joi, martie 28, 2024

Sa vorbim serios despre supra-aglomerarea penitenciarelor si gratiere!

A aparut de curand pe site-ul Ministrului Justitiei proiectul de OUG privind gratierea unor pedepse.

In cele ce urmeaza voi arata cum aceasta solutie nu este una de natura sa rezolve problema supra-aglomerarii peniteciarelor intr-un mod sustenabil, decat daca este dublata de o serie de reforme care sa ajusteze mecanismele care genereaza supra-aglomerare.

Sa ne intelegem inca de la inceput. Da, penitenciarele romanesti sunt supra-aglomerate in raport cu standardele CEDO. Printre altele, standardele CEDO prevad un spatiu minim de 4 mp pentru fiecare persoana privata de libertate. Aplicand acest standard, Romania are un deficit de 9.556 locuri de detentie. Nerespectarea acestui standard, dar si a altora ce tin de conditiile materiale de detentie sau tratamentul aplicat detinutilor a condus la condamnarea in repetate randuri a statului roman la CEDO (32 hotarari in 2013, 29 hotarari in 2014, 75 hotarari in 2015). Numai in 2015 despagubirile acordate de CEDO au fost de 459.275 euro. Ceea ce face din aceasta problema o urgenta este faptul ca actualmente pe rolul Curtii se afla peste 500 de cauze si este din ce in ce mai evident ca problema supra-aglomerarii si a conditiilor precare de detentie este una sistemica ce reclama o decizie pilot ce poate obliga Romania la masuri extrem de radicale si costisitoare. Multe dintre observatiile Curtii au fost confirmate si de catre CPT (Comitetul pentru prevenirea torturii).

Acum ca am clarificat problema de fond, sa analizam cum se produce supra-aglomerarea. Din acest punct de vedere, situatia este relativ clara. Numarul detinutilor este determinat prin: intrari in sistem, durata pedepselor si modul de executare a acestora si iesirile din sistem.

Sa le luam pe rand:

Controlul intrarilor in sistemul penitenciar

Altfel spus, cu cat vom avea mai multe sentinte privative de libertate, cu atat vom avea mai multi detinuti. Din acest punct de vedere, noul Cod Penal a largit destul de mult plaja si aplicabilitatea alternativelor la detentie. Prin institutii precum amanarea aplicarii pedepsei sau suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, multe dintre pedepsele scurte cu inchisoarea sunt acum executate in libertate, sub supravegherea serviciilor de probatiune. Nu este aici locul si momentul potrivit pentru a discuta in detaliu despre modul inflationist in care si aceste servicii au fost supra-aglomerate cu infratori cu risc scazut de recidiva. Este, cred, suficient sa arat ca in 2014 serviciile de probatiune supravegheau un numar de cca. 25.000 infractori, iar in 2016 acest numar a ajuns la 60.000 de infractori. Aceasta crestere exponentiala a numarului persoanelor supravegheate in 2 ani (cu cca. 35.000 persoane) a fost insotita de o reducere de cca. 2.500 de detinuti. Prin urmare, masurile si sanctiunle comunitare si, implicit, servicile de probatiune nu au un impact semnificativ asupra populatiei carcerale. Probabil, ca o solutie ar fi ca masurile si sanctiunile comunitare sa fie recalibrate astfel incat sa constituie cu adevarat o alternative la pedepsa inchisorii si nu la alte sanctiuni mai usoare, cum ar fi amenda. Poate si masura arestului preventiv ar putea fi ajustata astfel incat sa nu mai avem peste 8% dintre detinuti sub aceasta masura. Daca la aceasta cifra ii adaugam si pe cei aflati sub arest preventiv in centrele de retinere si arest preventiv ale Ministerului de Interne, cred ca ajungem la o situatie ingrijoratoare. Penalizarea excesiva a unor infractiuni ar putea fi, de asemenea, pusa in discutie. Spre exemplu, nu imi este clar de ce fapte precum obstructionarea traficului auto sau executarea unor lucrari neautorizate pe drumurile publice trebuie sa fie pedepsite cu inchisoarea.

Procentul detinutilor in populatia generala este in Romania cu putin peste media europeana. Potrivit Prison Brief, Romania avea in 2016 un numar de 140 de detinuti la 100.000 locuitori. Media europeana este undeva in jurul cifrei de 125 de detinuti la 100.000 de locuitori. Problema este ca Romania nu isi permite sa aiba un numar asa de mare de detinuti pentru ca nu le poate asigura conditii decente de detentie. Probabil ca Romania ar trebui sa isi propuna o rata custodiala de cel mult 110 detinuti la 100.000 de locuitori. Rata custodiala sau cati detinuti are o tara este o decizie politica si nu una fatalista. Sa nu facem greseala sa credem ca rata custodiala are vreo legatura cu rata infractionala. Nu, cele doua merg in paralel si se influenteaza reciproc numai marginal. Noi, prin coduri si legi, stabilim cum sa pedepsim. Asa cum vom vedea si mai jos, am ales sa pedepsim brutal, scump si ineficient.

Durata si modul de executare a pedepsei cu inchisoarea

Am vazut mai sus ca Romania este usor peste media europeana in ceea ce priveste rata custodiala. Nu asa stau, insa, lucrurile si in ceea ce priveste durata pedepselor. Potrivit European Sourcebook of Criminal Justice, durata medie a pedepselor privative de libertate in 2015 in Europa era de 9 luni. Probabil ca nu s-a modificat cu mult nici astazi. Stiti care este durata media a pdepsei cu inchisoarea in Romania? Nu. Nu aveti cum sa stiti pentru ca Romania nu o calculeaza oficial (asa cum nu calculeaza nici rata de recidiva dupa inchisoare si multi alti indicatori indispensabili pentru a fundamenta o politica penala rationala). Dupa niste estimari interne ale Administratiei Nationale a Penitenciarelor durata medie a pedepsei cu inchisoarea in Romania era in 2016 de 7 ani. Probabil ca aceasta cifra ar trebui analizata mai in detaliu, insa este evidenta discrepanta uriasa intre Romania si media europeana. Aceasta durata excesiva a pedepsei medii face ca stocul de detinuti sa fie extrem de mare, iar rulajul sa fie mic, ceea ce contribuie la supra-aglomerarea penitenciarelor. In acests sens, poate ar fi utila o ajustare a noului Cod penal in ceea ce priveste sanctionarea concursului de infractiuni, a recidivei si, eventual, a limitelor pedepsei pentru infractiunile cu risc scazut. Sa nu ne imaginam ca pedepsele lungi descurajeaza infractionalitatea. Stim deja din studii criminologice ca efectul de descurajare (engl. deterrence) al pedepsei cu inchisoarea este aproape nul. Despre recidiva dupa inchisoare nici nu mai trebuie sa discutam. In tari precum SUA, UK etc. rata recidivei dupa inchisoare este de cca. 55-60% in primii doi ani. Oare cat o fi in Romania?

Desi Romania dispune de un regim progresiv de executare a pedepselor, acesta nu este intotdeauna pus in practica pe deplin. Spre exemplu, detinutii din regimul deschis ar putea sa se deplaseze in afara peniteciarului fara paza pentru a-si cauta un loc de munca, a-si continua studiile sau chiar a lucra. Obligatia lor ar fi sa respecte un traseu si un anumit orar de lucru, iar seara sa se intoarca in penitenciar. Cati dintre cei peste 8.000 de detinuti din acest regim isi executa pedeapsa astfel?

Este de salutat modul de deducere a zilelor de munca sau participare la programe educative ori de reabilitare. Spre exemplu, pentru trei zile de munca voluntara sunt considerate ca executate patru zile din pedeapsa. Acest asa numit sistem ‘good time’ este unul extrem de motivant pentru detinuti si poate contribui la o liberare mai rapida a celor care desfasoara activitati lucrative sau participa la programe. Din pacate numarul celor care muncesc este destul de redus. In 2015, numai 8.462 detinuti au ‘iesit la munca’, din care numai 3.255 detinuti au iesit la munca platita. Aceste cifre pot fi imbunatatite considerabil daca se iau anumite masuri legislative sau de management. Spre exemplu, este de neinteles de ce detinutul nu poate fi platit sub salariul minim brut pe economie. Acest salariu este calculat astfel incat sa asigure un nivel minim de trai pentru toti cetatenii. Dar detinutii beneficiaza deja de cazare si masa gratuite, de incalzire, de haine, de medicamente etc. In aceste conditii, de ce nu poate administratia impreuna cu detinutii sa negocieze sub acest prag? Preferam sa prestam munca voluntara in loc sa producem venituri si sa ii ajutam pe detinuti sa castige niste bani de care au atata nevoie dupa liberare? Ar fi poate util sa ne amintim ca multi detinuti de libereaza doar cu 2 lei si 60 bani (a se vedea si filmul cu acelasi nume !!). Desi in anul 2015 s-a adoptat o hotarare de guvern extrem de ambitioasa privind reintegrarea fostilor detinuti (HG nr. 389/2015), implementarea ei este departe de a fi inceput.

Controlul iesirilor din sistem

Cu cat detinutii se libereaza mai repede, cu atat si sistemul se va putea descongestiona mai rapid. Iesirile din sistem se produc cel mai adesea prin liberarea la termen, liberare conditionata, alte forme de liberare anticipata sau gratieri (individuale sau colective).

In Romania cei mai multi detinuti se libereaza conditionat. Anual se libereaza conditionat cca. 10.000 de detinuti. Aici Codul penal stabileste o serie de conditii dintre care cea mai importanta din perspectiva supra-aglomerarii este conditia temporala. Detinutii cu pedepse de sub 10 ani se pot libera conditionat numai dupa ce au executat 2/3 din pedeapsa. Cei cu pedepse de peste 10 ani se libereaza dupa executarea a ¾ din pedeapsa. Acest cuantum tine seama si de munca prestata sau de participarea la programe.

Aceste cote pot fi ajustate astfel incat liberarea conditionata sa se produca mai accelerat. Putem imagina un sistem diferentiat pentru recidivisti si non-recidivisti. Spre exemplu, detinutii non-recidivisti in Belgia se pot libera conditionat dupa ce au executat 1/3 din pedeapsa, iar recidivistii dupa ce au executat 2/3. In Franta, Polonia, Cehia si Italia infractorii primari se pot libera conditionat dupa ce au executat o jumatate din pedeapsa.

De asemenea, am putea imagina o noua forma de liberare anticipata dupa executarea a jumatate din pedeapsa cu conditia ca detinutul sa fie de acord sa fie monitorizat electronic pana la termenul de liberare conditionata (a se vedea aici exemplul Italiei). Monitorizarea electronica are un potential urias atat ca alternativa la arestul preventiv, cat si ca alternativa la pedeaspa cu inchisoarea pe termen scurt (ex. de pana la 4 ani) sau instrument de monitorizare in cazul liberarilor anticipate sau permisiilor din penitenciar. Sistemul de monitorizare electronica poate fi ieftin sau foarte scump. Sistemul bazat pe radio frecventa (RF) este relativ ieftin si poate fi utilizat cu majoritatea infractorilor din Romania. Sistemul GPS este mai scump, insa, nu este necesar decat in cazuri izolate, cu infractori cu grad ridicat de risc de recidiva. Probabil ca banii economisiti din liberarea anticipata a 10.000 de detinuti dupa executarea a jumatate din pedeapsa, ar putea fi folositi pentru achizitionarea un sistem RF de monitorizare electronica.

Am aratat mai sus doar cateva din masurile legislative sau de ordin administrativ care ar putea sa conduca la o reducere sustenabila a numarului de detinuti in Romania. Fara a schimba mecanismele din spatele supra-aglomerarii nu vom reusi decat sa solutionam pe moment si neconvingator o problema atat de sensibila. Probabil ca OUG privind gratierea unor pedepse va fi adoptata si va conduce la liberarea a cca. 2.000 de detinuti si 20.000 – 30.000 de persoane supravegheate, insa, fara ca mecanismele inflationiste sa fie reglate, aceste cifre se vor regasi inapoi in statisticile penitenciarelor si serviciilor de probatiune in maxim un an. In aceste conditii, nu este oarecum de inteles de ce unii comentatori acuza puterea ca nu face decat sa isi ‘spele acolitii’ si nu sa rezolve cu adevarat o problema grava a societatii romanesti? Nu este atunci legitim sa ne intrebam daca, prin aceasta ordonanta de urgenta, nu suntem in prezenta unei utilizari abuzive a puterii executive?

Prof. univ. dr. Ioan Durnescu Universitatea din Bucuresti

Distribuie acest articol

48 COMENTARII

  1. Wow, deci exista asa ceva CPT (Comitetul pentru prevenirea torturii) ?!? :) Am verificat sa nu fiu cumva pe kmkz. Deci comitetul toata ziua verifica statul/inchisorile/etc sa nu cumva sa tortureze? :)

    • CPT functioneaza ca structuraA Organizatiei Natiunilor Unite ( ONU) si monitorizeaza si fenomenele de supraaglomerare din penitenciare in diverse tari. Se apreciaza ca nu numai amenintarile si violentele fizice constituie TORTURA ci si conditiile de detentie sub un stanard minimal de ”confort”. **** Un raport CPT de prin anul 1988 aprecia ca la Jilava si Codlea (nu Coldea, el era licean ….Codlea….orasul si respectiv Penitenciarul cu acelasi nume) conditiile de detenție erau ”o ofensa la adresa demnitatii umane”. Pe atunci Romania se indrepta spre maximul istoric de peste 53 000 de detinuti , iar locurile de detinere erau cam cu O TREIME MAI PUTINE DECAT AZI. Astazi numarul de detinuti din Ro a ajuns la jumatate , aproximativ pe la 26000, daca nu ma insel. Nimeni nu a venit sa mangaie Romania pe crestet si sa-i spuna ca diminuarea de la 52 la 26 de mii este totusi UN PROGRES formidabil. Stiu ca e vorba de mult timp – aproape 20 de ani – dar tot este formidabil si e greu de afirmat ca se putea face o asemenea resetare fara o oarecare viziune constanta din partea ministrilor justitiei si premierilor care s-au perindat . Spun RESETARE pentru ca sistemul alternativ de executare evocat de articol pur si simplu nu exista in 1988. Erau cateva centre pilot si un imens entuziasm *** Resetarea a fost si la nivelul judecatorilor , care au asimilat noua abordare – inteleg din articol chiar cu foarte mult entuziasm. *** Cum spuneam nimeni nu a venit sa mangaie Romania pe crestet, iar noi intre noi desigur nu am fi vreodata capabili sa recunoastem vreun progres in vreun domeniu. ***Cel mai enervant e ca CEDO a inceput sa pronunte condamnari pentru supraaglomerarea romaneasca fix când supraaglomerarea se redusese la jumatate. . PS Nu cad in capcana idilizarii peisajului. Daca tot admitem ca PARTEA CEA MAI ACTIVA A POPULATIEI Romaniei a fost crunt vaduvita de fenomenul emigrarii, putem deduce ca si infractorii , care tot activi sunt in domeniul lor de afirmare , au luat drumul celei strainatati slabind din elegantele penitenciare vesteuropene sau chiar euroatlantice presiunea asupra închisorilor stramosesti.

      • Nu picați în capcana numerelor. Această diminuare a numărului de deținuți este direct proporțională cu numărul de locuitori ai României. România a pierdut din anii 90 până astăzi câteva milioane de locuitori.

  2. De cand se tot discuta despre supraaglomerarea inchisorilor (cred ca se fac doi ani in curand) si de cand se stie de asta (poate de mai bine de 5 ani) s-ar fi construit destule inchisori,

    • Dacă nici măcar condițiile jalnice din pușcării nu-i mai îndupleca pe oameni să nu devină infractori, atunci nu știu ce i-ar mai convinge.

      • Foarte convingatoare ar fi reintroducerea pedepsei capitale; daca se aplica efectiv celor care au dovedit ca nu se mai pot indrepta, chiar ar putea ramane prea multe locuri disponibile la inchisoare; decat sa deplingeti cu fariseism condtiile din inchisoare, mai bine v-ati gandi sa nu se mai ajunga acolo.

        • Corect ! Asta mi-aduce aminte de doamna Udrea , de doamna Bica si de dl Ghitza – toti de pe orbita lui Traian Basescu si toti potentiali beneficiari ai gratierii, asa incat , in mod natural , domnul Traian condamna cu manie revolutionara tentativa PSD ista de submnare bla bla. Stie el ca fetele lui vor scapa oricum , iar daca se intampla pe barba PSD istilor , de ce nu ar hahai un pic prefacandu-se ca nu-i convine
          Asa si cu reintroducerea pedepsei capitale – s-o reintroduca Dragnea ca sa puata Ncufor sa deplanga RESTAURATIA.

  3. Excelent articol.
    Doar ca cei ce ar putea pune in practica invatamintele nu asta isi doresc prin asa zisa amnistiere…se vede din secretomania lucrului la ordonanta si vedeti si conditiile pt existenta abuzului in serviciu.
    Multumesc pt timpul dvs.

  4. Bun! Nu sunt locuri in penitenciare, trebuie eliberati raufacetorii. Dar ce fac dupa liberare ? Hotii vor fura din nou, talharii vor talhari din nou, ca din ce sa traiasca ? Din ce sa hraneasca copilasii si femeia? Si e mult mai comod sa furi decat sa muncesti. Asa ca vor fura su talhari din nou. Statul ar trebui sa gaseasca modalitait de integrare sociala a acestor oameni, unii analfabeti, necalificati si invatati cu traiul pe spinarea altora.
    Duap parerea mea, gratierea nu va face decat ca va crea un val de raufacatorii care vor apasa pe oamenii obisnuiti pe care cica legea si justitia ii apara. Cum?

  5. Am câteva puncte de comentat.

    Unul este faptul că grațierea colectivă ca măsură pentru descongestionarea închisorilor are meritul ei dar este foarte limitat și utilizat în cazul atingerii unei coeziuni sociale. Dacă sistemul penitenciar a devenit subdimensionat (din cauza unei creșteri a criminalității sau a creșterii randamentului aparatului de justiție), grațierea colectivă rezolvă doar pe termen scurt problema, închisorile urmând să se umple din nou. Este concluzia unui cercetător din Germania:

    MAX PLANCK INSTITUTE
    FOR FOREIGN AND INTERNATIONAL
    CRIMINAL LAW
    Hans-Joerg Albrecht „Prison Overcrowding – Finding Effective Solutions”
    „4.4.10 Amnesties and Collective Pardons
    When addressing prison overcrowding sometimes amnesties and collective pardon
    are applied which are deemed to be problematic from the viewpoint of recommendations
    as well as the perspectives of principles of sustainability, rule of law and
    separation of powers. Amnesties usually have rather short-lived effects on prison
    populations. They do not affect root causes of growth and result in short-term improvements
    which fade away shortly after implementation if nothing else changes.
    Large-scale amnesties reportedly have been used in Zimbabwe several times during
    the 1980s and 1990s to bring down the size of the prison population, however, despite
    significant short-term decreases in the population, empty prison cells have
    been filled308. Italy saw a major amnesty in 2006 as a response to prison capacity
    problems which in fact emptied the prisons, but resulted also in mistrust and insecurity
    in the public309. A policy of granting amnesty had been implemented in
    South Africa. Here, too, the impact was short-lived.
    Amnesties certainly have their role to play as an instrument to settle large-scale
    conflicts and to pacify a country where a significant potential of conflict escalation”

    Al doilea punct pe care vreau să îl comentez este latura politică. Primul a fost despre latura tehnică a problemei. Potrivit informațiilor publice, există cca 27000 de locuri în sistemul penitenciar și cca 33000 de deținuți. Deci un deficit de 6000 de locuri. Alții spun de 9000…
    Iată cu ce se ocupa ministrul tehnocrat (deci high quality) Raluca Prună și cum intenționa descongestionarea.
    4 nov 2016: Ministerul Justitiei condus de Raluca Pruna propune reducerea pedepselor cu 10% pentru toti condamnatii incarcerati in conditii inumane: „Pentru fiecare perioada de 30 de zile executate in conditii necorespunzatoare, se considera executate, suplimentar, 3 zile din pedeapsa”.

    Un scurt calcul matematic. Costurile de construcție și de operare pentru o închisoare de 1000 de locuri le luăm de aici, din Noua Zeelandă:
    „Wiri Prison will be a 960-bed prison and will open in 2015.
    The consortium to build and run the prison will include Serco, which manages Mt Eden Prison.
    The cost of Wiri prison will be capped at $900 million, including capital and operating costs over the 25-year contract.”
    Evident că nu putem lua costurile de operare de acolo ci le vom reduce de 4-5 ori aici. Avem 900 mil / 25 ani = 36 mil $ / an -> cca 7-8 mil $ în România. Dacă mai reducem și standardele de confort puțin, poate o scoatem la 5 mil $ / an pentru 1000 de locuri.

    Guvernul, pentru a rezolva în sensul pe care grupul din piața din seara aceasta îl dorea, fără grațiere, are nevoie să scoată cam 30-40 mil $ / an.

    Cu aceste cifre în cap, nu este penibilă propunerea tehnocraților? Dna Prună, dle Cioloș, nu ați găsit 30 de mil $ în buget, dacă tot ați terminat execuția bugetară sub deficitul propus, pentru a construi 4-5 închisori noi? De ce nu ați făcut acest lucru cât timp ați avut comanda, mai bine de un an?
    “Conditiile din penitenciare sunt grave de 26 de ani. Am considerat ca am datoria sa revizitez o serie de penitenciare, monitorizam acest sector din partea Comisiei Europene. Am revazut o parte dintre ele si m-am lamurit”, a declarat luni Raluca Pruna, dupa un briefing la sediul ministerului. Raluca Prună, deși nu excludea măsura grațierilor colective, a sfârșit prin a nu face nimic.

    Pentru un partid politic, misiunea de a construi închisori este un ingrată. Nu este pe lista de priorități a societății. Nu o poți folosi ca pe o realizare în campania electorală. Iată motivele pentru care PSD ar recurge la grațierile colective, nu la cheltuirea banului public.

    Daca tehnocratii nu au fost buni de nimic, politicianismul interesat al PSD nu place unei parti a societatii, ce ramane de facut? Militeaza oare cei din piata pentru a scoate 30 de mil $ din buzunar pentru construirea de inchisori noi? Ca de lozinci stupide și de oameni manipulați să apară în piață m-am săturat.

    • printre postacii de partid e mare vanzoleala ” ce mai freamat ce mai zbucium „, ca platim la cedo 80 de miloane anual , nu ar fi mai bine sa dam 30 si sa rezolvam problema? si cei care au de facut puscarie sa faca puscarie nu „sa-i iertam ca poate se indreapta”?

      • @Mihai, afirmația referitoare la 80 de catralioane îi aparține tehnocratei Raluca Prună
        22 iunie 2016, Raluca Prună la hotnews „Noi va trebui, cel mai probabil, sa platim celor condamnati cu executare intr-un penitenciar, o suma de bani pe zi. In Italia a fost 8 euro. Am facut un calcul, eu am avansat o cifra – 80 de milioane, e foarte mica cifra. Deci s-ar putea sa fie mai mult de 80 de milioane de euro pe an in cazul in care primim o asemenea decizie pilot. ”

        De acord cu întrebarea ta din final. Același lucru am spus și eu.

    • Dăm amenda din prejudiciile recuperate și ne mai rămîn >1mrd euro, dect să le arătăm,eliberîndu-i, că pot să repete faptele nepedepsiți! (nepedepsiți pt că ar fi eliberați și ar urma și să rămînă cu ceea ce au fuart – asta ar fi chiar invitație la furturi și mai mari!!!)

  6. Ironia sorţii este că prin anii ’90-94 ( imi amintesc bine?) parlamentarii, pentru a da o satisfacţie populaţiei revoltate de corupţia care începuse să se manifeste, a mărit pedepsele, mai degrabă arbitrar pentru multe tipuri de infracţiuni. Ei au socotit atunci că nu îi doare mâna, pentru că justiţia era controlată de ei drept pentru care nimeni nu ajungea să fie judecat pentru acele fapte ( cel mult de la „concurenţă”, ceea ce era bine pentru ei, puteau să înfunde un adversar mult şi bine). Dovadă că, dacă cumva Dumnezeu există, are un deosebit simţ al umorului….

  7. N-am citit proiectul ordonantei, dar, venind de la PSD (si ALDE Tariceanu – anexa PSD), n-aveam nicio indoiala ca e o ordonanta care SE PREFACE ca face ceva bun si folositor, nu o ordonanta care chiar face ceva bun si folositor.

    Infestat fiind de politruci fara pregatire profesionala solida in domenii reale (altele decat politica combinatiilor, adica), PSD nu poate avea in vedere decat interesele de grup, de partid, dar, fiind un partid social(ist), trebuie macar sa mimeze ca are in vedere interesele „poporului”. Disperati fiind sa ajunga in pozitia din care pot baga pumnul in gura Justitiei, pesedistii si ai lor au promis marea cu sarea celor care i-au votat cu veselie. Pana sa se prinda alegatorii ca viata nu-i chiar asa de roz sub PSD, penalii (pe care au cam inceput sa-i stranga de gat cravatele de matase) se grabesc sa-si vada implinite visele umede de amnistie si gratiere. Cam despre asta imi pare mie ca este vorba, in aceata OUG.

    Fiindca tot au nevoie de bani la buget ca sa-si multumeasca alegatorii, pesedistii si ALDE Tariceanu ar putea concepe o lege care sa spuna asa, de exemplu: „Condamnatii care au executat jumatate din pedeapsa, s-au comportat exemplar in inchisoare si au returnat integral prejudiciul provocat, pot opta pentru rascumpararea zilelor ramase de executat la pretul de 200 RON pe zi (de exemplu) si pot fi eliberati dupa ce fac plata zilelor respective”. Condamnatul cu dare de mana cumpara zile in libertate, statul incaseaza niste bani (din care sa plateasca ajutoare sociale, de exemplu), prejudiciile sunt recuperate, inchisorile se mai descongestioneaza… Adica, o situatie win-win-win. Nu mai urla nici „o anumita parte a presei”, nu mai ies nici oameni in strada si toata lumea e multumita.

    Cum va suna? :)

    • Haios. Suna interesat. Atata doar ca cea mai mare parte dintre acestia daca chiar „au returnat integral prejudiciul provocat” (pe bune si cinstit), nu ar mai avea de unde sa scoata cei 200 Lei / zi. :) de fapt cautiunea este prevazuta de lege sub o alta forma.

      Mai in serios, consider ca detinutii „de lux” care au sifonat averi uriase din conductele statului, arata de la distanta, mult mai bine si corect in libertate, platitori de taxe, dupa de li s-a confiscat si valorifica absolut totul, mai putin o camera de locuit, patul, si plita de gatit, prestand in mod obligatoriu munca remunerata in folosul comunitatii. Suna fair-play.

      • Eu cred ca cea mai mare parte au „picat” pentru doar o parte dintre faptele comise, asa ca au din ce sa-si rascumpere libertatea. Justitia nu reuseste sa descopere si sa pedepseasca tot. Amititi-va ce a spus Sorin Vantu, referitor la faptele pentru care nu a fost pedepsit (mai multe decat cele pentru care a fost tras la raspundere)… :)

  8. Poate ar fi interesant ca cineva care are acces la surse de informatie sa analizeze si istoricul aparitiei si escaladarii problemei suprapopularii penitenciarelor si a adresarii catre CEDO de catre detinuti din Romania.
    Din datele articolului inteleg ca problema a inceput prin 2012 in atentia CEDO. Sa inteleg ca inainte de 2012 (anul aparitiilor primelor sentinte in dosare cu oameni important, nu spui cine) in penitenciarele Romaniei curgea lapte si miere sau ca brusc condamnatii de drept comun din penitenciare au capatat inalte competente juridice in a se adresa CEDO? Pariul meu este ca, la o cercetare mai atenta, vom descoperi ca brusc, o gasca de avocati au capatat o ciudata pasiune pentru amaratii din penitenciare, ceva in genul Piperea pentru „amaratii” care s-au imprumutat in franci si care acum vor ca noi ceilalti sa le platim creditele. Atat ca, spre deosebire de cealalta, gasca asta nu-si face reclama la televizor.

  9. Cei de la CEDO sant interesati mai mult de puscariasi care au facut niste fapte urate. De ce nu vin cei de la CEDO sa vada cum locuiesc multi dintre cetatenii saraci care traiesc si cate 4-5 persoane intr-o camera de 10-15 mp.
    O sa fie surprinsi cand o sa gaseasca mai multi decat criminalii,borfasii si hotii din peniteciare.
    Eu nu cred ca cei pedepsiti se duc in statiune . Cei de la protectia animalelor lupta pentru dreptul cainilor care au mai multi bani alocati decat numerosi cetateni. Ce democratie este asta in care puscariasii si cainii au mai multe drepturi decat multi oameni obisnuiti a caror vina este ca s-au nascut aici.Doamne ajuta

  10. Excelent articol!
    Daca revizuirea legilor este facuta pentru romani si nu pentru interese marunte de grup, ar trebui avute in vedere punctele discutate in articol:
    – privarea de libertate trebuie sa fie in primul rand un mod de recuperare a prejudiciului produs, un mijloc de reeducare si secundar un mijloc punitiv;
    – amnistia si gratierea in masa inseamna o negare a actului de justitie (o proportie semnificativa a hotararilor judecatoresti nu ar fi fost corecte)
    – pentru cei care nu au comis violente, violuri, un regim deschis si o reducere a pedepsei nelimitata si egala cu numarul de zile lucrate ar fi binevenit (asta asigura ca cel putin jumatate din pedeapsa este executata)
    – obtinerea unei derogari de la CEDO ca regimul de detentie „deschis” (incarcerare doar in orele nelucratoare) sa nu fie inclus in calculul spatiului de 4mp/detinuti; amenzile evitate ar putea fi folosite pt RFID/GPS
    – pentru lucrari de interes public (deszapezire, curatire si reamenajare de locuri publice, munci agricole pt rezerva de stat, etc.) salariul sa poata fi jumatate din cel minim, sau fara plata din partea angajatorului a taxelor, contributiilor sociale, etc
    – pentru cei care au fraudat banul public (inclusiv coruptie) sau furat de la privat, masurile de scadere a pedepsei sa fie valabile doar dupa recuperarea prejudiciului material
    – pentru cei peste 60 ani, gravide, copii in intretinere, aplicabilitatea clementei sa fie facuta la momentul producerii infractiunii, nu la momentul aparitiei legii
    – prevederile noii legi sa nu afecteze anchetele in curs de desfasurare si sa nu aibe caracter retroactiv (anularea efectului unei legi anterioare prin care a fost facuta condamnarea)

  11. Din intreg articolul, de altfel bine scris, mi-a atras atentia in mod special urmatorul paragraf: ” Stim deja din studii criminologice ca efectul de descurajare (engl. deterrence) al pedepsei cu inchisoarea este aproape nul. Despre recidiva dupa inchisoare nici nu mai trebuie sa discutam”.

    As vrea sa vad din partea autorului o trimitere la bibliografie / articole / lucrari stiintifice care sa sustina aceasta afirmatie, foarte importanta si care altfel trebuie luata „cu un gram de sare”.

  12. Am postat aici un comentariu in care sugeram o alternativa la OUG despre care vorbeste toata lumea.
    Comentariul era scris in termeni corecti si civilizati, dar putea fi interpretat ca ironic, pe alocuri, la adresa PSD si ALDE. Comentariul respectiv nu mai apare nici ca fiind „in asteptare”, deci deduc ca a fost eliminat, dar nu-mi dau seama din ce motiv. Sper, totusi, sa fie doar „a glitch” si nu un semn ca cenzura politica exista pe contributors.ro.

    Reiau, mai sec, ideea principala, poate de data asta trece comentariul:
    O.U.G. ar putea sa sune astfel: „Condamnatii care au efectuat jumatate din pedeapsa, au returnat integral prejudiciul cauzat (daca a fost vorba si de prejudiciu) si au avut o comportare exemplara in penitenciar isi pot rascumpara zilele ramase de executat, partial sau integral, la un pret de 200 RON / zi.”. Descongestionam inchisorile, aducem ceva bani la buget, se bucura de libertate mai devreme detinutii cu dare de mana, iar opinia publica nu se scandalizeaza. Win-win-win-win…

    • …cel care plateste integral prejudiciul cauzat nu ar trebui sa faca puscarie, in cel mai rau caz pedeapsa cu suspendare sau monitorizare.
      Mai mult, cuiva care a escrocat/furat/fraudat ar trebui sa i se dea prilejul in arbitraj sa isi recunoasca fapta si sa restituie integral prejudiciul, plus amenda si dobanda) si in cazul asta sa nu faca deloc inchisoare.
      In caz contrar ar trebui confiscare extinsa (pe traseul banilor), plus executare la orice munca cu sechestrarea salariului si cazare in penitenciar pana la recuperarea prejudiciului .
      Restituirea prejudiciului trebuie sa fie focusul, apoi reabilitarea dupa restituire, si in ultimul rand pedeapsa cu inchisoarea, altfel orice functionar ar frauda stiind ca daca fura. dupa cativa ani de inchisoare ar ramane cu mai multi bani decat salariul castigat intr-o viata de om

      • Hmmm… Nu prea inteleg logica dumneavoastra… Eu as zice ca e obligatoriu sa faca puscarie. Fara puscarie, tentatia ar fi mare si ar fi mult mai multi amatori de furaciune… „Care-i cel mai rau lucru care mi se poate intampla? Sa-mi ia banii. Asta e, mi-i ia, mai incerc si a doua oara si a treia oara, poate nu ma prind” – cam asa ar gandi multi. E obligatoriu sa execute cel putin jumatate din pedeapsa… si nu in inchisori de trei stele… :) Inchisoarea are rostul ei…

        • articolul incearca sa aduca solutii constructive la o problema (supraaglomerarea puscariilor) pentru care Romania plateste despagubiri la CEDO.
          Este de remarcat (din alte comentarii postate) ca aceste procese au coincis cu arestarea unor politicieni-escroci si ca nimeni nu a reclamat la CEDO conditiile necivilizate din multe spitale din tara (probabil pentru ca decidentii se pot trata in strainatate) si conditiile mizerabile in care traiesc majoritatea romanilor din mediul rural, multi din care ajung cu greu la spitalul judetean respectiv cu gandaci, toalete insalubre, dezinfectanti diluati, tratament cu materialul clientului, etc.
          Scaderea numarului de „internati” e cel mai rapid si usor de facut in conditiile in care construirea de noi inchisori sau reamenajarea unor cazarmi e mai scump si mai lent.
          Un regim „deschis” (incarcerare doar in orele nelucratoare) e util doar daca CEDO aproba ca acest tip de detinuti sa nu conteze la calculul m2/detinut.
          Recidivistii sunt pedepsiti aspru, iar o pedeapsa suspendata sau cu regim deschis/monitorizare e tot o pedeapsa care are repercusiuni chiar si dupa recuperarea prejudiciului. Returnarea prejudiciului separa un om cinstit care a gresit de un escroc (in Biblie pentru gratiere cel care a gresit trebuie sa returneze suma respectiva PLUS 20%, si asta cred ca e mult mai bine decat orice inchisoare)
          Altfel, ar fi nedrept ca Gica Popescu sa faca puscarie dupa plata prejudiciului si fiind printre putinii romani care a facut multi conationalii mandri, in timp ce altii care au furat si fura cu nerusinare vietile si viitorul romanilor sa fie scapati/gratiati in special in conditiile in care recuperarea prejudiciului e tacuta sub tacere.

          • Nu cred ca o lege se poate concepe cramponandu-ne de un anume caz. Supraaglomerarea inchisorilor este o tema pe care PSD a prins-o din zbor si s-a decis sa o foloseasca ca argument pentru modificarea legii. Argument pentru bizoni, as zice…
            Cat despre Gica Popescu, romanii au o vorba: „Cine se amestecă în troacă, îl mănâncă porcii”… Nu trebuia sa se amestece cu „porcii”… mai ales ca nu era stramtorat si nu avea nevoie de milionul ala…
            Si Gica Hagi a adus bucurii romanilor si nu s-a amestecat cu „porcii”, desi are relatii personale cu unii dintre ei…

    • De acord cu propunerea, doar ca vor sari anumite grupuri interesate si vor spune ca este discriminatorie (vor putea beneficia de acest OUG doar persoanele bogate)

      • In cazul asta „doar persoanele bogate” inseamna doar cei care au realizat suficient de mult prin furt, incat sa-si permita sa plateasca taxa de protectie impotriva legii, care se aplica pentru „prosti”.
        Asta nu e discriminare – este doar selectie naturala: ori ai snaga sa furi ca lumea, ori dispari sau te lasi si te apuci de munca cinstita (fereasca SF)

      • Sa sara!… :)
        Nu trebuie sa fim toti egali (decat in fata legii). Se pot cumpara zile de vechime pentru pensie, de ce nu si zile de libertate?… Inteleg ca, muncind, detinutii isi pot reduce pedeapsa (comparativ cu cei ce nu muncesc in puscarie)… ar trebui ca cei ce nu pot (sau nu vor) sa munceasca sa se simta discriminati?…
        Unul sau mai multi juristi destepti, eventual in colaborare cu Curtea Constitutionala, pot scoate o lege de genul asta, care sa fie fezabila si inatacabila…

  13. exista elberare conditionata si exista gratierea de catre presedinte , ce o tot scaldam , e clara dedicatia si cui se adreseaza cele DOUA ! atentie ca-s doua ordonante!

  14. Se stie deja ca un participant agresiv la trafic, odata ce se afla in alte tari va conduce corect… Tot in aceste tari, cei care calatoresc fara bilet sunt foarte putini.
    Ei bine da, nu e spiritul civic implicat. Ci constientizarea simplului fapt ca probabilitatea de a fi sanctionat este una foarte mare. In contrast cu ce se intampla in Romania. In extenso, cand ne referim la infractiuni functioneaza acelasi mecanism. Prevenirea. Ar trebui sa se faca referire si sa fie adusa serios in centrul atentiei. E mai simplu sa trimitem considerabil mai putini infractori si contravenienti in penitenciare. Fondurile necesare (cazarii in noi hoteluri) pot fi utilizate pentru modernizarea si perfectionarea metodelor de descurajare si prevenire. Altele decat banalele mesajele de tipul „atentie la buzunare” sau „incuiati bine usa”. Formularea populara, „frica pazeste pepenii” a fost si este cat se poate de clara.
    In tarile despre care se face referire in articol, amenzile pentru incalcarea legii vin direct acasa cu o rata foarte mare de succes contribuind la rotunjirea fondurilor. La fel, controlorii si oamenii legii din teren nu iarta nici o abatere, in plus au si POS bancar asupra lor pentru fluidizarea incasarii amenzilor.
    Ma intreb de multa vreme, oare cine ne impiedica in Romania sa procedam aproximativ la fel in zona publica. Nu e de loc sofisticat. La urma urmei, marile investitii private: mall-uri, magazine, banci, obiective turistice, dispun in cea mai mare masura de metode de supraveghere si prevenire cat se poate de functionale si actualizate tehnologic.
    Asta fara sa mai socotim cate vieti ar fi crutate din accidentele rutiere care se produc din acelasi motiv descris la inceput.

    • P.S.

      Cu alte cuvinte, un potential infractor din tarile cu care -a facut comparatia in articolul foarte bine documentat, isi va declansa mai greu decizia de a incalca legea, fiind implicat un factor de risc mult mai mare fata de cel existent in Romania.

  15. Vorba unui contemporan din curtea de conturi, „parerea mea”:
    Ordonantele pe care vor sa le dea guvernantii sint o mizerie.
    Au fost alesi dupa zicala „sa punem lupul cioban la oi”. Sa ne dea si noua niste miei (scuzati, n-am gasit alta rima :P )
    Exista insa o initiativa ,nu chiar de demult, cind un ministru al Justitiei a pronuntat anatema, cu gratierile; va amintiti revoltele din penitenciare? Si ca „am mintit (la UE sau CEDO) ca vom face puscarii”?
    Coalitia la guvernare o sa bata toba ca au fost alesi si ca actioneaza nu doar in baza unui mandat („dat de popol” ;) ), ci si din cauza conditiilor mizerabile din detentie.
    Si da, ei au fost alesi, caci ceilalti 60% au stat acasa, si acum se grozavesc cu iesirea in strada.
    Un fel de „dupa razboi multi viteji…”
    Victoria PSD se datoreaza si Haznalei 3, si canalului Guita tv, dar si jurnalistilor care au dezbinat dreapta pina la sfisiere.. Dar se pare ca ne place sa bocim.
    Culegem ce-am ales (stiu ca sint enervant, dar nimic neadevarat).

    • @victor L
      Am si eu o mica campanie si incerc sa „bat” in cei pentru care am oarecare consideratie:
      Nu mai „bateti” in aia 60% care nu au votat. Nu va legati sperantele de ei fara rost daca nu se preocupa nimeni sa-i captureze. Ei sunt, pana una-alta, tot in grupul „sa ni se dea”, doar ceva mai lenesi decat votanii psd!
      Cei care nu asteapta „sa ni se dea” fac ceva, se framanta in fiecare moment si, majoritatea covarsitoare dintre ei, vin si la vot! Intre treburile care ii tin in viata, mai si voteaza – au opinie. Astia lucreaza, FAC (actioneaza) pentru ei sau pentru cei din jur, dar nu asteapta cu caciula in mana sa primeasca. Din pacate nu sunt destui, asta e tragedia. Cei 60% pe care ii tot combateti ca n-au votat si ne-au lasat in laba psd-ului nu ar fi votat in ruptul capului pentru o varianta care implica sacrificii.
      Daca aparea Boc pe toate canalele si spunea ca trebuie sa strangem cureaua ca e greu si o sa fie si mai greu daca nu punem osu’ la treaba, in cel mai bun caz 60% schimbau canalu’. Daca vine Dragnea si zice ca „o sa dea”, jumatate din aia 60% nu-l cred 100%, dar nici nu se sinchisesc sa dea cu el de pamant, ca, macar nu-i pune la treaba si, poate, mai ramane ceva de rontait pana la Judecata de apoi.

      • @ donquijote,
        sa zicem ca ai dreptate, si ai, pe ici pe colo, prin partile esentiale, dar nici cu indulgenta nu ii pot privi.
        Pe cei 60%.

  16. Problema este prost/incorect/nedrept pusă din start!
    „Penitenciar” vine de la recompensă sau de la PENITENȚĂ?! E simplu: nu le convine, să se comporte a.î. să nu ajungă acolo (exclud cazurile – sper să nici nu existe! – de erori judiciare).
    Dar problema spitalelor a rezolvat-o vreo guvernare?!?!?!
    La închisoare ajungi benevol, putem spune (ca urmare a acțiunilor proprii), spre deosebire de spital, unde poți ajunge ca urmare a acțiunii altora (poate chiar a celor care plîng că n-au condiții în pușcării, de parcă i-am trimis noi acolo și noi trebuie să-i ținem la pension)!!!

  17. Sunt tot felul de amarati cu pedepse usoare pentru fapte minore a caror gratiere colectiva ar fi binevenita.

    Problema e ca nu doar de acestia e vorba.

    ===

    Si bine, am inteles ca mai trebuie locuri in inchisori. Bugetul pe 2017 include noi inchisori? Sau continuam sa ne plangem?

    Cand se vor darama de tot toate cele pe care le avem, ce vom face?

    • Onorabilii guvernanti n-au niciun interes sa prevada bani in buget pentru inchisori, daca vor sa se foloseasca de argumentul supraaglomerarii… Dar eu as dona bucuros niste bani pentru un fond special, destinat construirii unei inchisori. Parca si vad un poster mare, prin statiile de metrou, cu „figuri celebre” in spatele gratiilor si cu un text de genul:
      „Dati doi lei sau chiar o mie,
      Sa le facem puscarie!”
      Sau, de ce nu, poate vreun roman ce apare prin topul „Forbes” se gandeste sa investeasca intr-o inchisoare particulara, care sa aduca chiar si profit… :)

      • Ce ziceti de un program „prima celula” care sa faciliteze accesul in puscarie pentru prima infractiune, apoi o data aclimatizat cetateanul, sa aiba timp sa se lucreze urmatoarele dosare?
        Ca niciunul nu se opreste la prima infractiune, dar intre timp ajunge in Parlament si ncepe sa dea legi ca sa-si spele cazierul.

  18. Indiferent de ceea ce se spune, problema condițiilor inumane din pușcării este reală. Însă, la fel de reale sunt si problemele din sistemul de sănătate, din educație. Apoi, vorba unui comentator de mai sus, sunt români care trăiesc în aceleasi conditii si nu au gresit cu nimic. Se vede treaba ca anii trec (eu zic sa-i numar din ’45 încoace) si îmbunătățirile in sistemele elementare (sănătate si educatie) se lasă asteptate, darămite in sistemul de detenție. Se poate pune problema priorităților?. Necazul este faptul ca nu există un similar al acestui organism de control al respectării drepturilor omului aflati in sistemele de penitenciar (supraveghează sistemele de detenție din lumea civilizată , fiind foarte influente in acordarea rating-urilor referitoare la respectarea drepturilor omului) care sa tragă statul român de urechi pentru probleme masive din sănătate si educatie care afecteaza grav infinit mai multi români. Vorba marelui actor:” asa este in tenis”

    • Ar fi corect, daca ar fi voba despre asta, dar problema conditiilor din penitenciar s-a pus abia dupa ce, de exemplu, o doamna suficient de influenta s-a plans ca nu se poate bucura de intimitate cand isi schimba sutienul sau sade pe veceul turcesc, sau cand vreun (fost) mare mahar – care putea, de exemplu, sa adoarma de beat la volan stand la semafor, fara sa-l supere nimeni – a facut o criza (reala, cu certificate medical in regula) fiindca, dupa ani de zile in care era mai tare decat dumnezeu, nu dadea socoteala nimanui, s-a trezit in detentie. Trebuie sa-i intelegem si pe ei ca, de – oameni sunt! Daca au puterea, de ce sa nu o foloseasca?

  19. supraaglomerarea este si o rezultanta a fricii cu care lucreaza cei din puscarii. lipsiti de initiativa, slugarnici, lucrand cui gandul mai degraba la justificare decat la afirmare cadrele dau amanare si astfel detinutii primesc luni si ani suplimentari la liberarea conditionata si la trecerea in alte regimuri. la galati, un mic experiment a aratat ca intr-un an de zile s-a redus populatia penitenciara cu aproape 80 de oameni. dupa care a aparut stirea – mai usor ca ramanem fara detinuti. sistemul care se autointretine si nu vrea sa piarda oameni.

  20. povestea cu gratierea este falsa. nu sunt multi beneficiari, la fel cum nu este o sansa data celor care au venit in penitenciar prima data. de 4-5 ani nu mai vin in penitenciar decat recidivisti. justitia a incercat sa le dea o sansa prima data condamnandu-i cu suspendare. s-a ajuns la 2 – suspendari pana sa vina in puscarie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ioan Durnescu
Ioan Durnescuhttp://contributors
Conf. Dr. la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala din Universitatea Bucuresti. - Universitatea Al I Cuza Iasi, 1993-1997 - Diploma de licenta in Asistenta Sociala - Universitatea din Bucuresti, 1998-1999 - Master Politici Sociale - Universitatea Nicolae Titulescu Craiova, 2000-2005 - Diploma de licenta in Drept - Universitatea Al I Cuza Iasi, 2001-2006 - Doctorat in Sociologie Numeroase lucrari si volume aparute in Romania si in strainatate.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro