marți, martie 19, 2024

Să ai un plan nu înseamnă să scrii un plan. Adevăratul test pentru coaliția de guvernare de la București

„Important nu e să-l depunem (PNRR, n.m.) cu o săptămână mai repede sau mai târziu. Important e să fie un plan realist, bine făcut, acceptat de Comisie și finanțabil, și care reflectă obiectivele României.”

Klaus Iohannis

Concedierea intempestivă din guvern, decisă de premierul Florin Cîțu, a ex-ministrului sănătății Vlad Voiculescu a fost considerată testul politic al actualei coaliții guvernamentale, după ce URS+PLUS a intrat în conflict cu PNL, considerând remanierea un afront. A fost tensiune politică și tot tacâmul, așa cum se obișnuiește în politica dâmbovițeană. Dar nu a fost un test real pentru guvern.

Testul real pentru guvern este PNRR. Cum arată, ce propune și cum va fi implementat. Mă tem că abordarea PNRR de către guvernul Cîțu se anunță deja a fi un semi-eșec. Din mai multe motive. Mai întâi, draftul aplicației finalizat în martie și abordarea tranzacționistă de tipul: „Uite, aveți lista noastră de intenții care ar costa cam 40 de miliarde, ce sunteți dispuși să finanțați cu 30 de miliarde?” mi se pare o abordare teribil de ne-europeană.

Dacă PNL se regăsește în raport cu PNRR pe o linie de continuitate cu abordarea guvernelor Orban, de la USR+PLUS aveam însă alte așteptări: speram să rupă paradigma de abordare de tip extrabirocratic și să apese accelerația prin birourile cu experți osificați de care sunt pline ministerele și Palatul Victoria. Am beneficiat în schimb de lamentarea ministrului Ghinea, care a arătat cu degetul spre ministere pe care nu le-a numit: „…eu personal nu mai sunt dispus să răspund public pentru decizii care tărăgănează la alte instituţii”[1].

În fine, ca să nu epuizez subiectul înainte de a începe, aș remarca faptul că avem disponibilă o finanțare de 80 de miliarde pentru cadrul multianual 2021 – 2027, iar lista celor 30 de proiecte din martie, care adună circa 40 de miliarde, mă tem că este cam tot ce am putut găsi la această oră.

Dincolo de negocierea pentru a alege din lista respectivă domeniile ce pot fi finanțate prin NextGenerationEU (NG-EU), o întrebare serioasă este și ce vom mai pune pe masa Comisiei – în afară de plățile directe pentru agricultură (cât mai este posibil) – până în 2027, pentru a atrage alte 49,9 de miliarde de euro?

PLANUL DE REDERSARE PENTRU EUROPA: SCURTĂ RECAPITULARE

1. Cadrul financiar multianual 2021 – 2027:

NG-EU: este un instrument temporar de redresare în valoare de 750 de miliarde euro (acum revizuit la 800 miliarde euro), menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia SARS-Cov-2. După pandemia de COVID-19, Europa trebuie să fie verde, digitală, rezilientă, mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare.

Mecanismul de redresare și reziliență: elementul central al Instrumentului NG-EU, cu împrumuturi și granturi în valoare de 672,5 miliarde euro disponibile pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse de țările UE. Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală.

Priorități și instrumente:

(a) modernizarea politicilor tradiționale, cum ar fi politica de coeziune și politica agricolă comună, pentru a maximiza contribuția acestora la prioritățile Uniunii;

(b) combaterea schimbărilor climatice, cu 30% din fondurile UE, cea mai mare pondere din bugetul european de până acum;

(c) protecția biodiversității și egalitatea de gen.

Planurile naționale de redresare și reziliență depuse de diferite state europene, inclusiv România, pot fi găsite pentru consultare pe site-ul „Rethink the Recovery” (rethinktherecovery.org) – „Recovery Plans Reports”.

IDELE LUI MARTIE

Acum mai bine de o lună, guvernul, prin vicepremierul Dan Barna și ministrul Cristian Ghinea au prezentat PNRR în forma care urma să fie transmisă în primă analiză la Comisia Europeană. Documentul era organizat pe 6 (șase) piloni și enunța o proiecție de 41,22 miliarde de euro, pentru un disponibil de circa 30 de miliarde de euro, fonduri destinate României prin NG-EU.

Desigur, una din primele întrebări puse de oamenii din presă reprezentanților guvernului a fost legată tocmai de această supralicitare: de ce venim cu o listă de proiecte care depășește cu o treime disponibilul alocat, iar răspunsul ministrului Cristian Ghinea (pentru mine un răspuns tipic dâmbovițean, adică reflectând fără rest mentalitatea orientală a târguielii) a fost: „să avem o marjă de negociere”.

Din start Bucureștiul a pornit cu stângul, în condițiile în care la Palatul Victoria avem un guvern pe care ni l-am dorit a fi exact contrariul tipului de guvernare imprimat de PSD. De la un guvern condus de Viorica Dăncilă sau Mihai Tudose, de exemplu, m-aș fi așteptat să acționeze tranzacționist cu Bruxellesul, de la USR și PLUS nu.

Cum arăta proiecția PNRR în martie ac.:

O analiză Frames (Frames & Factory 4.0)[2] din martie 2021 sugera o altă paradigmă de abordare, cu propuneri și avertismente concrete, din care retrospectiv merită să extragem câteva idei, doar pentru a înțelege că nu i-ar fi stricat deloc guvernului să se bazeze mai puțin pe structura birocrației osificate și neperformantă din ministere și mai mult pe experții independenți și mediul de afaceri:

• România are șansa de a arde etapele din tranziția energetică și să atingă mai repede țintele Pactului Verde european, care își propune ca, până în 2050, Europa să limiteze drastic gazele cu efect de seră. Vorbim despre reforme structurale care trebuie realizate într-un context al crizelor multiple, iar istoria ultimilor 30 de ani ne arată o capacitate redusă de management al crizelor și a reformelor fundamentale. Dacă nu transformăm această oportunitate într-un proiect național care să implice în mod real instituțiile statului, mediul universitar, companiile și societatea civilă, nu avem garanția că vom mai avea această șansă în viitor.

• În următorii 10 – 15 ani, în majoritatea țărilor europene, cărbunii și gazele naturale vor fi înlocuiți de tehnologiile verzi, precum energia din surse hidro & eolian, de inovațiile din sectorul hidrogenului și de energia nucleară. Dacă România nu se va înscrie cu proiecte verzi concrete în PNRR, care să angreneze afaceri pe orizontală în economie, dincolo de faptul că vom pierde finanțarea UE, vom fi buni de plată. Taxele pe poluare lipsa de competitivitate economică și deteriorarea climatului de investiții ne vor afecta pe toți.

• România are o tradiție de peste 100 de ani în producția de petrol și gaze. În contextul Pactului Verde european viitorul acestui domeniu este pus sub semnul întrebării, mai cu seamă că rezervele dovedite de țiței ale României se vor epuiza în circa 16 ani, la un consum de 3,4 milioane de tone anual. Într-o Românie în care centrala termică individuală a devenit o necesitate, este greu să implementezi o strategie în acest sector. Fără un plan concret în acest domeniu, care să reducă amprenta de carbon, nu avem nicio șansă să ardem etapele, să ne pregătim pentru viitorul energetic. În următorii 5-6 ani , pentru populație va fi mai ieftin să treacă la încălzirea pe curent electric, centralele termice electrice având deja un randament foarte bun.

• Statul ar fi putut încasa cel puțin 1 miliard de lei taxe directe și indirecte din exploatarea gazelor din Marea Neagră. În plus, exploatarea din Marea Neagră ar putea deveni un proiect pilot pentru testarea tehnologiilor eoliene și pe bază de hidrogen. Asta mai ales că investitorii au luat deja în calcul principiile trasate de Green Deal și încearcă să reducă amprenta de carbon și să mizeze pe tehnologii care le pot aduce un avantaj economic pe termen mediu și lung.

• Dincolo de faptul că, până în 2050, va trebui să renunțăm în mare parte la resursele poluante, vestea bună este că avem resurse alternative. Iar cea mai importantă o reprezintă resursa hidro. Potrivit strategiei energetice, potențialul hidroenergetic tehnic amenajabil este de cca. 40,5 TWh/an, din care cca. 11,6 TWh/an revin Dunării, iar pe ramurile interioare se poate valorifica un potențial de cca. 24,9 TWh/an prin centrale cu putere instalată mai mare de 3,6 MW și cca. 4 TWH/an în centrale de putere mai mică.

• Sectorul eolian se află în prim plan, cu capacități instalate de aproximativ 3.000 MW, cele mai multe în zona Dobrogei. Prin poziția sa geografică, România se află la limita estică a circulației atmosferice generată în bazinul Atlanticului de Nord; ceea ce implică că se manifestă cu o intensitate suficient de mare pentru a permite valorificarea energetică doar la altitudini mari pe crestele Carpaților. Investițiile în eolian se desfășoară rapid, în2-3 ni, astfel că putem ajunge la un nivel excelent până în 2030. Pentru ca sectorul eolian să-și atingă potențialul, este nevoie de rezolvarea problemelor din rețelele de transport, creșterea capacității de interconectare și stocare, unde suntem în continuare deficitari.

• Investițiile în infrastructură sunt absolut necesare, însă trebuie însoțite de o strategie națională în privința transportului auto. Parcul auto național are aproape 80% dintre vehicule cu o vechime peste 10 ani. Avem cea mare rată de accidente din Europa. Iar acest lucru se întâmplă pentru că avem o infrastructură slab dezvoltată, dar și pentru că starea tehnică a vehiculelor este degradată. Este necesar ca, în PNRR, să existe o alocare substanțială pentru dezvoltarea în parteneriat public-privat de rețele de alimentare a automobilelor electrice, o condiție esențială pentru dezvoltarea pieței auto nepoluante.

• În sectorul resurselor umane, România are nevoie de un amplu program de reconversie profesională în meseriile viitorului, iar programul de reziliență ar putea fi primul pas spre o recalificare la nivel național. Cursuri specializate, gratuite, asigurate de stat și de partenerii săi din mediul privat, în cadrul cărora oamenii să-și dezvolte competențe digitale pentru noua realitate economică.

MEANWHILE…

Draftul, că nu știu cum anume să-l numesc altfel, cu lista celor 30 de domenii, pe șase piloni, în care România ar putea propune proiecte de peste 40 de miliarde de euro, „nu a fost transmis la Bruxelles”, după cum ne-a asigurat ministrul Cristian Ghinea[3], dar a ajuns totuși acolo în cursul lunii aprilie, pentru ca echipele de experți să-l „negocieze”.

Între timp, la București și la Bruxelles preocupările erau diferite: la București coaliția de guvernare schimba lovituri politice pe seama remanierii ministrului sănătății, în timp ce la Bruxelles miniștrii de finanțe ai Germaniei, Franței, Italiei și Spaniei făceau un apel oficial către Comisie să grăbească statele membre să-și depună planurile de redresare și reziliență, astfel încât să poată fi lansată operațiunea de împrumutare a celor 800 de miliarde de euro necesare finanțării NG-EU.

Nu intru în detaliile de culise ale remanierii fostului ministru Vlad Voiculescu, povestea a fost pe deplin consumată de presa de toate tipurile de la București și îndelung comentată pe rețelele sociale, conflictul dintre PNL și USR+PLUS stingându-se așa cum a început, acoperit de meandrele concretului.

Comisia, pe de altă parte, nu a pierdut timpul. Mai întâi, a recalculat în prețurile zilei și a stabilit că cele 750 de miliarde de la nivelul anului 2018 trebuie să devină 800 de miliarde în prețurile anului 2021 – 2022; deci suma pe care Uniunea o va împrumuta de pe piețele internaționale pentru a finanța programul NG-EU va fi aceasta din urmă.

Planul este acela de a împrumuta cei 800 de miliarde până în anul 2026, în tranșe anuale de câte 150 de miliarde și returnarea integrală a împrumutului până în anul 2058. Nu avem încă și un consens al statelor membre (poate că este încă devreme) privind modul de returnare al împrumuturilor: (i) impunerea de noi taxe; (ii) creșterea aportului statelor membre la bugetul Uniunii sau (iii) reducerea finanțărilor de la bugetul Uniunii către statele membre.

Deocamdată Comisia urmează să-și concretizeze propunerile privind planul instituirii de taxe noi, cum ar fi:

• până la finele anului 2021: (i) o taxă digitală; (ii) un nou sistem de comercializare a certificatelor de emisii de CO2 și (iii) un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de CO2.

• până la mijlocul anului 2024: (i) o taxă pe tranzacțiile financiare, (ii) o nouă bază fiscală comună a societăților și (iii) o contribuție financiară pentru sectorul corporativ.

LOBBY-UL INDUSTRIILOR TRADIȚIONALE

Pe măsură ce planurile de redresare ale statelor membre prind contur, și corporațiile legate de sectoarele tradiționale, în special cele afectate de politicile de reducere a amprentei de carbon, își intensifică presiunea asupra guvernelor naționale și asupra Comisiei, pentru a atenua impactul Green Deal asupra propriilor afaceri.

Interesant de urmărit, din acest punct de vedere, este și discursul oficialilor PETROM – OMV și a anexelor de comunicare ale companiei, cum este cazul Federației Patronale a Gazelor (FPPG) – vezi luările de poziție ale Christinei Verchere[4] și ale lui Frank Neel[5] – raportat la planurile de business viitoare.

Așa se face că PETROM – OMV insistă pe lângă guvern și la Bruxelles că nu există tranziție verde fără economia gazului metan, pe care îl denumește „combustibil de tranziție”, în timp ce pentru viitorul businessului constatăm de fapt că:

(i) PETROM își revizuiește strategia de business pentru perioada următoare, urmărind să prioritizeze investițiile în surse regenerabile de energie[6];

(ii) Aflat (prematur se pare) în ultimul său an de mandat la președinția consiliului de administrație al OMV[7], Rainer Seele negociază vânzarea pachetului de acțiuni deținut de compania austriacă la PETROM către fondul de investiții Mubadala din Emirate[8].

Poate că poziția companiilor petroliere privind rolul gazului metan în tranziția verde (ținta fiind taxonomia proiectelor verzi) ar fi mai ușor de înțeles, dacă respectivele companii, asemeni PETROM, nu s-ar limita la o simplă retorică, menită să le ofere o păsuire în remodelarea businessului propriu.

Altminteri, ar fi interesant de discutat de ce aceste companii nu au devenit partenere ale guvernelor pentru a finanța pe model tripartit (companii – guverne naționale – NG-EU) proiecte concrete de tranziție. În România, de exemplu, politica ultimilor ani pentru PETROM – OMV a fost aceea de a renunța la rețelele de distribuție gaze pentru comunități și la închiderea sau transferul perimetrelor gazifere considerate neprofitabile.

PNRR-UL „NETRANSMIS” S-A ÎNTORS CU O LUNGĂ LISTĂ DE OBSERVAȚII DE LA COMISIE

În cele din urmă, așa cum bine au observat mai mulți observatori avizați, experții Comisiei nu au fost prea entuziasmați de propunerile României cuprinse în draftul PNRR și nici de modalitatea în care am abordat negocierea. Comisia ar fi vrut să ne racordăm la prioritățile enunțate de Bruxelles și să venim cu proiecte concrete, orientate către viitor. Bucureștiul a măturat sertarele de la Palatul Victoria și ce a putut găsi mai acătări a trecut pe listă, eventual încercând să fardeze „verde” sau „digital” fiecare propunere. Nu a ținut.

În cele din urmă vicepremierul Dan Barna a ieșit în fața presei și a încercat să explice eșecul primei runde de negociere pe marginea draftului de PNRR[9]:

• Pilonul 1: „Noi avem trei miliarde pentru irigații. Au zis că nu este o reformă care ajută reziliența după COVID, pentru că acest instrument european a fost gândit ca statele să se repună pe picioare după criza COVID”;

• Pilonul 3: „Comisia crede că este o alocare prea mare. Noi ne menținem punctul de vedere că este o alocare necesară, chiar dacă este foarte mare, necesară pentru români, pentru a încheia inelul de autostrăzi, pentru a demara A7 către Moldova și, posibil, și A8, legătura între Moldova și Transilvania”;

• Pilonul 3: „Acolo (rețele de gaze, n.m.) e un punct de vedere al Comisiei Europene care spune că rețelele care vor fi dezvoltate din PNRR – România nu poate să ardă etape, nu poate să treacă de la cărbune și lemn la hidrogen, gazul e un combustibil de tranziție”.

În cele din urmă, subiectul a fost tranșat de premier[10]: „Sunt mai mulți miniștri care au nemulțumiri de faptul că în feedback-ul Comisiei sunt aduse niște aspecte care ne fac, atunci când prioritizăm, să mai tăiem. Când ai 41 de miliarde, toată lumea te iubește la Guvern. Când trebuie să aduci la 29 de miliarde, nu te mai iubește toată lumea. Am propus, și azi în Guvern am avut o discuție, o metodă prin care să ajungem la 29 de miliarde. Tot ceea ce înseamnă verde, tot ce însemană digital rămâne.”

Întrebarea dacă mai rămâne ceva din draftul inițial al PNRR după aplicarea metodei propusă de premier nu este superfluă, dar aleg să nu o pun. Accept ideea, afirmată și de președintele Iohannis, că până la urmă trebuie să existe o negociere cu Comisia, o negociere dificilă pentru care guvernul trebuie să pregătească cel mai bun document posibil la ora actuală.

Este preocupant în cel mai înalt grad pentru cetățenii României că avem un aparat guvernamental hipertrofiat, dar aproape nefuncțional. Nu este o apreciere gratuită, așa cum, încă o dată (a câta oară?), construirea PNRR o arată.

Pur și simplu aparatul guvernamental nu are o viziune pentru viitor: nu știm ce vrem, nu putem defini obiective de viitor, dar nici nu suntem capabili să acceptăm realitatea și să decidem realist că singura soluție la-ndemână ar mai fi să ne racordăm pur și simplu la strategia Uniunii și apoi să facem minimul efort de a desprinde de acolo țintele naționale.

Sorin Pâslaru scria acum câteva zile în Ziarul Financiar: „De fapt sub orice regim, administrația publică românească mimează administrarea. Miniștri vin și pleacă, directorimea rămâne și învârte normele și reglementările în folos propriu sau al diverselor grupuri de interese. Impactul în realitatea economică și socială? Zero. Inerția este uriașă.”[11]

Nici că puteam să o zic mai bine. Cu ce avem noi prin ministere (autorități, agenții…), diferența este aceea dintre a scrie un plan și a avea unul fezabil. Adică imensă! Este ceea ce ne separă de Europa, deși suntem de 14 ani în Uniune. Este motivul pentru care nu avem Euro și nu suntem în Schengen. Este motivul pentru care nu avem autostrăzi și le vrem finanțate din fondurile pentru tranziția verde și digitală. Este diferența dintre civilizație și spoială.

Aici este adevăratul test al guvernării. PNL și USR+PLUS, dacă vor să intre în istorie, să facă bine să înțeleagă pe ce lume trăiesc și să schimbe lucrurile în aparatul guvernamental, pornind de la experiența PNRR. Dacă nu o pot face, oricum nu mai contează, pentru că diferența dintre ei și PSD devine insesizabilă.

NOTE


[1] https://www.g4media.ro/ghinea-nu-mai-sunt-dispus-sa-raspund-public-pentru-decizii-care-taraganeaza-la-alte-institutii-unele-ministere-traiesc-asa-intr-un-dolce-far-niente.html

[2] https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/analiza-facem-minerii-inlocuim-carbunele-centralele-gaze-vor-deveni-amintire-1_605c3b285163ec4271461d54/index.html

[3] https://www.hotnews.ro/stiri-esential-24754108-cristian-ghinea-bruxelles-nu-respins-planul-rederare-rezilienta-propus-romania-trimis-observatii-negociem-iohannis-convocat-luni-sedinta-responsabilii-pnrr.htm

[4] http://www.energynomics.ro/ro/christina-verchere-omv-petrom-este-parte-a-solutiei-pentru-tranzitia-energetica/

[5] https://financialintelligence.ro/franck-neel-o-tranzitie-verde-echitabila-nu-se-poate-realiza-fara-aportul-gazelor-naturale/

[6] https://www.zf.ro/companii/christina-verchere-omv-petrom-evaluam-proiecte-de-energie-durabila-20060722

[7] https://www.agerpres.ro/economic-extern/2021/04/26/rainer-seele-va-pleca-de-la-conducerea-omv-la-mijlocul-anului-urmator–703575

[8] https://newsweek.ro/economie/presa-austriaca-presedintele-omv-rainer-seele-discuta-vanzarea-petrom-seele-legaturi-cu-putin

[9] https://ziare.com/cristian-ghinea/stiri-cristian-ghinea/motive-respingere-pnrr-comisia-europeana-1675711

[10] https://ziare.com/politica/stiri-politice/florin-citu-planul-de-relansare-ce-1675985

[11] https://www.zf.ro/opinii/lipsa-aderenta-realitate-informatie-birocratiei-locale-stratului-20060732

Distribuie acest articol

15 COMENTARII

  1. Vă rog să mă scuzaţi pentru îndrăzneala de a vă semnala faptul că guvernul actual al României nu este alcătuit doar din membri ai PNL şi USR PLUS. Există şi UDMR-ul pe lumea aceasta şi ar fi păcat să îi ignoraţi. Sufletul ursului ucis zilele trecute de prinţul austriac bântuie probabil printr-un minister al Mediului condus de … Vă las pe dumneavoastră să spuneţi povestea mai departe despre planurile de cooperare a României cu Uniunea Europeană în domeniul prezervării şi protecţiei animalelor sălbatice din ţară.
    În ceea ce priveşte scandalagiul dat afară din guvern, a primit ceea ce a meritat. Probabil va reapare la congresul din toamnă al partidului din care mai face parte, eventual cu o lubeniţă în mână – aceasta fiind simbolul grupării sale politice (verde ecologist la exterior şi roşu comunist la interior).

    • Mda, corporatiile si cqpitalul privat din economiile dezvoltate (incepand cu Mercedes, BMW, Siemens, ABB, Bosch, EON, Enel, Danone, BlackRock, GoldmanSachs, ThyssenKrupp, Alstom, GE, UBS, Engie, Orange, Schneider Electric, Eni, Aalberts, Nestle, Apple, Microsoft, Ford, etc, etc, etc) investesc de zor in evolutie tehnologica, digitalizare, greentech si tranzitie energetica deci sunt „lubenite”, iar state owned enterprises „SOE” si complexele energetice de stat din Estul UE (incepand cu PGE Polska Grupa Energetyczna, PGNiG, PKN Orlen , SPP in Slovacia, MVM in Ungaria, Transgaz, Romgaz, Transelectrica, etc) reprezinta modelul conservatorismului din Europa Noua, sau mai degraba ceva „muraturi” din veacul trecut? Ma intreb si eu… ;) https://www.youtube.com/watch?v=KitQQHm0Eoc

      P.S, Propaganda guvernului PiS (sub tutela caruia, monopolul energetic de stat a initiat nationalizarea presei libera) se face simtita in postarile dvs, expresiile folosite va tradeaza ;) https://www.euractiv.com/section/politics/short_news/state-oil-firm-buys-20-newspapers-in-poland/

      • Mi-ați oferit o surpriză foarte plăcută cu comentariul dumneavoastră. Ipocrizia politicienilor din Polonia nu diferă cu nimic față de cea a ecologiștilor din vestul Europei sau a politrucilor din USR PLUS. Toți vor un singur lucru: ciolanul. Zero ideologie, zero contact cu realitatea, doar ei să rămână la butoane. Iar când sunt alungați cu pietre de la putere – ca pe scandalagiul care a fost ministru al Sănătății „4 luni, 3 săptămâni și două zile” – apare autovictimizarea publică.
        Dacă doriți să discutăm doar despre PiS, poate că ar fi bine să studiați cazul Smoleńsk 2010 și despre autovictimizarea grețoasă pe care o propagă de atunci până în prezent. Și aliații lor sunt „lubenițarii” ecologisto-țărăniști, foști colaboratori (tovarăși de drum) ai Partidului Muncitoresc Unit Polonez.

    • Intre timp ursul Artur se plimba liber prin padurile patriei si mai da iama pe la vreun stup cu miere de albine . Fericit ca a citit fekeul din media romaneascca plinge si el , la un colt de ulita, latrat de zor de celebrul catelus Grivei , pe biata Ursoaica ce ii putea deveni nevasta .Vinzarea – cea cu pielea ursului din padure- nu a mai avut loc .Speriat fiind asa de rau de printul ce fermecat mos martin numit Artur isi baga capul in prima pestera intilnita in cale aidoma strutului , cel din zicala , in nisipul vremurilor . Invitat sa iasa din pestera, mii de activisti , unii chiar de pe la vreun partid ce plingea cu lacrimi de crocodil decesul marelui Artur , isi potriveau bliturile sa filmeze minunea .Uite Ursul -nu e Ursul a devenit slagarul ultimilor zile .Condamnagii de serviciu isi vor face -mea culpa -si isi vor muta indoielile catre ursoaica cea fara de nume .Iaca cum deniciunde celebra poveste – Prostia Omeneasca – ajunge si ea la mare cautare . Bibliotecile si librariile vor avea o clientela bogata . Desigur povestea nu se va sfirsi aici – vor intra in lupta si alti ursuleti prigoniti de soarta .Si uite cum – graba strica treaba- si multi dintre cei care sau repezit la – osul cel mare- crezind ca l-au prins politic – pe dumnezeu de vreun picior- isi vor turna cenusa in cap si se vor ruga la luna sa fie iertati .

  2. Idele sînt ale lu’ Marte, zeul războiului. Nu-s nazist al gramaticii dar confuzia asta este făcută destul de des, dacă n-o fi doar o scăpare din pix. Altminteri nu știu de ce vă faceți speranțe că s-ar putea mișca ceva în țara asta. Alegerile au trecut, acum încă e bătaie pe împărțirea ciolanului, n-are nimeni timp să se ocupe de aiurelile promise în campania electorală. Mafia lui Voiculescu nu a reușit să clintească mafia tradițională din sănătate, băncile ING și Raiffeissen au scăpat prin aprobare ”tacită” a senatului de obligația returnarii a 400 mil. lei furați hotărîtă de ÎCCJ, ceea ce înseamnă că băieții cu buna guvernare, transparența și bla-bla își fac treaba bine. Se trage de ciolan din răsputeri, nu se votează bugete fiindcă încă omul lor de pus la furat nu are niscai drepturi de semnătură, ce să mai vorbim, rămîne cum am stabilit, PeeSeeDee, ciuma roșie, fără penali, ura și la gară!

    • @cetateanul turmentat
      Sunt „Idele lui Marte”, dar am preferat expresia, și ea încetățenită, de „Idele lui Martie”, pentru că m-am referit la scene petrecute în luna martie. Am folosit, deci, un joc de cuvinte.
      Mulțumesc că mi-ați dat posibilitatea să explic ceea ce presupuneam că va fi înțeles dintr-o privire. Dar n-a fost să fie…

      • Mda, nu m-am prins, deși era destul de evident. Probabil că subtilul din mine era în pauză sau nu își băuse cafeaua ;)

  3. Ar fi fost bine si daca intrati in detaliile de culise ale „remanierii” ministrului Voiculescu! Nu pot decide asupra competentei sale, nu am date suficiente, dar parerea mea este ca Johannis, PNL si primul ministru au actionat in stil mafiot, la fel ca PSD.

    Protocolul semnat ulterior impiedica complet pe cei din USR sau PLUS sa prezinte public numeroasele „smecherii” la care se dedau reprezentantii PNL.

    Pana acum, in sanatate si justitie, dorintele de reforma reala ale USR si PLUS au fost blocate complet de catre PNL si UDMR, care par a fi sustinatori ai infractorilor si ai birocratilor incompetenti, dovedind acelasi stil gaunos cu al predecesorilor PSD.

    Se pare ca PNL doreste distrugerea politica a USR si PLUS. In loc sa blocheze actiunile de tip mafiot-bolsevic ale AUR + Sosoaca, care umplu spatiul public cu imbecilisme, nelasand loc unor dezbateri serioase pe probleme esentiale.

    In loc sa profite de dorinta reala de reforma a USR-Plus, PNL se supara ca magarul pe sat si actioneaza complet aiuristic, emanand fel si fel de bombe aiuritoare, atat in ceea ce priveste gestionarea pandemiei Covid, cat si in ceea ce priveste PNRR. Nimic concret, nimic clar, nimic bazat pe date certe. Catu isi exprima „convingerile” sale imposibile privind vaccinarea, parca nu ar sti situatia reala si anume aceea ca o buna parte a romanilor sunt prostiti cu mult peste limite de ofensiva televiziunilor patronate de marii infractori ai patriei…nu stiu ce sa mai cred! E prostie in stare pura sau interes electoral si politic combinat cu o spoiala de asa zisa competenta!

    Sunt complet dezamagit….se pare ca PNL doreste un viitor al Romaniei impartit intre PSD si PNL, si profita la fel de bine ca si PSD, de naivitatea si gandirea rudimentara a multora dintre romani.

    • V-as fi recunoscator daca ati putea preciza ce a facut Voiculescu concret cat a fost ministru pentru domeniu respectiv. Ca daca a stat doar sa se minuneze cat de aiuristica a ebirocratia RO si cum functionarimea nu e capabila sa raporteze in 2 hartii identice acelasi numar de morti sau cu ce trebuie ponderat indicele ca sa reflecte perfect situatia din vreun satuc pierdut in munti, atunci este doar un amator ingamfat. Bine ca n-a demarat si vreo ampla actiune pentru a vedea cat chiuleste lumea prin minister, DSP, INSP si spitale…
      Banuiesc de asemenea ca PNRR-ul incropit de dl. Ghinea este o realizarecolosala in viziunea dvs. Bun, dl. Ghinea a mai fost odata ministru, care a fost atunci mareal lovitura?

      • V-as fi recunoscator daca ati preciza clar, ce ar fi putut face Voiculescu, lipsit de orice fel de ajutor in guvern, in cele 3 luni de ministeriat, tinand cont de legislatia actuala privind sanatatea, de legislatia privind subordonarea spitalelor, etc

        In limitele competentelor actuale date de legi, va rog sa-mi explicati clar ce ar fi putut face in 3 luni si nu a facut! Concret, fara sloganuri si fara vorbe goale!

        Eu stiu ce n-a facut si putea sa faca! Sa spuna raspicat, zilnic, ca o buna parte dintre PeNeLeii din guvernul Catu si din cei de pe plan local nu sunt interesati deloc de buna guvernare, ci de aranjamente cu mafiile din fiecare domeniu, astfel incat sa nu supere pe nimeni. Tot ceea ce face PNL e din interes electoral, nu a miscat un deget in punerea capacului pe marile grupuri infractionale, tot ceea ce a facut e marcat de populism si interese politice sau personale ale unor membri! ASTA nu a facut Voiculescu! Nu a spus tot ceea ce se intampla! Si stiti de ce? Ca sa nu se rupa coalitia! Si stiti ce se va intampla! PNL-eii o sa-si rupa gatul, ca prostii si vom ramane tot pe mana celor mai mari lichele! Cele rosii!

  4. „În următorii 10 – 15 ani, în majoritatea țărilor europene, cărbunii și gazele naturale vor fi înlocuiți de tehnologiile verzi, precum energia din surse hidro & eolian, de inovațiile din sectorul hidrogenului și de energia nucleară”: si atunci, de ce Nord Stream 2? Daca lucrurile chiar stau asa, in 10-15 ani (va dati seama ca asta inseamna maine?), de ce Germania insista pe acest gazoduct? S-o fi dezvoltat o metoda de fabricare a hidrogenului din metan fara consum mare de energie si fara nici un fel de emisie de CO2 sau alt gaz poluant? Atunci de ce PNRR-ul nostru nu e bun, ca pune accentul (intre altele) pe extinderea retelelor de gaze naturale? Eu nu cred in aceste obiective, nu pentru ca nu le doresc, dar cred ca sunt complet nerealiste. Daca s-ar fi discutat intens despre energia nucleara, da, atunci credeam ca e o sansa, altfel, insa, nu cred, lipseste din amestecul vant-soare elementul rezilient, de echilibru, cel pe care sa te poti baza oricand. Si fabricarea pe scare mare – uriasa ar trebui sa spun – a hidrogenului, urmata de transformarea intregii societati de la folosirea petrolului (si gazului natural si carbunelui) pentru obtinerea energiei la un nou combustibil, hidrogenul, e o sarcina pentru minim 50 de ani, nu pentru 10-15. Sper sa ma insel si mai sper sa am sansa sa vad cu ochii mei unde se ajunge in 10-15 ani.

  5. Esenta dezbaterii – cu referire la PNRR- consta sau cuprinde doua etape .O etapa ce prezinta un cumul de necesitati identificate de Guvernul Romaniei , ca prioritati de tara si alta ce tine de punerea in practica . Asa cum sade bine unor parteneri , Guvernul Romaniei prezinta si propriile concluzii ce tin de nevoile actuale si viitoare ale tarii. Desigur, asa cum bine ne zice textul – a avea un plan nu inseamna numai sa scrii un plan – dar ceea ce guvernul deocamdata doar scrie este obligatoriu de a fi transformat in realitate (partea de realitate aprobata de UE ). Principial -este ok sa prezinti partenerilor ceea ce vrei sa faci si apoi sa negociezi ceea ce este prioritar .Romania se afla in situatia in care prioritatile sunt greu de contabilizat .Guvernele trecutul nu au facut mare lucru atunci cind a fost vorba de accesarea fondurilor europene sau de punerea in practica a unor proiecte de tara – fie ele existente doar pe hirtie . Cine se asteapta ca acest guvern sa repare tot ceea ce nu au facut altii in 31 de ani se inseala ,cum la fel se inseala si cei care cer acestui guvern sa aduca in citeva luni Romania – in alta lume . Trecem peste o perioada foarte grea – Pandemia produce mari dezechilibre economice si uneori si sociale .Imensul nostru noroc este acest PNNR , ce este si el conditionat nu numai de proiectele si modalitatile ce tin de punerea lor in practica dar si de schimbarea legislatiei acolo unde este prioritar nevoie . Tot ce poate face guvernul actual CITU tine de obtinerea celor 29 de miliarde de euro prin PNNR , de modificarile legislative absolut necesare , de listarea la bursa a unor active ale statului ce sunt mari producatoare de pierderi , de echilibrarea veniturilor de tot felul (unele sunt inghetate , altele vor creste etapizat )de vaccinarea in ritm alert a populatiei si implicit de pornirea intregii economii . Pe ici pe colo se vor schimba si generatiile de procurori – judecatori si tot ceea ce tine de aparatul judiciar ca un intreg (deja se face acest lucru ) . In interiorul ministerelor anvelopa salariala va trebui respectata. Aplicarea legilor va cunoste o recrudescenta maximala .Numirile in posturile cheie vor fi si ele supuse transparentei si examinarii prin concurs .Politic – presedintele tarii va sprijini acest guvern si umbrela prezidentiala va incerca sa creeze un echilibru in cadrul Coalitiei .Deja se obseva si la nivelul spuselor in MEDIa romaneasca cum evenimentele majoare nu prea mai apar . Se inceraca a se creea mici intimplari banale (vezi ursul cel numit Artur , dar nu personajul cu sabia din stinca )sau se inventeza felurite fake-uri de prewsa doar doar sa fie creata o atmosfera usor iritabila . Nu se reuseste mai nimic . Nici oamenii nu mai marseaza la tot felul de inventii ce se doresc a fi nepurtatoare de masca sau nefacatoare de vaccinuri . .Vremea furcilor si a topoarelor , fluturate tovaraseste in vint , a trecut asa cum au trecut si vremurile aducerii unor votanti cu camioanele la mitinguri de partid .Societatea se aseza incet- incet in matca ei de intelegere si paradigmele trecutului chiar daca mai flutura prin mintea unora dornici de atita huzur egalitarist se estompeaza pe masura trecerii timpului . Ceea ce nu ai trait efectiv -nu mai poate fi de actualitate .Una peste alta guvernul Citu isi face treaba si relaxeza societatea punind intr-o situatie jenanta pe cei care inca inventeza false teme de discutie .Tare greu trebuie sa le fie acum unora . Nu au gasit decit un biet urs – batrin si plin de neputinta – numit Artur sa le faca jocul politic .Ar fi hilar daca nu ar fi grotesc .

  6. „Desigur, una din primele întrebări puse de oamenii din presă reprezentanților guvernului a fost legată tocmai de această supralicitare: de ce venim cu o listă de proiecte care depășește cu o treime disponibilul alocat, iar răspunsul ministrului Cristian Ghinea (pentru mine un răspuns tipic dâmbovițean, adică reflectând fără rest mentalitatea orientală a târguielii) a fost: „să avem o marjă de negociere”.”

    Si alte tari au depus primele drafturi cu supra-alocari, pentru a isi asigura aceasta marja de negociere: Croaţia – 240%, Germania – 124%, Ungaria – 108% şau Grecia – 141%.

  7. Acest plan a plecat din start prost asta pentru ca cei care raspund de banii europeni (barna+ ghinea) gandesc alambicat.

    Dupa parerea mea cand te loveste o gramada de bani peste cap primul lucru este sa te gandesti serios la ce ai nevoie ca sa te dezvolti. RO are nevoie de infrastructura, de energie ca sa devina un hub energetic mai ales pentru prietenii din Moldova si nu numai, sa dezvolte educatia, cu accent pe educatia permanenta si sa isi reduca disparitatile dintre urban si rural, dintre Bucuresti- Ilfov si resstul regiunilor.

    M-as fi batut ca un leu, animal din jungla, pentru drumuri, cai ferate, energie si educatie. Aveam explicatii gramada pentru ca banii nu sunt numai pentru eliminarea problemelor legate de covid-19 ci despre reducerea disparitiatilor intre regiuni si grupuri – despre asta este vorba in esenta.

    M-as fi batut pentru incurajarea si consolidarea sectorului privat pentru ca asta a afectat pandemia in principal si daca acesta nu reporneste atunci totul este in van.

    Este clar ca sistemul sanitar este un subsidiar pentru ca odata cu disponibilitatea vaccinurilor este numai o chestiune care tine de timp, educatie si cultura daca te vaccinezi sau nu. Remarcabila e RO, medic specialist, cica de renume, a refuzat vaccinarea si a murit de covid-19 – adica astia sunt unii din medicii nostri… No more comments.

    Revin la plan – daca RO nu are un plan de tara atunci cum sa fii realist intr-un plan cu finantare europeana unde finantarile sunt acordate pe criterii unerori extrem de stricte? AIci este arta celui care scrie planul de finantare – sa cupleze ceea ce este cu adevarat necesar la ceea ce se finanteaza si pentru asta, in afara folosirii nervului gandirii, mai trebuie un pic de abilitate in a scrie un plan coerent sub simbolurile europene.

    Barna, pentru ca are o istorie legata de scrierea unor proiecte europene si mai ales despre cum le-a implementat, nu este un personaj desirabil in povestea PNRR. Ghinea – un birocrat. Ciolos&Tudorache puteau ajuta dar deh…

    Daca era responsabil de plan Citu cu siguranta altfel se vedea acest plan – si nu stiu de ce cred ca acolo se va ajunge.

    Apele/planurile se vor limpezi cred eu – astept totusi un Happy End!
    Geaba incordare daca pulinta nu este!

    PS
    Cam despre asta a fost vorba si in scandalul VV – multa incordare, rezultate ioc.

  8. 1. Daca interpretez corect spusele autorului, ar trebui „sa ne facem” ca uitam de nevoile pe care guvernul Ro. considera ca le avem si sa incercam sa ne pliem la nevoile pe care finantatorul considera ca le avem. Asta ar inseamna ca, cu subtilitate- nu din topor, ca pana acum- sa incercam sa introducem in proiecte cat mai multe „de-ale noastre”. La asa ceva trebuie sa lucreze oameni inteligenti, care sa identifice zonele favorabile introducerii nevoilor noastre reale in programe care, cu aceeasi inteligenta, sa fie sustinute in fata birocratilor UE; care, nu sunt nici ei niste lumini pe pamant.
    2. Apreciez pozitia autorului – rara avis in terris- privind posibila abordare in siajul „Green Deal” ( si ) a resurselor hidro.; inclusiv prin continuarea constructiei de MHC-uri, cu termene relativ scurte de PIF. Extazul in care cadem cand vorbim de eolian si solar ignora problema compensarii dezechilibrelor din retea cauzate de instabilitatea surselor ( problema existenta si la hidro., dar mai usor de controlat). Iar singurele centrale ce pot interveni rapid in astfel de situatii sunt cele termo ( carbune/pacura/gaze). Ca si problema- abordata de autor- a extragerii energiei din Dobrogea, singura adecvata eolienelor.
    3. Poate nu trebuie uitat ca dead- line-ul proiectelor nu trebuie sa depaseasca 2026.
    4. Tinand cont de premizele autorului, fara „bunavointa ” Bruxelles-ului, nu avem sanse reale de absorbtie decat intr-un procent redus.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Felea
Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro