Săptămâna trecută, Șerban-Constantin Valeca, responsabil pentru cercetare și inovare în Guvernul Grindeanu, a stabilit, prin ordine de ministru, noua componență a consiliilor consultative. Presa, dar și o parte a comunității academice, au reacționat deja prin comentarii foarte critice la publicarea ordinelor amintite. Printre altele, ministrului Valeca i se reproșează faptul că nu a organizat o dezbatere publică autentică premergătoare acestor decizii și că a ignorat aproape în totalitate cele mai importante universități din România, membre ale consorțiului Universitaria, aflate nu doar în topul numărului de studenți și cadre didactice, ci și în cel al clasamentelor științifice naționale. Astfel, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj are în cele patru consilii consultative doar un singur reprezentant, dintr-un total de 96. Asemănător se prezintă situația și în cazul Universității din București, al Universității „Alexandru-Ioan Cuza” din Iași și al Universității de Vest din Timișoara. În schimb, în noile consilii și-au găsit loc sindicaliști, persoane angajate politic sau contestate academic.
Ceea ce a scăpat însă până acum ochiului public critic este repartizarea inechitabilă pe domenii a locurilor în cele patru consilii. În acest sens, exemplificarea cea mai la îndemână și edificatoare este aceea a Consiliului Național al Cercetării Științifice (CNCS), mandatat de foarte mulți ani cu gestionarea cercetării fundamentale din România. De altfel, și prin noul regulament de funcționare semnat de către ministru, în aria de responsabilitate a CNCS au fost păstrate competențe definitorii pentru organizarea cercetării fundamentale: gestionarea programelor-cadru din planul național de cercetare; identificarea și validarea experților evaluatori; stabilirea indicatorilor de performanță pentru evaluarea calității cercetării din universități, inclusiv a școlilor doctorale; acreditarea revistelor științifice și a editurilor din România.
Cu atât mai surprinzător este faptul că din cei 21 membri ai CNCS doar jumătate provin din marea arie a cercetării fundamentale. Sunt, în schimb, suprareprezentate institutele naționale de cercetare-dezvoltare, pentru care (să înțelegem?) există alte două consilii consultative, respectiv Colegiul pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare (CCCDI) și Consiliul Național pentru Transfer Tehnologic și Inovare (CNTTI). Și mai grav, din cele câteva locuri rezervate cercetării fundamentale, științelor umaniste, care reprezintă peste 10% din totalul membrilor comunității academice românești, nu le-a revenit în noul CNCS nici unul.
Dincolo de alte probleme de ordin politic și etic ridicate de modul în care a fost reorganizat, lipsa unor umaniști în acest consiliu va conduce, în perspectivă, la dezechilibre majore în procesul de stabilire a tematicilor pentru viitoarele competiții de cercetare, precum și la dificultăți greu de depășit în selectarea și validarea experților evaluatori pentru întregi domenii, ca: istoria și arheologia; filozofia; literatura și filologia; studiile culturale; artele. De asemenea, există riscul elaborării unor metodologii greșite de evaluare și clasificare a universităților și școlilor doctorale, și, în consecință, vicierii rezultatelor finale. În sfârșit, în lipsa unor noi evaluări ale revistelor și editurilor cu profil umanist, pe care, în mod normal, ar trebui să le gestioneze chiar umaniștii, va fi blocată activitatea unor întregi comisii de specialitate ale Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare. Acreditările acordate în anii 2011-2012 pentru aceste reviste și edituri au expirat sau sunt pe cale de a expira, iar CNCS din perioada 2013 – 2016 nu a organizat noi competiții de evaluare și ierarhizare.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Repet postarea mea la articolul prof. Baumgarten.
Din ciclul “Cum sa facem sa dispara o tara?”, azi episodul comisii pentru invatamint si cercetare. As intreba de ce nu ies profesorii in strada acum, de ce nu indeamna studentii la proteste, dar stiu raspunsul: pentru ca pot sa ia un salariu usor (marit acum), fara sa transpire. Zile si nopti in biblioteci, pe teren sau laboratoare? Double-blind peer review? Sa fim seriosi!…
Ne mintim ca stim si ca educam, luind-o la vale cu fiecare zi. Noroc ca (inca) se mai poate iesi din tara si ca universitatile straine mai primesc romani.
Trist…
Platon și I. Kant sunt citați , interpretați în repetate rînduri de cercetători, savanți de vîrf: Werner Heisenberg, premiul Nobel pentru fizica cuantică 1932 (Partea și ansamblul / Der Teil und das Ganze. Gespräche im Umkreis der Atomphysik. Piper, München 1969 (7. Auflage. 2001,/ Die Rolle der modernen Physik in der Entwicklung des Denkens. In: Physikalische Blätter. Mai 1961/ Die Bedeutung des Schönen in der exakten Naturwissenschaft. In: Physikalische Blätter. März 1971/ Ordnung der Wirklichkeit. Piper, München 1989/ Physik und Philosophie. Hirzel, Stuttgart 2000 …… )
și Friedrich Cramer, fost director la institutul Max Planck din Göttingen ( ….Chaos und Ordnung. Die komplexe Struktur des Lebendigen. Deutsche Verlags-Anstalt, Stuttgart 1988. Friedrich Cramer -1923- 2003- ehemals Direktor des Max Planck Institutes, Im gleichen Jahr arbeitete er an der Universität Cambridge bei James Watson und Francis Crick, den Entdeckern der Doppelhelixstruktur der DNA. Von 1962 bis 1991 forschte Cramer als Direktor am Max-Planck-Institut für experimentelle Medizin in Göttingen….. .).
… „.. În schimb, în noile consilii și-au găsit loc sindicaliști, persoane angajate politic sau contestate academic.. … din cele câteva locuri rezervate cercetării fundamentale, științelor umaniste, care reprezintă peste 10% din totalul membrilor comunității academice românești, nu le-a revenit în noul CNCS nici unul.. „….
Unde ne sunt traducătorii? Cine traduce și ce din literatura română contemporană pentru Buchmesse Leipzig 2018?
Cine, ce și cum se traduce patrimoniul cultural & literar „istoric” bănățean & timișorean pentru TM2021?
Din: Chaos si ordine/ Probelema filozofiei transcendentale nu se opoate rezolva obiectiv….
(… Die drei Keplerschen Gesetze. Auch für die Entdeckung dieser Gesetze muß man als erstaunliche intuitive „Harmonisierungsleistung ansehen: Fast nüberschaubar komplexe Daten lassen sich ohne ein übergeordnetes Gesetz in die genannten Regelmäßigkeiten einordnen (Elipsen, gleich Flächen, Quadrate der Umlaufzeiten). Denn viel mehr als Regelmäßigkeiten sind die Keplerschen Gesetze nicht. Zu Gesetzen werden sie erst durch die übergeordneten Newtonschen Bewegungsggesetze, sie gehen in Newtons Gravitationstheorie auf.
In diesem Sinne kann man diese und jede neue naturwissenschaftliche Theorie als einen Erfolg auf dem Wege zum Verständnis der HARMONIE der Welt auffassen. Sind nicht alle usnere physikalischen Gesetze so zu verstehen? Auch diejenigen, die die Welt scheinbar komplizierter machen? Ist die Struktur unseres GEISTES so beschaffen, daß wir immer nur die Harmonien im Weltgeschehen aufzuspüren suchen und die Disharmonien unberücksichtigt lassen, welche im Weltganzen den Harmonien die Waage halten? Oder ist die WELT von ihrer inhaltlichen Struktur her harmonsich, so daß wir nicht anders können, als Harmonien zu entdecken, da unser Geist ebenfalls ein Teil der Welt ist und unsere Erkenntnisweisen der struktur der Wrlt entsprechen? Oder anders ausgedrückt: Ist ERKENNEN ein spezifisches Herausfiltern der (vieleicht nur wenigen) Harmonien oder ein der Struktur der Welt korrespondierender Akt?
Diese Frage der TRANSZENDENTALPHILOSOPHIE wird sich nicht objektiv lösen lassen. Aber wenn wir uns ernst nehmen und wenn wir die WELT renst nehmen, müssen wir sagen: Je tiefer wir in die Zusammenhänge desto mehr Harmonien entdecken wir…. ).
Din patrimoniul linguistic, științific, filozofic, umanistic universal, (din milioanele de cuvinte din peste 6000 de limbi si graiuri ale globului, la NY peste 600, al Londra peste 200) cine preia, cine e conectat? Cine cunoaște acest patrimoniu universal al omenirii? Cum se poate actualiza, completa vocabularul limbii române în atît de multe domenii, (calculatoare, software, medicină, genetică,filozofie, literatură, etc).
Cine dacă nu „umaniștii” ? Platon, Kant, Watson, Crick … .. sunt „străini”…. decalajul secular…
Eu cu cine votez?
Nici o problema… Cat timp parlamentul legifereaza, fibra natiunii nu este in pericol. Si nu o spun eu, un anonim, ci insusi presedintele Senatului. Putina incredere, va rog…Fiind pe marginea prapastiei nu putem spune decat Tot inainte!
Da, si ce este cu aceste socoteli marunte? Ati trait in Romania in 2017 ? Ati participat la demonstratii de sute de mii de persoane aici in Bucuresti sau in alte localitati din Romania? Dar macar le-ati vazut la TV? Vroiati ca Gabriel Liiceanu sa fie presedintele comisei nationale de etica? Vroiati ca in fruntea CNCS sa fie un cercetator cu 6 carti publicate la Springer si 200 de articole ISI publicate in afara Romaniei?
Ei bine nu se poate , a venit PSD la putere. Dupa 27 de ani va mira ce face? Pai toata mafia stiintifica e bagata in aceste consilii. O mafie perena, a oricarui regim politic din Romania, provenita din Academia Romana , sindicate, patronate. Ei sunt statul, cu SRI mai toti acestia au relatii foarte apropiate,unii au chiar grade.
Va recomand articolele tanaralui Stanomir aici pe Contributors despre regimul Dragnea, si veti intelege de ce eu si studentii mei strigam :PSD-Ciuma rosie! Credeati ca cercetarea o sa scape de ciuma rosie? Va fi prima in care se va lovi din plin. De ce ? Nu taranii din Pocreaca au demonstrat in Piata Victoriei ci noi profesorii si studentii nostri care au mai ramas aici, azi angajati in diverse firme sau institute de cercetare.
Pasul urmator : se vor desfiinta comisiile CNADTCU actuale si astept un nou eseu aici ca sa va plangeti.
Iesiti pe strada , n-a fost suficient in iarna!
Din pacate, degeaba ne scandalizam acum. Lectia care trebuie invatata aici tine de importanta depolitizarii acestor numiri, sa ne asiguram ca legislatia va asigura un cadru prin care persoanele a caror cariera ii recomanda pentru astfel de poziti le pot ocupa prin concurs sau prin vot de la universitatile acreditate. Si asta implica mai intai castigarea alegerilor si revenirea asupra acestor chestiuni la momentul oportun. Chiar nu vad ce altceva s-ar putea face acum.
Stiu ca nu suna politc corect, dar poate sa-mi spuna si mie cineva ce anume a produs cercetarea asta fundamentala finantata de stat?! Ceea ce fac PSD-istii e sa-i elimine de la impartirea sinecurelor si pomenilor pe cei de la umanioare (care sunt in general mai vocali impotriva PSD-imii) si sa le dea toata prada oamenilor lor + celor ce daca nu sprijina PSD-ul macar nu-l injura zgomotos. Aici nu-i viorba de eliminarea unor somitati stiintifice ci luare banilor de la niste nulitati sterpe spre a fi impartiti altor nulitati sterpe.
Nu ar fi oare mai bine si mai cinstit ca toata cercetarea asta de stat (afara de cea militara) sa fie inchisa?! Respectiv ca universitatile sa aIba un grad mai mare de autonomie financiara (adica statul sa plateasca un numar de burse si restul locurilor sa fie cu plata) si sa-si finanteze ele insele cercetarea? Pe de o parte ar fi mai putina cercetare pentru identificarea inventatorului apei calde, pe de alta o buna o parte din univeersitatile de balta s-ar inchide din lipsa de clienti.
N-ar fi de asemenea mai simplu ca in paralel cu asta, companiile ce fac cercetare si proiectare sa beneficieze de niste scutiri de taxe cat de modeste in loc sa se arunce bani pe comitete si comitii stiintifice nu au produs niciodata nimic si nici nu vor produce vreo-data nimic…
Păi bine măi Josef, de acord, e nevoie de mai multă autonomie universitară, dar și mai multă autonomie pentru cercetare. Însă, mai puțină finanțare statală pentru cercetare înseamnă moartea cercetării în România. Ai impresia că pe plaiurile noastre există finanțare privată pentru cercetare? Aș vrea să există și privați care să creeze institute private pentru cercetare, dar la noi de unde atâta „minte” la cei cu bani? Dacă nu statul, atunci cine să finanțeze cercetarea?
Eu am intrebat ce anume produce si a produs cercetarea romaneasca finantata de stat, iar dumneavoastra imi spuneti ca moare :P . OK. Sa-i fie tarana usoara. Dar puteti sa-mi spuneti ce anume produce ca sa merite sa traiasca?! :D
Stimate domn Josef,
permiteți să vă spun că bateți câmpii. Păi d-voastră comparați mediul de cercetare din SUA cu cel din România. Ce se aplică acolo, nu se aplică în România și viceversa. Evident că cercetarea privată este de dorit, însă în România, pentru a trece direct de la cea publică la cea privată este imposibil. De fapt, oriunde în lume este imposibilă această trecere. Procedul poate avea loc treptat, pas cu pas, cu sedimentări peste sedimentări, nu așa dintr-o dată, că doar nu suntem magicieni. Mi-aș dori să fie posibil în acest mod, dar știm bine ce ne spune experiența.
Acum, d-voastră ce propuneți? Să nu mai fie finanțată public și să moară? Ce credeți că se va întâmpla în acest fel? Vor sări privații să finanțeze cercetarea? Nu cred că sunteți atât de naiv. Atunci, ce credeți că ar trebui să se întâmple după ce cercetarea nu ar mai fi finanțată public?
@ Josef Svejk (27/04/2017 la 18:29)
Dvs. cereti – la fel ca si majoritatea romanilor cu rezidenta in Romania, inclusiv „elita” intelectuala – o tara ca afara. Exista o mica / mare deosebire: romanii doresc o tara ca afara numai in privinta „salariului” nu si a taxelor platite inclusiv pentru invatamantul universitar.
I.L. Caragiale este nemuritor: statul de aia este stat …….sa ne dea !. Asta-i valabil pentru tot romanul „de la vladica pana la opinca” fiecare folosind alt limbaj.
Traiesc in SUA de vreo 16 ani si am lucrat in proiectare/cercetare/testare pentru 3 companii din care ultimele doua cheltuie miliarde pe R&D. Lucram cu diferite universitati pentru cercetare fundamentala si subcontractam parti din proiecte unor terti. Nu am vazut niciodata cercetarea de stat intr-o economie libera care sa duca cu adevarat la ceva.
Daca bat palama cu cineva de la MIT (asta se intampla mai rar ca sunt cam scumpi pentru ce ofera, dar hai sa vorbim de o universitate cunoscuta) pentru un proiect de cercetare fundamentala cu buget, termene si responsabilitati individuale se rezolva in timp si in buget, Punct. Iar daca nu, oamenii aia vin cu explicatii credibile si fundamentate pentru fondurile si timpul suplimentar necesare. In cazul granturilor de stat de regula nu se produce nimic pentru ca nu lucreaza nimeni la ele sau in cel mai fericit caz niste studenti invata meserie pe ele. Daca o universitate din top 10 mondial (mult timp cea mai buna din lume) risipeste cu atata voiosie fonduri guvernamentale ca sa produca mai nimic, cam ce se poate astepta de la o insititutie de cercetare romaneasca care n-a produs niciodata nimic pentru nimeni?! :P Cu cuvintele dumneavoastra…
Depinde de domeniu. NASA, bunăoară, primește miliarde de dolari anual din bugetul federal. Există vreo inițiativă privată comparabilă? La fel stau lucrurile și la polul opus, în umanioare. Fără cercetare de stat n-am fi avut nici Einstein, nici NASA (și deci nici proiectul Cassini, apropo de imaginile superbe ale planetei Saturn care tot circulă pe internet zilele astea), nici istorie a religiilor, nici multe altele.
Aveti dreptate dar cine va avea curajul sa decida ceea ce propuneti? Ati vazut vreun sistem corupt sa se corecteze singur. Nimeni nu se va scoate din mlastina tragandu-se de par :-)
Aveti perfecta dreptate: Nimeni nu se scoate din mlastina tragandu-se de par :P
Pur si simplu m-a amuzat copios discutia asta despre soarta cercetarii romanesti de parca ea chiar ar produce ceva sau parca ea chiar ar fi produs vreodata mare lucru.
ceva ar trebuii facut nu poate sa amana asa.
E greu, tare greu pt cei ce au numai jumatate de creier – emisfera stanga – sa conceada necesitatea hranirii si a emisferei drepte, cea care le lipseste cu desavarsire ( eu sunt optimista, nu vreau sa cred ca le lipsesc amandoua).