marți, mai 17, 2022

Să știți că noile suprataxe afectează inclusiv antreprenorii: firmele vor achita facturile mai mari și finanțările vor fi mai scumpe

Am observat în ultimele două săptămâni o retorică cu argumente care arată că doar firmele mari, mai ales multinaționalele, vor fi afectate de măsurile fiscale anunțate peste noapte de Guvernul Dăncilă înainte de Sărbători. Ei bine, cine refuză să vadă cum ordonanța anti-business lovește, de asemenea, firmele mici, plus consumatorii finali, nu înțelege economie și nici nu este implicat la firul ierbii, printre activitățile antreprenorilor români. Da, efectele supra-taxelor anunțate intempestiv, fără consultare publică, pot fi devastatoare pentru întreaga populație, pe termen mediu și lung, inclusiv pentru întreprinzători.

1. Vor crește prețurile plătite de antreprenori

Suprataxele anunțate în decembrie aduc modificări care se adresează direct domeniilor cheie din infrastructura economiei românești, cum sunt sectorul bancar, telecomunicațiile, energia și piețele financiare. Efectele pe termen mediu vor fi, evident, creșteri de prețuri pentru consumatori, inclusiv pentru firmele mici și mijlocii. Suprataxele, mai ales cea privind băncile și companiile din energie, vor genera noi comisioane și se vor duce în inflație. Este o tendință foarte periculoasă pentru micii antreprenori.

2. Testul IMM, complet ignorat atunci când a fost “forțată” suprataxarea anti-business

Las la o parte că proiectul de impozitare a băncilor în funcție de nivelul ROBOR, care este un indicator al pieței, sfidează orice logică economică, însă ce atrage atenția pentru antreprenori este că nicio propunere de politică publică din Pachetul Anti-Business din decembrie nu a fost supusă Testului IMM. Testul IMM este un instrument util al guvernului prin care poate evalua consecințele politicilor publice asupra IMM-urilor. Pentru guvern, opinia IMM-urilor nu mai contează, ceea ce este extrem de periculos.

3. Antagonizarea sectorului privat, periculoasă și pentru antreprenori

În opinia mea, dar și a majorității mediului de business românesc, este extrem de periculoasă și neproductivă blamarea unor întregi sectoare economice private pentru comportamentul, pretins a fi inadecvat, al unora dintre participanții implicați în aceste sectoare, precum și antagonizarea sectorului privat cu populația inactivă economic și cu sectorul serviciilor publice. Eu cred că o astfel de atitudine frânează inițiativă antreprenorială în domeniile arătate cu degetul (unde este nevoie de inovație, adică industrii ca bankingul, telecomul, energia) și scade încrederea între agenți economici.

4. Desființarea pensiilor private reduce disponibilul de finanțare pentru firme

Pentru cine înțelege măcar un pic de economie, măsurile decise de Guvern, prin proiectul de OUG, pentru Pilonul II de pensii private desfiintează de facto acest sistem de economisire a populației pentru vârsta pensionării, cu efecte devastatoare asupra veniturilor viitoare ale românilor. Dar consecințele nu se opresc aici. Vor fi lovite piețele de capital, întregul sector financiar și economia românească în ansamblul ei.

Ce nu înțeleg politicienii este faptul că investițiile pe care fondurile de pensii private le fac în economie asigură inclusiv nevoia de finanțare pentru firme, nu doar randamentul pensiilor private.

5. Cresc costurile de creditare bancară

Revoluția fiscală a Guvernului lovește, astfel, în antreprenoriatul românesc și în puterea companiilor românești să producă valoare pentru economie.

Micii antreprenori sunt cei care vor deconta în 2019 costurile mai mari cu energia, transportul mărfurilor, telecomunicațiile și cu dobânzile la credite. Spre exemplu, odată perceput, costul cu impozitarea activelor bancare va trece rapid în costul celor care sunt deja împrumutați sau care vor dori să se împrumute.

Astfel, antreprenorii mici și persoanele fizice vor achita de fapt nota de plată pentru ca Guvernul să colecteze rapid și fără dureri de cap venituri bugetare suplimentare de 3,5-4 miliarde de lei prin suprataxarea a mai puțin de 40 de mari contribuabili, în loc să își facă treaba cu adevărat și să strângă acești bani de la câteva mii de evazioniști fiscali.

6. Scade încrederea antreprenorilor în piețele financiare

Antreprenorii români au nevoie de o piață de capital sănătoasă, iar bursa are nevoie de fondatorii români! Totuși, este alarmant pentru antreprenori că piața de capital, o posibilă sursă de finanțare, este lovită constant de măsurile guvernamentale. Astfel, măsurile decise pentru sectoarele de utilități, telecomunicații și cel bancar au afectat grav Bursa de Valori București. Investitorii, angajații marilor companii și antreprenorii au pierdut într-o zi ceea ce au muncit și câștigat de-a lungul unui întreg an.

7. Forme de finanțare predilecte, cum este leasingul, afectate de suprataxare

Măsurile din domeniul fiscal vor genera efecte directe și asupra altor forme de finanțare, nu doar cea bancară. Antreprenorii se tem deja că suprataxarea sistemului financiar va afecta și leasingul, costurile acestuia urmând să crească, în ton cu evoluția cursului valutar.

Cei care plătesc sunt micul antreprenor și românul de rând, în numele cărora Guvernul pretinde că introduce toate aceste taxe. Micul antreprenor va achita și creșterile facturilor aferente, el sau ea își va reduce încrederea în economie, iar efectele vor fi vizibile mai degrabă peste un an.

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. „efectele supra-taxelor anunțate intempestiv, fără consultare publică, pot fi devastatoare pentru întreaga populație,”

    Buna dimineata, domnul Claudiu!
    Dar era din start evident din start acest lucru, ca doar ACESTA este principalul scop al „taxei pe lacomie”, sabotarea economiei!
    Stringerea de fonduri suplimentare este desigur apreciata, ca sunt bineveniti bani in plus la pusculita Partidului, dar esentialul este torpilarea economiei.

    Pedesereii, in calitate de urmasi ai komunistilor, stiu la perfectiune sa gestioneze PENURIA, nu belusgul, cu cat in Romania este mai mult mizerie si saracie, cu ata este mai bine pentru Partidul lui Ilici!

    Pentru ei ar fi o cumplita drama ca tara sa se dezvolte, daca oamenii sunt educati si au in nivel de traci acceptabil, cum sa ii mai pacaleasca cu celebra sacosa electorala rosie?!

    De aceea, complicii lui Daddy vor face intotdeauna tot posibilul ca economia sa mearga CAT MAI PROST!

    • Comentariul dvs. surprinde un aspect aproape complet ignorat, Ignorarea acestui aspect se datorează combinației de ineptitudine/deprofesionalizare/incapabilitate+rea-voință a respectivei organizații – GIO PCR-FSN-PDSR-PSD. Adică? Oamenii concluzionează că PCR-PSD este un partid de proști și de răi, dar ei nu au ca scop distrugerea programată a României, distrugerea este un fenomen aleatoriu, neintenționat. FALS!
      Deci faptul menționat de dvs. este unul cât se poate de real, și partea proastă este marea putere de influență dată de caracatița birocratică a PCR moștenită de restul lanțului nominal (…-FSN-PDSR-PSD), lanț nominal, pentru că schimbarea a fost doar de nume, nu de mentalitate. Ideologia FSN-PDSR-PSD este cea a PCR, nu una social-democrată, și acest lucru este ușor de demonstrat: PCR-PSD este un partid ANTI-social – a luptat permanent cu ONG-urile și oricare alte forme de organizare a societății (sindicatele au fost deturnate, etc. …); este un partid ANTI-democrat – centralizarea este caracteristica principală, de la Iliescu la Dragnea, șeful decide – iar asta se repercutează asupra statului, mai ales când PCR-PSD este la guvernare (marea majoritate a perioadei 1990-2018).

  2. Masuri disperate, s-a ajuns la fundul sacului. Viitorul nu-i mai intereseaza, cand va fi cel mai rau, vor fi altii la putere, niste nenorociti si tradatori de tara, care vor lua niste masuri dure, nu ca pesedeul cel bun, care a dat cu amandoua mainile.

  3. Orice taxă presupune că în final consumatorul va plăti un preț mai mare, însă nu este obligatoriu ca introducerea sau eliminarea unor taxe să crească, respectiv să scadă și prețurile.

    Credeți că firmele nu știu ce prețuri suportă piața românească și ce fel ar reacționa consumatorii dacă acestea ar fi modificate? Dacă mărești prețurile nejustificat, vei avea mai puțini clienți sau mai puține vânzări (oamenii își vor da seama că nu mai au nevoie de telefon fix, că 100 de canale le sunt suficiente, investiția în panouri solare devine profitabilă când crești costul gazelor și mai pui și taxe pe centrale; prețul imobilelor va scădea, dacă creditarea se va reduce, oamenii vor cumpăra locuințe mai mici și/sau mai economice; telefonul mobil va fi schimbat o dată la 3 ani în loc să fie schimbat la 2 etc).

    Eu nu știu ce companii își externalizează profiturile, însă când creditul luat de la filiala din România a unei bănci mă costă de 2 ori mai scump decât m-ar costa când l-aș lua de la aceeași bancă din Franța sau Italia (dacă aș fi cetățean francez sau italian) pot să mă întreb de ce nu au filialele românești aceleași marje de profit net pe care îl au băncile din țările respective sau (firmele de investiții care le dețin).

    • Luați un elastic, întindeți-l și dați-i drumul. Veți fi pleznit peste nas. Asta se numește elasticitate și este valabilă și pentru prețuri.
      Este și la fel de dureroasă, poate chiar mai mult pentru buzunar. Orice taxă asupra afacerilor se regăsește, mai devreme sau mai târziu, în preț și plătită de clienți – cu cât mai târziu, cu atât mai mult….

    • Pima masura luata de cei impozitati cu taxa pe cifra de afaceri este micsorarea costurilor. Asta se poate face prin taierea/ amanarea investitiilor si prin reducerea fortei de munca. Taierea investitiilor pentru companiile care activeaza in energie are si efecte pe orizontala, toate aceste companii fac investitii prin alte companii, locale, partenere, furnizori de echipamente si lucrari. Amanarea investitiilor in energie este similara, ca efecte, cu amanarea constructiei infrastructurii rutiere si feroviare, adica de transport. Cele doua, infrastructura energetica si cea de transporturi sunt esentiale pentru o tara/ societate care vrea sa se dezvolte. Amanarea investitiilor in infrastructura de transporturi si energetica inseamna amanarea viitorului Romaniei.
      Taxarea suplimentara a capitalului (prin impozitarea suplimentara a bancilor) inseamna lipsa capitalului pentru investitii, numai prin investitii se poate dezvolta o tara. Consumul in sine, fara investitii, este un lucru rau. Stimularea consumului are sens numai daca este insotita de investitii in capacitati de productie care asigura bunurile necesare acestui consum. Altfel, un consum marit fara investii nu duce decat la indatorare si in final la faliment!

      • PAFI, firmele respective pot de exemplu să-și scadă marjele de profit net; adică – pe cifrele din 2017 – un operator de telefonie plătește 100 mil impozite în loc să plătească 60 mil, adică ar avea un profit net de 280 mil în loc să-l aibă de 320 mil.
        Deși s-ar putea să vedem că firm respectivă brusc nu mai are cheltuieli cu capitalul sau le are prin firme de investiții cu sediul în România (pentru că este mai ieftin să plătească 16% decât 33%).
        Iar băncile de ce nu ar avea capital ca să ofere împrumuturi când depozitele (plus finanțările pe care le pot trage de la stat) depășesc nevoia de creditare? N-au decât să refuze să crediteze economia, motiv pentru care BNR ar fi îndreptățită să le retragă autorizarile de funționare.

Dă-i un răspuns lui PAFI Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Claudiu Vrinceanu
Claudiu Vrînceanu este economist, iar în prezent dezvoltă mai multe proiecte de consultanță și de antreprenoriat. În Guvernul Cioloș, el a fost secretar de stat în Ministerul Economiei în perioada decembrie 2015-ianuarie 2017, când a fost implicat, printre altele, în realizarea Strategiei "România Competitivă". Acum își propune să crească ecosistemul antreprenorial din România mai ales pe zona educare și de internaționalizare a capitalului autohton.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro