iesi din izolarea economica in care zace dupa 2014.
    Intr-un an doi putea sa mai cuprinda doua trei tari foste comuniste in CSI alaturi de Bielorusia si Cazahstan, apoi sa fi facut din armata de strinsura, o armata profesionista, dotata cu logistica si strategia necesara la fata locului.
    Asa se intimpla, cind asemeni Germaniei anilor 33, un singur om conduce, decide totul si face praf armata si resursele militare, deoarece nu intelege care este timpul potrivit si cum trebuie purtata o lupta pe termen mediu.Defectul tipic al conducerii ,,unice” isi arata roadele, spre norocul Ucrainei si Europei!

    • ha, ha, ha.. am ajuns sa-i plingem pe rusi ca au analisti nasoli… cica suntem extrem de norocosi cu chestia asta… ce bine ne merge, noi care avem analisti de clasa…

    • Asa se intimpla, cind asemeni Germaniei anilor 33, un singur om conduce, decide totul si face praf armata si resursele militare

      Un om cam neom. Foarte bine pentru restul lumii ca aventura hitlerista n-a durat „decat” 12 ani. Inclusiv pentru urss, care l-a asmutit si pregatit inca din fasa.
      Nu inteleg cum de un asemenea om/regim poate avea sustinatori astazi.

  13. „[…] Rusia a comasat în jur de 190.000 militari la granița Ucrainei înainte de invazie, iar dimensiunea totală a forțelor terestre rusești se situează la cca. 340.000 combatanți, incluzând aici și parașutiștii. Prin urmare, rușii au angajat aproximativ 55% din totalul forțelor lor terestre în Ucraina. […] nevoia ulterioară de a implica în război tot acest arsenal demonstrează faptul că Putin și-a asumat un risc strategic major într-o singură misiune. Acest eșec, care nu se concretizează cu achiziții teritoriale notabile, poate fi explicat prin presupunea inițială că ucrainenii nu vor rezista sau ar putea fi copleșiți rapid de forțele ruse.”
    Ba sa am pardon. Eu cred ca „se concretizează cu achiziții teritoriale notabile”. Dar „progresele”ofensivei militare trebuie analizate prin prisma mijloacelor alocate raportat la dimensiunile teritoriului invadat, mijloacele alocate de UKR, inzestrarea acesteia, etc.
    In 2003, la o suprf. a Irak-ului de 438,317 km2 coalitia multinationala condusa de US a grupat (ca si combatanti efectivi, fara rezervele existente) cam 480.000 soldati (care includ si 70.000 kurzi, irakieni anti-Saddam).
    Ca si cazul RUS vs.UKR superioritatea coalitiei era ecrasanta. Dotarea armatei irakiene nu includea, totusi, Stinger, Javellin, etc. Dar soldati: 1.300.000.

    Acum, la o suprf.de 603,628 km2 a UKR RUS ar fi alocat cam 340.000 soldati.
    UKR cam 125.000 + cam 900.000 rezervisti. De mentionat cele 2100 tancuri care, in principiu, sunt/ar trebui sa fie toate angajate in lupte. Mai putin cele distruse in primele ore de catre RUS.
    La capitolul operational-informational (tactic&strategic) UKR dispune de o quasi-paritate cu RUS gratie aportului NATO.

    Operatiunea militara Iraqi freedom: 20 March 2003 – 1 May 2003 (1 month, 1 week and 4 days). De retinut ca nu s-a terminat in 48h.
    Eu propun sa nu sarim prea repede la concluzii. E posibil ca presupunerile art.sa se dovedeasca juste, dar la fel de posibil e ca operatiunea rusa sa se incadreze in ceea ce fusese prevazut.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Silviu Nate
Silviu Nate
Silviu Nate a urmat mai multe programe de formare academică în țară și străinătate, are pregătire în domeniile științe politice, relații internaționale și studii de securitate. Este conferențiar universitar dr. la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, fiind totodată directorul Centrului de Studii Globale din cadrul aceleiași universități și coordonatorul programului de licență Studii de securitate. Preocupările sale directe vizează elaborarea analizelor și construcția documentelor de recomandări strategice dedicate spațiului Mării Negre și securității euroatlantice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro