vineri, mai 7, 2021

Sabia cu două tăișuri: revolta jurnaliștilor împotriva sistemului

Se întâmplă lucruri alarmante în societatea românească: o neliniște ațâțată de nerușinarea clasei politice face ca jurnaliștii să părăsească rezerva propriei misiuni, de a informa publicul, și să treacă la acțiune. Liviu Avram, redactor-șef adjunct al ziarului Adevărul, a încercat în mod admirabil să determine desfășurarea alegerilor locale în două tururi. S-a înscris pur și simplu în cursă ca să se poată adresa Curții Constituționale. CCR a respins sesizarea, dar cel puțin a încercat. Partidele au dat din gură prin liderii lor văicărindu-se că e atacată democrația prin legea electorală actuală, dar n-au acționat la timp, demonstrând încă o dată că le guvernează demagogia. Moise Guran, realizatorul popularei emisiuni Biziday, mutată de la TVR la Digi24, chema săptămâna trecută oamenii la protest:”Să ieșim în stradă, dacă asta au vrut. De data asta cu o cerere mai concretă decât schimbarea clasei politice pe care am cerut-o după Colectiv. Să cerem dizolvarea Parlamentului. Se poate. Să cerem guvernului, urgent (de data asta urgența unei ordonanțe este de ordin medical) o nouă lege a sănătății, reorganizarea ministerului Sănătății, noi reguli pentru Direcțiile de Sănătate Publică, Spitale, Laboratoare și așa mai departe.Ca jurnalist, fac un apel la societatea civilă… să se implice în organizarea unor astfel de proteste, pașnice, civilizate, care să aducă în stradă cât mai mulți cetățeni serioși, plătitori de taxe, de CASS, oameni cu copii, sau fără, dar oameni interesați de însănătoșirea la propriu și la figurat a acestei societăți aflată în moarte clinică”, spunea jurnalistul pe blog. Cătălin Tolontan, redactor-șef la Gazeta sporturilor, a ieșit public, după ancheta falșilor dezinfectanți din spitale care a dus la demiterea ministrului sănătății, pentru a sublinia vinovățiile și corupția neasumate de guvernele perindate la putere. ”DNA nu va salva niciodată România și nici o țară nu se salvează așteptîndu-și salvatorii”, este îndemnul său indirect la mobilizarea societății civile. Ici-colo, în presa de provincie, se aud voci din rândul jurnaliștilor cerând cetățenilor să iasă din inerție și să respingă actualele găști politice marcate de corupție, cupiditate și interese oculte.

Ce i-a apucat pe jurnaliști, incapabili ca breaslă să facă ordine în ograda proprie, drept care mulți au fost asociați cu una sau alta dintre taberele aflate în competiția electorală, dedublați adesea în consultanți politici pentru unii candidați, în disprețul eticii profesionale? N-au dispărut aceste rele conduite din mass-media, care își caută scuze în slaba finanțare și pumnul patronal, dar fenomenul chemării la acțiune împotriva sistemului, lansate de jurnaliști cu influență, există. E un fel de disperare în fața clasei politice penale care își croiește netulburată privilegii, schimbă legi pentru a anihila lupta anticorupție, elimină competența, competiția cinstită, accesul la decizie. Este și deziluzia în fața apatiei sociale. Jurnalistul este și el cetățean. ”Mi-ar fi rușine să mă uit în oglindă sau în ochii copilului meu dacă aș accepta că războiul e pierdut, dacă aș fi eu însumi un defetist așteptând să-și înțeleagă înfrângerea”, mărturisea Moise Guran.

Încurajările și chemarea la acțiune împotriva sistemului n-au avut cine știe ce ecou, însă au dat idei mediilor implicate politic până în gât. Ce-ar fi să dăm jos Guvernul Cioloș, și-or fi spus Antenele, România TV și altele la fel, angajate în dărâmarea justiției, a DNA, ANI etc. Mai ales după ce președintele Iohannis s-a dezis la Timișoara de Guvernul Cioloș, a început și Realitatea TV prin vuvuzelele sale atacul la tehnocrați. Mobilul este preluarea organizării alegerilor de către partide, PSD fiind în pole position. Sincronizarea presă-politicieni se dovedește perfectă: penalii Dragnea și Ponta au scos sabia din teacă declarând la Antena 3tehnocrații sunt foarte slabi, nu își iubesc țara” iar acest guvern ”catastrofal” trebuie dat jos, iar mass-media aservită s-a mobilizat pentru a manipula oamenii să iasă în stradă. Sună la fel, dar are alt scop: nu pentru democrație, ci pentru interesele găștii politice, fiindcă ”miroase iar a <marțea neagră> ca în 2012”, cum observa jurnalistul Dan Cristian Turturică. Prin urmare, două televiziuni de știri au ignorat o vreme demiterea ministrului sănătății pentru a continua atacurile la adresa premierului, o alta a minimalizat prezența oficialilor guvernului Cioloș la Deveselu, mediile publice au fost lovite de timiditate pe subiect. În horă se prind adesea voci consacrate ca Ion Cristoiu (mai nou specializat în atacul la DNA) sau C.T.Popescu jurnaliști care, pentru a face mai spectaculos scrâșnetul, dau cu guvernul de pământ făcându-l vinovat de toate relele și uitând de păcatele celor anterioare. Critica e bună dacă e pusă în contextul corect. Ieșirea în forul civic a jurnalistului comportă riscuri: viclenia politicienilor poate transforma orice intenție onorabilă într-un instrument de prostit lumea în folos propriu.

Articol apărut în revista 22

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Aveti multa dreptate, dna Brindusa Armanca.
    Si ceva nedreptate in spusele dvoastra.
    CCR nu „a respins sesizarea”, ci a constatat ca nu este neconstitutionala si nedemocratica alegerea intr-un singur tur a edililor locali. Ca e rea si nereprezentativa, e alta poveste, asta implica interesele politice ale celor ce au votat; ipocritii de liberali s-au dat fecioare dupa ce au votat pentru un singur tur.
    NB,
    nu sint atit de entuziasmat, ca dvoastra, de trezirea unor jurnalisti si lupta lor cu cancerul politic si coruptia. Enteresul poarta fesul. Si se vede :P
    Ar trebui sa faca si ceva curatenie prin divizia de lichele din mass media. Dar, vorba populara, corb la corb nu-si scoate ochii.
    Prostirea multimilor nu au facut-o doar politicienii, ci in aceiasi masura, daca nu mai grav (vezi „ati mintit poporul cu televizorul”), mass media.

  2. Stimata doamna, daca „ziaristii” din Bucuresti sunt asa cum ii stim si cum ii vedem,cam cum credeti ca sunt cei din provincie? Daca nu sunt platiti pe la diverse televiziuni si/sau fituici detinute de politicieni sau apropiati ai acestora, sunt muritori de foame. Asa ca, de unde atata speranta?Nu vedeti ca diversi „ziaristi” au ajuns acum pe post de iepurasi pentru diversi politicieni expirati, care se ascund in spatele lor?

  3. Felicitari autoarei, Moise Guran spune bine ca trebuie luptat impotriva politrucilor, insa revendicarile de strada nu duc decat la noi promisiuni si amanari (ce au primit agricultorii dupa doua demonstratii in Piata Victoriei?din pacate manifestarile post Colectiv doar au schimbat coafura guvernantilor, fara substanta tehnocrata sau cetateneasca,…. iar „manifestarea de strada” condusa de Ponta impotriva lui Boc a ajutat cateva sute de mii de cetateni pentru un timp limitat – majorari de salarii si pensii speciale facute cu bani imprumutati).

    Daca GDS, Asociatia 22, Timisoara, M10 si alte grupuri nu se pot coagula intr-o miscare civica unita cu platforma simpla si clara (ex: Transparenta, Merit, Responsabilitate) si sanse de a castiga alegerile, ar mai ramane ca Avocatul Poporului sau Presedintia sa declare nelegitim Parlamentul (apel la Curtea Constitutionala?) pentru ca nu respecta Constitutia Romaniei, conform careia votul cetatenilor (nu al politrucilor) este suveran, iar Referendumul din 2009 face „reprezentarea” legislativa nedemocratica si ilegala. Apoi se pot organiza alegeri locale si parlamentare cu finantare exclusiv publica si transparenta (si fiindca economia „duduie” din nou iar bani publici sunt atat de multi incat pot fi fraudati sistematic).

  4. ce revolta ? lichelele semianalfabete adeptele socului si groazei care tintesc „ratingul” sint jurnalisti/e ? sau fatucele cu pleata lunga si mintea scurta, ce pling mortii accidentelor de pe soselele medievale in „prime” time” ? sau trogloditii ce cheama n studiouri seara de seara toate jagardelele pentru „audienta” ? astia s jurnalisti ? astia nu s decit jalnice marionete, sclavii patronilor si pupatori de dosuri pentr un salariu pe care n ar fi n stare sa l cistige nicaieri altundeva (fara munca, doar din maimutareala). jurnalism inseamna investigatie, spirit de observatie si echidistanta stimata doamna. or, romamania n are asa ceva (cu citeva exceptii) iar starea mizerabila a natiunii se datoreaza n mare parte mass mediei nepropfesionista (scoasa pe banda rulanta in fabricile de diplome), aservita si amorala

  5. Daca e sa iesim in strada, exista si un motiv pentru care sobolanii din Parlament pot fi fugariti absolut legal: referendumul de acum 6 ani jumate prin care s-a cerut legislativ cu 300 de mandate. Pana si Iohannis l-a ignorat cand a promulgat „noua” lege electorala, in fapt cea veche, cu Parlament la fel de mare cat era pe vremea lui Iliescu. Ar fi un punct de plecare in fata carora nemernicii astia n-ar indrazni sa cracneasca.

  6. Solutia la indemana este o campanie internationala cu implicarea revistei Nature ca initiator (sau a altor publicatii care combat fenomenul de plagiat) pentru nerecunoasterea titlurilor de doctor emise de unitatile de invatamant din Romania. De la ce data? Incepand de la data oficiala a semnalarii plagiatului lui Ponta Viorel (fost prim-ministru). Cine are titlul de doctor obtinut fara plagiat si-l poate reconfirma (in eventualitatea ca ar avea nevoie) la o universitate din top 500 care va accepta o procedura de reconfirmare. Sistemul de invatamant a fost adus de Ministrii PSD – Andronescu, Campeanu & Curaj – la un asa nivel de frauda incat a devenit nereformabil.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Voi, treziți-vă!

Cezar Victor Năstase este convins că: ”Dacă s-ar reintroduce pedeapsa capitală aceasta ar trebui aplicată în primul rând cozilor de topor și...

PNRR: Eșecul din spatele unui succes cosmetizat

Pe măsură ce se devoalează noi informații din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se poate observa că acest plan este...

Și în România este confirmat începutul declinului pandemiei Covid-19 (Actualizat)

După o așteptare nu agreabilă, evoluțiile de după 20 aprilie au început să devină pozitive și la nivelul ratelor de mortalitate iar cele două curbe și-au armonizat mișcările descendente. Armonizarea nu a survenit după două săptămâni, cum era de așteptat din evoluțiile anterioare şi din alte ţări, ci după trei săptămâni, cea de a treia consemnând o surprinzătoare recrudescență a mortalității.

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Paștele – Anul II al pandemiei

          După suferința Vinerii Mari, înfricoșați de chinul și moartea lui Isus, apostolii au căzut sub povara descurajării și a fricii. Timp...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro