vineri, martie 29, 2024

Să-l întrebăm și pe Saligny ce părere are despre PNDL 3

Până mai alaltăieri, de Saligny ne mai aminteam sporadic pe autostrada A2 în drum spre mare, în trecere pe lângă podul de la Cernavodă. Podul Carol I, rebotezat în perioada comunistă Anghel Saligny după numele inginerului care a condus proiectarea și execuția lucrărilor, a fost construit în 5 ani, are o lungime de 4088 m, iar la momentul inaugurării reprezenta cel mai mare complex de poduri cu traseu feroviar din Europa și al treilea cel mai lung pod din lume. Complexul feroviar Fetești – Cernavodă este considerat și astăzi unul dintre cele mai importante simboluri ale ingineriei românești.

După inaugurarea construcției, Anghel Saligny a devenit Director General al Căilor Ferate Române, a inițiat o lege pentru reorganizarea CFR și a creat legături feroviare directe între București și Berlin și între Berlin și Constanța. Asta după ce  a coordonat construcția ansamblului de docuri și antrepozite din porturile Brăila și Galați, folosind soluții tehnice de pionierat la vremea respectivă.

Zilele astea îi tot invocăm numele în contextul noului Program național de investiții propus de o parte din Coaliția de guvernare. Mă întreb ce părere ar avea Anghel Saligny astăzi despre faptul că acest program de investiții care îi poartă numele urmează să finanțeze, între altele, drumuri comunale, poduri, podețe, pasaje sau punți pietonale. 130 de ani mai târziu de la podul de la Cernavodă.

Toate-s vechi..

Despre PNDL 3 și problemele lui sistemice în forma actuală s-a tot scris. Subsemnata, scriam cu sârg în 2013, de pe baricadele societății civile, despre Criterii îmbunătățite de prioritizare a proiectelor cu finanțare din PNDL și le înaintam conștiincioasă către un guvern de prea tristă amintire, a cărui invenție politică era acest program.

De aceea nu voi relua aici argumente de transparență, de prioritizare, de criterii, de analiză de performanță, de economicitate a proiectelor cu finanțare din PNDL 3, de canibalizare cu fondurile europene. Care rămân la fel de valabile.

Problema de fond nu este nevoia de dezvoltare locală. Iar cine folosește acest pretext pt a crea în societate tensiune că unii vor și alții nu vor dezvoltarea comunităților locale, nu o face cu bună credință, ci dintr-un calcul politic cinic.

Problema e cum faci dezvoltare locală

Mergând și mai în spate, ce înseamnă, de fapt, dezvoltare locală? Și aici se deschide o nouă lume, o știință nouă, în care există numeroase viziuni – pentru că despre viziune e vorba atunci când te apuci de făcut dezvoltare locală; unele care merg pe dimensiunea socială, altele pe cea culturală, istorică, de apartenență la grup etc. Dar niciuna nu vizează exclusiv teritorialitatea segmentată: să facem x lucrări în localitatea y. Și toate au în comun alte două mari aspecte: aspectul economic al dezvoltării locale și aspectul de conectivitate, de parte  unui întreg mai mare.

Or, din PNDL 3 lipsesc ambele. Sigur că e critic să existe acces la utilități primare cum sunt apa, canalizarea și gazul. Dar e important să vedem dacă oamenii își și permit să plătească acele servicii pentru care PNDL 3 promite că va duce conducta de la poartă în case. Eșecul multora dintre proiectele europene de alimentare cu apă și canalizare tocmai acesta a fost – nesustenabilitatea investiției în costurile de operare ulterioare. Cu probleme în lanț la operatorii regionali – companii special create la nivel județean cu participare din partea tuturor unităților administrativ teritoriale – pentru că o asemenea investiție nu se poate face doar la nivelul unei comune. Iată doar un exemplu despre cum PNDL 3 ignoră și aspectul economic și cel de conectivitate.

Studii consacrate vorbesc despre faptul că dezvoltarea locală este un proces care radiază dinspre centre urbane mari spre localități limitrofe sau mai îndepărtate, condiția fiind ca omul să nu călătorească mai mult de 50 de minute pentru un loc de muncă mai bine plătit (dimensiunea economică). Or asta înseamnă, din nou, drumuri publice (sau cale ferată), dar parte a unui proiect și a unei viziuni mai largi de dezvoltare, nu doar asfaltare până la granița comunei (conectivitatea).

Și exemplele ar putea continua.

Da, este o nevoie mare de alimentări cu apă și stații de tratare, sisteme de canalizare și stații de epurare, drumuri publice și sisteme de distribuție a gazelor naturale. Dar în egală măsură este nevoie de toate aceste servicii acolo unde ele chiar contribuie la dezvoltare economică și la bunăstarea cetățenilor din toate comunitățile. Care în lipsa acestora, nu vor mai călători 50 de minute pentru un job în cel mai apropiat oraș, ci își vor lua un bilet de avion dus înspre alte zări.

Nu ne permitem dezvoltare pe bucățele Coerența și complementaritatea investițiilor în infrastructură publică sunt critice. Astăzi, poate mai mult decât oricând, avem o șansă de a demara șantiere mari – odată cu cele 30 de miliarde din PNRR – la fel cum a făcut Saligny acum 130 de ani. Programul național de investiții de care am făcut vorbire înseamnă alte 10 miliarde de euro pe următorii 7 ani, o sumă foarte importantă pentru dezvoltarea locală. Și e la fel de important, dincolo de încordări politice, să avem curajul să ne asumăm niște decizii despre cum ar trebui să arate acest proces de dezvoltare – cu autostrăzi și poduri ca la Cernavodă și conectivitate internațională pe căile ferate sau cu poduri, podețe și pasaje. Aceasta e întrebarea

Distribuie acest articol

31 COMENTARII

  1. Usor simplista prezentarea PNDL3 -Anghel Saligny (numele imi pare ok si el este cunoscut de toti )In acest proiect nu este vorba despre o dezvoltare ce ar tine de interconectarea unor retele la nivel global , ci mai degraba de conectarea la retele existente a unor facilitati ce sunt aduse la dispozitia cetatenilor cit mai aproape de casa .Decizia nu este la guvern decit in masura in care ofera facilitati fiscale pe proiecte nu pe persoane sau firme particulare . Banii merg strict pe proiecte ce sunt in atentia Primarului de localitate (Sunt stipulate exact procedurile ) si care au aprobarea de bonitate guvernamentala . Apoi ,aceste proiecte sunt finantate etapizat pe masura derulari lor . Cine crede ca acum, in acest moment ,mai poate fraierii guvernul si organele de control ale statului , cheltuind banii pe alte chestii se poate insela singur . Cheltui o suma data, ca si intiativa de pornire si daca nu continui sau vrei sa fraieresti girantul te poti trezi in postura de returnare sumelor oferite si de implicarea imediata a legii .In mare cam asa stau lucrurile . Nu poti folosi banii nici pentru salarii , nici pentru deplasari decontate , nici pentru cumparaturi de ordin intern , asta daca vrei sa fii liber )

  2. Cunosc f.bine problemele expuse de dv. A existat aplicarea Agendei 21 de dezv.locala pe baza careia ai fost create planurile cu toate investitiile necesare, pe domenii, la nivel urban si rural. In timp s-a ales praful pentru ca interesele primarilor ce apartineua diferitelor partide au fost altele decat ale populatiei locale. De ceva timp, aceste planuri sustin primarii partidelor de la guvernare. Ca sa fie viabile este necesara o nouavreorganizare a satelor si comunelor, oraselor, zonelor metropolitane. Dar la noi haosul si coruptia o duc bine in continuare. Castigarea unei licitatii la o primarie se lasa mereu cu circa 4-5% din valoarea proiectului catre primar si apropiatii sai. Ca licitatiile sunt asa zis digitalizate, firmele castigatoare au facut inainte intelegerile cu primarii si caietele de sarcini sunt in anume fel editate. Cum credeti dv.ca PNL dorestr sa castige inca opt ani de guvernare, decat prin acest mecanism, practicat de toate partidele?. Cand primarii vor fi alesi ca fiind oamenii cei mai onorabili dintre locuitori si nu dupa partide, atunci se poate spune ca vom dezv.tara!

  3. Exista nevoia de dezvoltare locală?
    Eu personal cred ca nu.
    Exista nevoia de a tine captiv un public cu reali
    zarile Primarului pentru urmatoarele alegeri.

    Daca selectati din lucrarile facute pana acum nu veti gasi niciuna care sa aduca plusvaloare.

    Totul s-a facut pentru imaginea Primarului in traditionalul stil habarnavist.
    Exemplific cu Marea Asfaltare din satele romanesti:
    – s-a facut de mantuiala, asfalt direct pe iarba, etc.
    – rigolile de scurgere a apelor sunt incapabile sa preia apa din locuintele satenilor la ploi abundente, sunt deja colmatate samd.
    -colac peste pupaza aceste lucrari s-au facut inainte de a se face canalizare.
    Urmare, se vor demola pentru a se veni cu canalizarea.
    Si iar Narea Asfaltare cu Rigole Invizibile.
    E un talmes balmes fara sfarsit.
    O risipa permanenta de bani imprumutati.
    Si mai mult nimeni nu stie care comune raman daca se va ajunge la reorganizare admnistrativa.
    Din cele 2800 de comune de azi in mod natural vor ramane aproape 2000 de comune viabile.
    Acum toti Primarii vor sa risipeasca bani publici si imprumutati.
    Nu au oameni pregatiti sa le faca proiecte viabile care sa aduca plusvaliare comunitatii local.

  4. „Da, este o nevoie mare de alimentări cu apă și stații de tratare, sisteme de canalizare și stații de epurare, drumuri publice și sisteme de distribuție a gazelor naturale. Dar în egală măsură este nevoie de toate aceste servicii acolo unde ele chiar contribuie la dezvoltare economică și la bunăstarea cetățenilor din toate comunitățile. Care în lipsa acestora, nu vor mai călători 50 de minute pentru un job în cel mai apropiat oraș, ci își vor lua un bilet de avion dus înspre alte zări.”

    in prima faza e necesar ca satele sa fie aduse la un standard minimal de civilizatie, chiar daca asta inseamna redistribuire de venituri catre zone care nu contribuie cu venituri nici macar la bugetele locale;
    dar mai apoi ? problema nu s-ar reduce doar la santiere, ci la perspective pe termen lung privind ocuparea fortei de munca;
    populatia rutala munceste din greu in strainatate, apoi se intoarce si isi construieste case noi, risipite prin toate cotloanele tarii; care locuinte, numeroase si costisitoare, la urmatoarea generatie vor fi locuite de catre cine ? care se va ocupa cu ce ?

  5. Foarte bun articolul.

    Intr-adevar majoritatea acestor infrastructuri in zona rurala zac nefolosite si se degradeaza pentru ca populatia nu se conecteaza la ele. (Sunt echipamente mecanice si electrice care se degradeaza foarte repede daca nu sunt folosite si nu le face nimeni mentenanta. Si fiind nefolosite nu le face nimeni mentenanta pentru ca nu au cu ce si de ce.)

    Oamenii prefera sa isi sape puț cu hidrofor in curte si hazna din aceea de piatra, care polueaza panza freatica, decat sa plateasca 5-6 lei/mc la compania de apa. (Atat este costul real care ar face aceste infrastructuri rentabile economic.) In fond, cine ii poate condamna? Este solutia mai rentabila economic pentru ei.

    Companiile regionale de apa desi sunt societati comerciale pe actiuni, sunt totusi controlate politic de consiliile judetene si UAT-uri deci nu urmaresc rentabilitatea economica ci jocuri de imagine pentru politicieni.

    JASPERS-ul pus de Comisia Europeana sa supervizeze proiectele de infrastructura este un monument de ineficienta. Face mai mult rau decat bine.

    Anyway… scurta mea experienta in domeniul infrastructurii mi-a demonstrat ca fondurile externe acordate unei tari nu fac decat sa alimenteze o patura subtire de privilegiati, nu ajung cu adevarat sa isi indeplineasca scopul declarat, si ca o natiune nu poate sari peste etape istorice. Suntem o natiune aflata in copilarie.

    Si ca sa concluzionez, cred ca PNRR-ul o sa fie un esec. Nu numai din cauza incompetentei alor nostri, dar cred ca nici pe la Comisia Europeana nu mai are nimeni chef sa finanteze proiecte inutile in Romania, asa ca se va trage de timp si se va cauta nod in papura la nesfarsit, astfel incat nu se va deconta nicio factura pe programul asta. Pe sub radar, bineinteles, in fata presei se vor face cele mai bune declaratii de bune intentii.
    Sa dea Domnul Ghinea si Doamna Leyen sa ma insel si sa infloreasca proiectele in Romania ca ciupercile dupa ploaie!

    • In orase se ajunge si la 9-10 lei/mc. Sindicatele firmelor de alimentare cu apa/canalizare vor marirea salariilor ca la primarii. Posibilitatea ca primariile sa-si stabileasca singure salariile va fi una din cauzele falimentarii Romaniei.
      In toata lumea exista o grila unitarea de salarizare in domeniul public.

      • Este adevarat ca cifrele mele se bazau pe niste analize cost-beneficiu de acum cativa ani.
        Date fiind toate scumpirile s-ar putea ca cifra dumneavoastra sa fie mai aproape de realitate.

  6. Voi aștepta alți 7 ani și voi revenii in vizită în România.
    În speranța că ajung din Italia măcar pina in Cluj pe autostrada. Functionanta.
    Personal am slabe speranțe după vama Borș . Doar 5 km autostrada construiți după vama. 🧐
    Cît privește apă potabilă și canalizarea , e o obligație a civilizației.
    De aia in vest exista peste tot. Inclusiv în totalitatea satelor pe care turistul roman le confunda cu orașele.
    Fara acces la apa potabila – canalizare- gaz, ramai peren subdezvoltat. Gen Afganistan. Sau Somalia. Sau Nigeria. La alegere.

    Cît privește gazul metan , ce nu am reușit in 100 de ani de extracție a propriului gaz din subsol( prin generalizarea accesului la toți și toate) , sigur vom reuși în 7 ani , pe datorie și fără să investim nimic în unicul zăcământ virgin
    Marea Neagra. 😀

    Succes tuturor optimiștilor.

    La vârsta mea am învățat să nu mai cred în promisiuni.
    Realitatea bate munții de pdf.

    • Exista sanse putine, dar sint acolo, ca in 6-7 ani si tunelurile Meses (A3 – Bucuresti-Bors) si cele 2 de pe A1
      Bucuresti Nadlac (zona Margina) sa fie gata. Dar astea sint cele usoare!
      Cele de pe Valea Oltului (lucrare mult mai dificila si mai complexa decit cele mentionate anterior) opinez ca vor fi gata in 9-10 ani de-aci inainte.
      Daca insa veti dori sa calatoriti spre Moldova pe autostrada A8 (traversarea Orientalilor e iar o lucrare complexa si dificila) cred ca tot asa 9-10 ani. M-as bucura foarte sa ma insel.
      Nu, nu e o chestie de bani!

      • in 6 ani poate fi gata drumul expres/autostrada Lugoj-Craiova, si atunci se va putea circula bine de la Nadlac la Bucuresti (o sa scada si numarul de fatalitati rutiere)

  7. ,,Nu ne permitem dezvoltare pe bucățele”
    Da, eu ca si simplu fochist mai discutam putin in alt context cu persoane mai luminate decît mine, propunînd obsesiv solutii si principii (chiar doctrinare) din administratia suedeza, din gospodarirea localtiatilor. Pentru ca acolo exista totul, si totul inseamna sa iei in calcul si cetateanul. Dar reactia era printre altele ca tocmai, ca ,,nu poti sa le faci pe toate dintr-o data”. Asa o fi, dar in situatia in care pui pe masa de operatie un trup, sau sistem, strivit prin toate partile, atunci le ataci pe toate asa cum ai invatat iti iei adio de la sistemul de pe masa.
    Acum PNDL mie imi suna ca o sinistra anagrama dintre PSD, PNL si ce-o mai fii.
    Sa privesti intregul cu viziune in dezvoltare, da.
    Va dau un exemplu, cred reprezentativ din comuna Mirosi, unde primar e dintotdeauna e un superior de-al meu ca meserie. Dumnealui, ca si sculer-matriter a gindit ca pe moment satenii sint insetati de… apa. A facut si rost de bani de la UE, a facut rost si de o firma buna de meseriasi si… a tras apa prin tot satul, cu cite un camin in fata fiecarei gospodarii, sa-si ia tot omul. A mai sarit peste 20-30 de gospodarii unde nu le-a pus racord, ca cica erau sateni rai, care au intinat idealurile cum ca vibratia româneasca s-a nascut la sat, cu vesnicie cu tot. Acestia au iesit inafara razei de 50Km si dusi au fost, hasta la vista.
    Domnul Primar a tras apa cu mîna lui. Bun! Dar nu si canalizare, ca nu se pot toate deodata. Timp ar fi, ca spuneam doar ca vecinicia s-a nascut la sat. Dar ce-ar fi daca si un sfert din sateni s-ar apuca sa ia in serios oferta, sa mute fintina din curte in casa, sa curga apa pe toate partile la baie si bucatarie. Pai sateanul insetat de secole si cu copilasii lui care merg la disco ar spargea consumul mediu de apa de oriunde, ajungind poate si la dublu! Si ce se intimpla cind dai drumul la H2Zero, ma rog, folosita bine, nu spun cum, ce se-ntimpla cind o slobozi in fundul curtii sau la santul ulitei? Ai pus de-o catastrofa ecologica, tu primar, fochist sau sculeur-matriteur? Pus, pai cum altfel.
    Cu respect sau good luck, cum se zice acum, ca vreme, sa tot fie!

  8. Eu cred ca, pana sa demareze (iarăși?) „mari șantiere”, romanii ar face bine sa învețe sa întrețină ce au. Altfel vor rămâne pe mai departe niște orientali sadea, adică dintr-aia care fac dar dupa aia nu mai dau nici măcar cu var niciodată.

  9. „… le înaintam conștiincioasă către un guvern de prea tristă amintire, a cărui invenție politică era acest program.” Pai, poate incercati si cu actualul, care-i de-o vesela prezentza!
    Da’ nu cumva introducerea apei / gazelor intr-un sat ar trebui facuta in functie si de optiunile locuitorilor? Si sa se faca abia atunci cand se realizeaza o masa critica capabila sa -si plateasca facturile previzionate incat activitatea sa fie profitabila si pentru furnizori ? Si sa se faca precontracte cu clauze penalizatorii pentru cei ce s-ar retrage ulterior, in perioada obligatorie de contract. Si cei ce vor dori sa se conecteze ulterior la retea sa-i despagubeasca proportional pe primii pentru eventuale costuri achitate de-acestia. Si…asa mai departe? Adica, oarecum ca la retelele de energie electrica.

  10. 1.Criza de dezvoltare economica-industriala a UE si Estului postcomunist accentuata de pandemie, a primit un raspuns economic de conjunctura (ca sa nu spun de mintuiala) de la UE.
    Aceasta ,,cirpeala” NU poate tine locul unui PROIECT DE TARA (care trebuia dupa integrare sa asigure o dezvoltare economica si industriala rapida si) nu poate depasi fazele de improvizatie economica si administrativa de trei ani, deoarece nu realizeaza articulat si la modul necesar dezvoltarea generala ori rurala.
    Chiar daca este ceva mai bun decit nimic, el nu se incadreaza in proiectele care sa schimbe fata economica si infrastructura generala a tarii.
    Intrucit nu este conexat cu (inexistentul) PROIECT DE TARA, n-are cum sa asigure acea ,,conectivitate” dintre zona rurala si (inexistentele) investitii industriale majore, care sa scoata cu adevarat lumea (din idiotia vietii) de la tara – adica de la gospodaria agricola de subzistenta – catre locuri de munca in uzine si ferme industriale.
    2.De la cirpeala economica nationala liberala, s-a ales cirpeala economica girata de UE din lipsa VIZIUNII si PROIECTELOR NATIONALE DE REINDUSTRIALIZARE, care sa localizeze masiv in tara noastra potentialele sau planificatele retrageri de intreprinderi productive din Asia sau alte zone indepartate.
    Daca un astfel de proiect nu are Romania, pina la urma UE nu avea cum sa-l faca in locul ei, pentru a realiza o dezvoltare economica si industrial-agrara de ajungere din urma a tarilor dezvoltate.
    Reamintesc ca presedintele P.N.Liberal (schimbat din functie luna viitoare), a refuzat evaluarea si promovarea unui astfel de Proiect de Tara, pentru a face loc propriilor cirpeli economice si legislative!Pretul acestui refuz nejustifiat este actuala catastrofa economica si financiara a Romaniei!Sper ca d-l Citu sa fie ceva mai receptiv si mai ,,patriot”, sub raport economic…
    Caliman I. Eugen
    autor ,,proiect de tara”.

  11. Frumos articol, felicitari! Utilizarea numelui ilustrului Saligny ar fi mai potrivita pentru un program national de electrificare prin productia, utilizarea si transportul local al electricitatii – din biomasa, fotovoltaice si eoliene, productia de solutii de stocare (baterii, celule in flux, hidrogen), care sa integreze activitati de cercetare si inovatie.
    Se poate rezolva problema canalizarii in cele 3000 localitati rurale prin utilizarea banilor publici pentru productia si instalarea de fose septice pentru gospodariile rurale, mai intai cele care au deja apa curenta, apoi si celalalte. Se pot comasa 2-5 gospodarii la o fosa septica (ideal ar trebui un studiu din care sa rezulte dimensiunile optime ca volum si distanta intre gospodarii, in baza carora sa se faca 2-5 tipuri de fose cu diverse gabarite). Astfel nu se impun costuri suplimentare celor care nu si le permit oricum, iar productia de fose din PVC/polipropilena ar sustine industria nationala de mase plastice.

    Similar se poate aborda asigurarea apei curente; se pot grupa 2-5-20 gospodarii pe un sistem integrat si independent de productie electrica pe fotovoltaic/eolian (sau biomasa) cu stocare energie, pompare apa din put propriu, incalzire electrica (boiler instant) cu programare si contorizare a utilizarii electricitatii. Productia acestor sisteme integrate in tara ar aduce beneficii suplimentare, iar costurile de mentenanta a sistemului integrat pentru primii 5 ani ar fi inclus in proiect, apoi suportat partial din bani publici (asigura slujbe).

    In fine, pentru sustenabilitate economica se pot construi comune peri-urbane (la 10-30 km de orase) care sa aibe case eficiente energetic si sa asigure (biomasa, fotovoltaic, eolian etc) necesarul energetic local sau de produse alimentare (sere, gradini, piscicole, zootehnie, lactate, branzeturi, pielarie, morarit si panificatie, etc) si contribuind la redresarea balantei comerciale (importam peste 3 miliarde anual produse alimentare, etc).

      • eu inteleg ca matale ai o problema cu regenerabilele, dar tinand cont ca ai pretentii de intelectual calca-ti pe prejudecati si fobii personale, treci dincolo de literatura de specialitate a anilor 70 (atunci fotovoltaicele erau bune doar in spatiu) si citeste ceva mai recent (Florix a pus destule link-uri) si poate te dumiresti ca azi regenerabilele sunt mai profitabile decat carbunele, petrolul, nuclearul si in curand si gazul natural. Iar daca tot nu intelegi intreaba-ti copilul care zici ca a sustinut un doctorat care are tangenta cu matematica, si o sa-ti explice ca politicile „gresite” cresc artificial preturile unor comoditati, spre beneficiul unora care nu se obosesc sa iti explice de ce si cui, insa au nevoie de idioti utili care sa ii sustina pe gratis pana in panzele albe.

  12. Conectivitate cu liberalism nu prea merge. Mai ales cu (ultra)liberalism cîțic. Da, datele se pot schimba dacă curg bani (după principiul vechi „Turcu’ plătește!”), dar … Oare de ce USR-Plus se opune (chiar în minutele acestea apar știri despre tensiunile din guvern)? Cred că e vorba de conducte și de canalizare: acelea prin care se canalizează banii.

    • (ultra)liberalism cîțic – hahahaha!
      In loc de „Turcu’ plătește!” nu se recomanda mai bine ca in banc „Grecu’ om cinstit. N-are bani, nu pune mana”? ;)

    • @DES Conectivitate cu ,liberalism” nu prea merge. Dar conectivitate cu liberalism ar trebui să meargă. Dar doctrina liberală e străină unui PNL plin de putregai.

  13. Am o nelamurire: „cu autostrăzi și poduri ca la Cernavodă”.
    Nu imi dau seama daca ati fost pe jumatate ironica dar eu unul nu as vrea ca autostrazie noastre sa fie precum portiunea de la podul Cernavoda sau Fetesti. Si asta fiindca e plina de gropi acea portiune si nu-mi dau seama ce le lipseste astora, ca bani au..
    Vara asta am trecut de 2 ori dus-intors pe acolo si chiar ma intrebam de ce nenorocitii astia nu asfalteaza acea portiune, tinand cont ca rovinieta si taxa de pod o plateste toata lumea, in caz contrar veniturile statului se rotunjesc si mai mult prin amenzi destul de mari.
    Facand un calcul simplu, tinand cont ca anual platesc taxa de pod peste 100.000 de autoturisme (sub 3.5 tone) ar insemna 1.300.000 lei dintr-un foc, doar o trecere, lasand la o parte vehiculele grele sau a doua trecere a autoturismelor (la intoarcere)..deci bani sunt.
    Cat despre podul Saligny, ce sa zic, a fost o bijuterie tehnologica in materie de constructii, dar asta se intampla secolul trecut.. Ca ne uimeste pe noi dimensiunea lui e una, e si asta un aspect dar totusi la ora actuala pe mapamond sunt poduri mult mai impresionante atat ca lungime cat si ca amploare a proiectului…cum ar fi Danyang-Kunshan, Cangde Grand Bridge, Vasco da Gama Bridge si altele.
    Iar calitatea asfaltului as vrea sa fie cel putin la fel de buna precum cea de pe A7 (centura Bacaului) sau A3 sectorul Turda – Tg. Mures ca sa nu zic precum autostrazile din Germania, Franta sau Italia ca imi veti putea spune pe urma ca fac deja mofturi..

    In rest, toate cele bune si la cat mai multe articole de genul.

    • de ce nenorocitii astia nu asfalteaza acea portiune

      raspunsul e deja in intrebare

      fetele rapite de dinca se intrebau cam acelasi lucru: ce-asteapta aia de la 112

      am avut si eu de furca cu melitia, erau tare deranjati ca i-am chemat – mai ca nu am fost eu cel arestat

      o tara de toata prastia

      gropi asfaltate ne mai lipsesc

  14. „mai mult de 50 de minute”- organizarea educatziei obligatorii, bat-o vina!
    (10 minute pauza de tzigara)
    podurile trebuie sa fie doar un pic mai late decat drumul,atat tot……ca sa apuce sa ajunga in Bucuresti.

  15. Podul Carol 1 a fost construit pentru un singur scop. Transportul cât mai ușor, rapid și economic al materiilor prime din România cumpărate ieftin și exportate prin porturi, Brăila, Galați, Constanța. Granarul Europei vă spune ceva?
    După studiile făcute, în România în medie sunt 150 zile cu soare pe an (120-180).Panourile solare sunt bune doar în funcție de mărimea și calitatea bateriilor pe care le încarcă.
    Parcurile de panouri solare merg în pierdere, afacerea este cu plata certificatelor verzi.
    În ziua de azi ai nevoie de unități care să genereze curent electric non stop, iar acestea nu sunt panouri solare, generatoare eoliene și alte chestii exotice. Hidro, termo și nuclear sunt cele uzuale și verificate.
    Dacă stau la 100km de oraș și vreau curent electric, atunci pe banii mei trebuie să construiesc toată rețeaua, iar când distribuitorul se conectează, devine rețeaua lui și nu primesc nici un ban înapoi. Halal tovarasie!
    Mulți spun că este ” civilizație” să construiești în sate rețele de apă, canalizare, gaz. Ei bine, de fapt este vorba de distrugerea satului și controlul populației. Omul poate să trăiască cum vrea cu fântână în curte, însă cu „utilități” este obligat să producă bani pentru plata acestora. Dacă se folosesc doar produsele din gospodărie, acestea sunt biodegradabile și se pot refolosi ( resturi de la masă – mâncare pentru animale – ce rămâne se face compost – folosit în grădină). Cele cumpărate de la Mall au un grad ridicat de deșeuri care trebuie depozitate (ambalaje plastic, metal, sticlă).
    Cine nu cunoaște, este bine să citească cartea ” memoriile unui asasin economic” cu simț de răspundere și să ia notițe.
    PNNR este o abureala, statul român are nevoie de investiții în firme de producție (de stat și cu patroni români) și dezvoltarea rețelei feroviare și navale pe Dunăre pentru a avea control și profit din transportul de mărfuri (în special tranzit internațional și conectarea portului Constanța cu Amsterdam și cele din Polonia și Germania.)
    Cu taxele pe profit din transporturi se pot finanța și construcția de autostrăzi după aceea.
    În timpul WW2 germanii aveau planul Donau, prin care România trebuia să rămână doar o colonie agricolă, fără dezvoltare industrială pentru o jefuire a resurselor mai eficientă, urmat de USSR cu planul Valev pe aceeași direcție, iar acum urmează USSR Eu care este pe aceeași direcție.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Elena Tudose
Elena Tudose
Elena Tudose este specialist în politici publice, cu experiență academică și de practician în domeniu de peste 15 ani. Are un doctorat în Economie, specializarea management public la Academia de Studii Economice București și este autoarea a numeroase lucrări și articole științifice în domeniul administrației publice, managementul serviciilor publice, bună guvernare. In prezent, Elena Tudose este secretar de stat in Guvernul României

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro