joi, martie 28, 2024

SACET-urile: noi le omorâm și occidentalii le (re)construiesc

În 1989 toate marile orașe românești aveau un Sistem de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET). Aceste rețele, în timp, au devenit nefuncționale și administrațiile locale au renunțat la ele. Cauzele sunt multe, dar putem enumera câteva: o lipsă de viziune și un management prost ce a dus la disfuncționalități și la lipsa de reparațAii capitale și investiții, o legislație care a dezavantajat consumatorul și un marketing agresiv al distribuitorilor de gaze și a vânzătorilor de centrale de apartament.

Doar câteva orașe din România(1) încă mai dețin un astfel de sistem, din care două ies în evidență: Bucureștiul care deține al doilea mare sistem din lume (după Moscova) dar care poate subcomba oricând și Oradea care are cel mai performant SACET din țară.

Există mai multe opinii, dar cea mai mare „tabără” este a celor care sunt împotriva centralizării distribuției termice. Este de înțeles această poziție, deoarece fiecare trebuie să aibă posibilitatea de a putea să-și administreze consumul.

Autoritățile și specialiștii sunt de acord: centralelele de apartament sunt mult mai poluante(2) și mai puțin economice(3) decât un sistem integrat de încălzire centrală și de distribuție a apei calde.

Termoficarea din România produce pierderi, datorate incompețentei managementului și nu a unei concepții funcționale greșite, incompetență acoperită de subvenții. După ce că sunt puține, companiile termoenergetice aveau în 2015 o datorie de 5,5 miliarde lei, adică 0,75% din PIB(4). Pierderile sunt după cum urmează: 25 – 40% în rețelele de transport și distribuție (în sistemele moderne vestice 5 – 10%), randamentul centralelor care produc căldură este de circa 50-55%, față de 70% standardul occidental, și pierderile la consumator din cauza proastei izolări a apartamentelor, a ineficienței contorizării și a imposibilității de a regla temperatura, sunt de circa 40%.(5)

Pentru a înțelege ce se întâmplă este necesar sa știm cum funcționeză un SACET:

Fig. 1: Schema de funcționare al SACET (Cristian Buzdună)

Avem o centrală electo-termică (CET), care produce prin cogenerare energie electrică și termică. De menționat ca Elcenul bucureștean deține peste 6% din capacitatea funcțională a sistemului energetic național de energie electrică și 13% din capacitățile care nu depind de factorul meteorologic iar de câteva săptămâni funcționează numai cu gaze naturale. Acesta oricum produce o mare cantitate de energie termică. CET-ul încălzește apa la temperaturi de puțin peste 100 grade Cersius pe care o pompează sub presiune în sistemul primar. Aceasta ajunge în stațiile termice și punctele termice, care încălzesc la rândul lor apa din rețelele de cartier, de cvartal sau de bloc și o pompează către consumator. Bucureștiul are rețele secundare de încălzire și de apă caldă de consum pentru 560.000 de gospodării.

Anomalia bucureșteană constă în faptul că producătorul de energie termică este Elcen SA sub patronajul Ministerului Economiei și distribuitorul este fosta regie autonomă RADET, actuala societate Termoenergetica sub patronajul administrației locale bucureștene. RADET – Termoenergetica nu este în stare să întrețină această rețea, nu plătește agentul termic Elcenului și acesta este în pericolul de a intra în faliment. Pierderile sunt imense: 17.520.000 t/an de agent termic în rețeaua primară. Această imensă cantitate este plătită de toți consumatorii iar subvenția este suportată de toată populația Bucureștiului și se ridică la peste 51.000.000 euro anual. În acest moment costul gigacaloriei platită de consumator este de 524,21 de lei cu TVA însă primăria subvenționează prețul, astfel încât la consumator aceasta ajunge la 163,03 lei cu TVA. Primăria nu platește întotdeauna subvenția pe care o datorează și pe care și-a asumat-o. În timp, datoriile s-au cumulat, iar companiile ELCEN și RADET au intrat în insolvență în anul 2016 (iar RADET în faliment în primăvara lui 2019).

Singurele investiții semnificative au fost realizate de ELCEN SA: între 2018 și 2020 57.000.000 euro. În ultimii 30 de ani s-au înlocuit doar 18% din rețeaua primară – de transport și doar 13% din rețeaua secundară – de distribuție, restul rețelei rămânând cea dinainte de 1989. În ultimii 5 ani s-au investit circa 27 milioane de euro în RADET și s-au plătit subvenții în valoare de 766 milioane de euro.

SACET-ul oradean prin TERMOFICARE Oradea SA (6) – Companie a Primăriei oradene, integrează producerea energiei termice (o termocentrală veche dar modernizată, similară celor de la ELCEN), transportul și distribuția energiei termice modernizate total prin accesarea de fonduri europene. Nu în ultimul rând un management modern atât la nivelul Primăriei Oradea dar și a Termoficare Oradea SA au condus la creearea unui SACET eficient la care se racordează TOȚI dezvoltatorii imobiliari, absolut de bună voie, din considerente de eficiență economică bazată pe soluții moderne cu rezutantă servicii la înalt nivel tehnic și la costuri accesibile.

Aceste două exemple romanești, chit că unul este negativ, ne fac să înțelegem de ce din ce în ce mai multe orașe occidentale își construiesc și își modernizează SACET-urile existente. Avantajele sunt multiple. Primul este cel al randamentelor și a costurilor: este mai ieftin să produci pentru cât mai mulți clienți decât pentru unul. Poluarea centralelor individuale adunată e mult mai mare decat poluarea unui CET, care mai produce și energie electrică. Noile ternologii pot transforma caldura în frig (trigenerare), ceea ce face ca vara în loc de căldura să avem răcoare. Digitalizarea ne facilitează controlul (online) asupra consumurilor fiecărei familii, putând ca din telefon să programăm temperatura pe camere, să avem desfașurate toate costurile facturate sau sau plătim factura. Mai mult decât atât, putem fi avertizați în cazul unei avarii, a neplății facturii sau asupra oricarei comunicări destinată consumatorului.

Și Uniunea Europeană și statul român alocă sume importante pentru dezvoltarea sistemelor de producere și alimentare cu agent termic, existând importante programe în derulare.(7) Dar Primăria Bucureștiului nu a accesat nici un program. Probabil că într-o nouă configurație politică a administrației bucureștene să se încerce salvarea SACET. Dacă se mai poate!

Later edit: Consiliul General al Bucureștiului a votat zilele trecute dezmembrarea Termoenergetica pe sectoare. Cred că este inacceptabil acest lucru, deoarece este o altă modalitate de a acoperi pierderile și a amâna plata datoriilor către Elcen, care au ajuns la peste 400.000.000 lei. Aceasta invenție a PSD-ului și a primarului Firea poate închide definitv, falimentând irevocabil, sistemul de alimentare cu energie termică a Bucureștiului!

NOTE_________________________

1 https://www.anre.ro/download.php?f=g65%2BgQ%3D%3D&t=vdeyut7dlcecrLbbvbY%3D

2 Acad. Prof. univ. dr. DhC Gheorghe Benga – IMPACTUL NEGATIV ASUPRA VIEŢII ŞI SĂNĂTĂŢII UMANE AL CENTRALELOR TERMICE INDIVIDUALE ALIMENTATE CU GAZE NATURALE INSTALATE ÎN BLOCURILE DE LOCUINŢE https://documentcloud.adobe.com/link/track?uri=urn%3Aaaid%3Ascds%3AUS%3A56122a75-bd88-4cd2-9278-d5ee89afa988

3 Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice – Strategia de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor din municipiul București http://www.amrsp.com.ro/images/1.%20Strategie%20termoficare%20A.pdf pag 76

4 Expert Forum – Colapsul termoficarii, ce punem în loc – https://expertforum.ro/wp-content/uploads/2019/10/FINALTermoficare-Pol-Brief-78.pdf pag. 5

5 Expert Forum – Colapsul termoficarii, ce punem în loc – https://expertforum.ro/wp-content/uploads/2019/10/FINALTermoficare-Pol-Brief-78.pdf pag. 4

6 www.termo.cetoradea.ro

Distribuie acest articol

65 COMENTARII

  1. Poate revizuiți cele scrise. În „occident” facturarea consumurilor se face individual, pe gospodărie. În România se face pe structura ineficientă numită „Asociația de proprietari”. Tocmai lipsă conexiunii directe cu beneficiarul a permis distrugerea sistemului. Faptul că legătura indirectă există, dar și fuga de responsabilitate a autorităților a devenit sport național, nu o să permită să se viabilizeze SACET-urile românești.
    Iar insolvența făcută pe genunchi a multor companii, inclusiv a RADET, nu face decât să adâncească în mocirlă acest sistem.

    • la Oradea e cum am descris … in Berlin e mai elaborat, culmea e ca si la Chisinau e mult mai bine ca la noi. Pierderile in retea sunt sub 3% (Cisinau) . Si nu e mare diferenta fata de sacetul bucurestean dpdv tehnologic. ei au retehnologizat tot, la noi numai Elcenul e aproape retehnologizat. in retele nu s-a investit mai nimic!

  2. Trecut prin incalzirea centralizata a celei mai drepte orinduiri multilateral dezvoltate, am dubii asupra SACET-urilor.
    „Și Uniunea Europeană și statul român alocă sume importante pentru dezvoltarea sistemelor de producere și alimentare cu agent termic”
    Subventii, adica.
    Pe proprietarul de locuinta cu centrala proprie nu il subventioneaza nimeni. Si are apa calda si caldura cind vrea si cum ii place.

    • Fiecare proprietar de locuinta se gandeste numai la el, aceasta este mentalitatea in Ro. Restul nu mai conteaza. Fiecare centrala proprie de apartament polueaza mediul si vecinii. Ar trebui centrale de cvartale ori de bloc.

      • @Aristotel

        „Fiecare proprietar de locuinta se gandeste numai la el, aceasta este mentalitatea in Ro.”.

        La fel se intampla si intr-o tara „ca afara” (unde locuiesc) unde locuintele de tip „detached” (individuale) sau „semi-detached”/”townhouse” (cu perete/pereti comuni) sunt incalzite de centrale individuale.

        In schimb blocurile de locuinte au incalzirea centralizata (pe bloc sau grup de blocuri).
        De mentionat ca si aici cheltuielile cu incalzirea sunt mai mari comparativ (la aceeasi suprafata incalzita) cu locuintele individuale. In plus in Romania exista si cheltuieli de transport (cu pierderi mari) care incarca factura.

        Spre deosebire de Romania – unde datorita diverselor interese politice s-a permis montarea centralelor de incalzire in apartamente de bloc – aici nu s-au permis, prin lege, aceasta solutie.

        In plus trebuie sa existe legi care sa permita executarea rau-platnicilor pentru neplata facturilor (inclusiv incalzirea) care de multe ori nu sunt din randul celor cu venituri mici sau de o anumita varsta.

        • Nu generaliza, e o prostie ce spui: eu am stat intr-un apartament in centrul Amsterdamului unde toti de pe scara aveau centrala plasata intr-o nisa din apartament. Nu era nimic interzis. In ceea ce priveste polurea mai incet, randamentul este cu 50% mai mare ca la centrala de termoficare, deci si consumul de combustibil, gazele emise deci si poluarea sunt cu 50% mai mici.

          • @ Florin Oprea (29/06/2020 la 12:37)

            Am vorbit de sistemele de incalzire din America de Nord (hint: locuinte :”detached”, „semi-detateche/townhouses”) pe care daca nu le cunoasteti nu insemana ca nu exista. V-ati plasat in situatia romanului (zona geografica o alegeti dvs.) care vazand pentru prima data o girafa, exclama: Asta nu exista !.

            In plus, nu stiu daca a locui intr-un Amsterdam va da dreptul sa afirmati cu o aroganta atoatestiutorului.

            „Nu generaliza, e o prostie ce spui: eu am stat intr-un apartament in centrul Amsterdamului unde toti de pe scara aveau centrala plasata intr-o nisa din apartament.”

            Am comentat si comentez, cand e cazul, pentru a informa si despre alte solutii practicate in afara Europei care pot altfel.

  3. Cuvinte cheie: incompetenta si hotie.
    Restul sunt vorbe risipite.
    Prin cele cateva companii de termoficare ramase establishmentul politic praduieste bugetul public la scara uriasa, asigurand servicii scumpe si de foarte proasta calitate consumatorilor.

    Desi sunt convins ca sistemul centralizat poate fi mai eficient, mai putin poluant si mai economic sunt cel mai inversunat dusman al celor care incearca sa il reintroduca. Asta spune ceva despre schizofrenia de a trai in Romania.

  4. Later edit: Consiliul General al Bucureștiului a votat zilele trecute dezmembrarea Termoenergetica pe sectoare.

    O mica dezinformare aici.
    Termoenergetica NU se dezmembreaza pe sectoare. Adica nu va exista o Termo pentru sectorul 1, alta pentru sectorul 2 si tot asa.

    Ce se intampla, de fapt?
    Activitatea companiei Energetica, una din companiile primaritei Firea, declarata ilegala de catre instanta, va fi preluata de catre Energetica Servicii. O parte de 2,5 milioane lei va fi directionata catre Termoenergetica, pentru construirea unui laborator de metrologie. Atat.

  5. Deci:

    1. Centrala mea pe gaz, de apartament, arde gaz 15 minute ca sa incalzeasca apa la 30-40 de grade C, apa care circula, sa zicem, 10 metri, pana la dus.

    2. O termocentrala gigantica care arde continuu, ca sa fie apa calda in retea oricand vrea cetateanu, incalzeste apa la 100 de grade, pentru ca apoi eu s-o amestec cu apa rece, ca sa ajunga la 30-40 C, o pompeaza cu presiune ca sa ajunga in cealalta parte a orasului – apropo, la etajul 10 nu ajunge apa aia calda decât dupa ce curge 10 minute rece, si garantat nu are 30 de grade C.

    Nu am pus la socoteala pierderile de temperatura si presiune din conductele uzate, care plesnesc saptamanal.

    Deci 2 e mai putin eficient ca 1??

    Puteti sa ne dati exemple concrete, cu numere, de orase cu sisteme centralizate de termoficare, care sunt mai eficiente ca centrala individuala?

    Care „din ce în ce mai multe orașe occidentale își construiesc și își modernizează SACET-urile existente.”?

    Puteti sa ne spuneti ce sume s-au cheltuit anual pentru caldura si apa calda si reparatii, din 1990 pana in 2020? Si cate centrale de apartament s-ar fi cumparat din banii astia? Si cata infrastructura de transport gaz s-ar fi facut cu banii aia? Si ce s-ar fi putut dezvolta de primarie cu banii aia, in loc sa subventioneze termoficarea centralizata?

  6. Un exemplu de oras din UE care deserveste prin sistem centralizat cel putin 2Mil locuitori si care foloseste gaze\pacura\carbune aveti?

    In toate orasele din RO (care nu folosesc surse termale) costul incalzirii este urias comparativ cu cel al centralei termice individuale; restul sunt fantezii, calcule aiurea putem sa facem toti, socoteala „de principiu” nu se potriveste cu realitatea…

    Spuneti de „marketing agresiv”? nu e nevoie de nici un marketing agresiv (strainii ne fura tara, nu-I asa?) doar de compararea costurilor…

    Nu mai resuscitati cadavre, cand e evident ca viitorul in sistemele de încalzire este curentul electric (acolo unde nu sunt alte surse naturale de caldura, evident).

  7. Informatii incomplete in articol: primaria Oradea a impus un monopol pe termie, dezvoltatorii imobiliari au reusit sa racordeze la gaz imobilele noi in timp ce oradenilor de rand li s-a interzis acest lucru, „eficienta sistemului” e mentinuta cu costuri prohibitive pentru oradeni in conditiile in care ultimele ierni au fost mai mult decat blande (sistemul inca nu sia dovedit eficianta in conditii de iarna grea).

  8. Urmăresc de ceva timp articolele pe tema asta. Eficiența și poluarea sunt argumente evidente în favoarea sistemelor centralizate. Dar rămâne o problemă pentru care nu văd nicio soluție. E vorba de percepția diferită despre comfortul termic. Niciodată cu vom avea cu toții aceeași părere despre care ar fi temperatura confortabilă pentru locuire. Ori în sistem centralizat trebuie să așteptăm cu toții îndeplinireaa unui criteriu artificial până când autoritățile pun sistemul în funcțiune. Cum îi vom reconcilia vreodată pe cei care la 23 de grade se sufocă de căldură cu cei care la 18 grade vor să dea drumul la încălzire? Nu mai bine căutăm soluții descentralizate care nu folosesc gaz?

  9. Imi explica si mie cineva de ce articolul spune ca centralele de apartament sunt mai putin economice si polueaza mai mult?
    Din cate scrie, eficienta sistemului centralizat este de maxim 70% – cel putin 10% pierderi de transport. Cum se poate compara asta cu o centrala de apartament in condensatie pe gaz, care are un randament >90%, fara pierderi de transport ?

    Nu mi-e clar deloc cum de centrala de apartament polueaza mai mult.
    Mi se pare normal ca sistemul centralizat sa polueze mai mult, din moment ce are randament mai slab, si se consuma mai mult gaz.
    Are instalate ceva filtre speciale, care anuleaza o parte din emisii – si care lipsesc la centralele de apartament?
    O lista comparativa cu emisii ar fi relevanta, dar nu am gasit niciunde.
    Majoritatea articolelor au foarte putine date,si mi se par departe de realitate si deloc echilibrate.

    • Nu, nu au cum sa polueze mai mult.
      CET-urile au o valoare minima, de avarie la care ard continuu. Nu poti sa o opresti noaptea fiindca 95% din oras doarme, si faptul ca arde aiurea inseamna pierdere! Se pierde aiurea agent termic si e vorba in special de apa demineralizata produsa cu ajut rasinilor schimbatoare de ioni. Cantitati masive, necesita regenerare – iarasi sursa masiva de poluare. Apoi urmeaza sutele de masini: cele de interventie foarte vechi, ultrapoluante si zgomotoase; motopompe vechi; masinile celor ce au dreptul prin functie, etc. Toate astea adunate cu gropile sapate und enu gindesti, generatoare de blocaje in trafic, ore pierdute si poluare si mai mare
      Am vazut in situatia cind orasul era practic paralizat, cald afara deci nu functionau centralele pe gaz sau sobele si totusi poluarea era maxima.
      Asta cu „centralele de apartament polueaza” e doar marketing.
      CET-urile trebuie modernizate fiindca altfel chiar si consumul de curent ne va otravi aerul.

      • Poluarea se produce prin fenomenul de ardere a gazelor si a reziduurilor fine din gaze, nu au puritate de 99%. Daca in un bloc sunt 45 de apartamente si tot atatea centrale individuale sunt tot atatea cosuri de evacuare a noxelor arse. Si mai taiem si copacii la greu ca avem masini si calitatea aerului sa se duca naibii!

    • Orice ardere a unui combustibil fosil produce gaze toxice. La fel și arderea gazelor naturale în centralele montate în blocurile de locuințe. Oxidul și bioxidul de carbon, oxizii azotului, pulberile și gudroanele sunt noxe extrem de toxice ce produc în timp boli grave. Informațivă din cercetările profesorului Gheorghe Benga privitor la această problemă de sănătate publică. La oxizii de azot o centrală clasa 2 NOx depășește de 1053 de ori normele de calitate ale aerului garantate de statul român și de 35 de ori normele de calitate a aerului dintr-o fabrică!

  10. Din tot sufletul sper ca aceste firme de incalzire centralizata (oricare nume ar avea) sa dispara de pe fata pamantului. Se cheltuie sume enorme din banii nostri si sunt sursa doar a unor mizerii. La toate adaugam si tot felul de firme parazit de reparatii, de contorizare, de vanzare repartitoare, etc. Ca sa sutina aceste fosile nefunctionale si capusate in mod constant se fac eforturi imense, inclusiv la nivel legislativ, ignorand complet pana si banalul drept la libera alegere. Economia de piata sau piata libera este aruncata direct la tomberon.

    Cand se face o analiza, probabil nu trebuie luate doar lucruri separate cum ar fi (banala) poluare ci tot contextul cu toate problemele si bineinteles (daca mai suntem in democratie si piata libera) timpurile in care ne aflam.

    Stupizenie si mizerie: ca sa te debransezi de la termoficarea centralizata, trebuie sa te milogesti de tot blocul, de administratorul corupt (care probail mai ciupeste de la o firma de contorizare sau mai instaleaza un repartitor). Cred ca mai era si dreptul la demnitate. O simpla notificare de debransare ar trebui sa fie suficienta. Este alegerea ta sa te debransezi asa cum este (sper eu) alegerea celorlalti care vor sa fie bransati.

    Termoficarea centralizata a picat in propria groapa si sper sa ramana acolo. Au restrictionat pe toti sa nu mai poata alege nimic. Te-au obligat la servicii de doi bani. Eu (si multi ca mine) cel putin am inceput sa nu vreau sa aud de ei si chiar daca imi dau caldura la jumate de pret, tot nu ma intereseaza. In acest context, nu era nevoie sa faca nimic. Au stors cat au putut si au ajuns unde au meritat. Eu (personal) cred ca daca respectau conditiile economiei de piata (asa cum facem noi toti „astia obisnuiti”), ne lasau sa alegem si nu ne puneau sa ne injosim, erau obligati sa gandeasca, aveau mai mari sanse sa reuseasca. Eu le doresc cadere usoara.

    Daca ai centrala termica la bloc, trebuie sa respecti toate normele de pe planeta (care este in ordine). Daca la un vecin fara centrala mai crapa o teava … asta e ok … se mai intampla … nici o norma si/sau responsabilitate. Sau pun repartitoare, ca sa-si inchida caloriferele, dupa care bagi carbuni in centrala ta ca sa incalzesti blocul ;)

    Sunt cel putin 2 mizerii care nu prea functioneaza si trebuie trecute prin reforma conform cu (noile) timpuri: asociatiile (vechi) de proprietari (care efectiv sunt aproape proprietarii casei tale) si aceste servicii de termoficare, care efectiv iti sunt bagate pe gat.

    • Laurnetiu

      daca administratoirul vostru este corupt, schimbati-l!
      Daca insa n nu ai dovezi atunci .. inseamna ca il calomniezi! Ai prbe sau te bazezi dopar pe „probabil” ?

      Inca .. si cum vrei sa reformezi „asociatiile (vechi) de proprietari”? Cum le faci „noi” ?
      Eu unul sunt presedinte al unei asociatii. Unul onorific, adica nu cer bani! Cateoadat mai dau eu de la mine un 10-15 lei!
      Si in caeasta calitate zau ca sunt satul de insi cu pretentii. Toti vor ca platesc! La 30 lei/luna cheltueli comune – curatenie (platita la salariul minim pe economie!) , plati comune ptr apa (spalat ghene samd) , electricitate (luminat, lifturi), prestri servicii la lift, interfoane – tipa ca unde le sunt banii . Insa imi lasa mobila veche samd pe scari, infunda ghenele, canalizarea samd etc. Daca au ceva in casa nu se duc sa discute cu vecinul ci vin cu o falca in cer si lata in pamant la mine ca de ce stau daca lor le p[ica apa din tavan! Le cade faza u nnde stau.. si apoi zbiara la mine ca de ce ii tin pe intuneric – dar la moine curentul electric nu s=a intreupt, insa ce importanta are? El plateste si deci …

      Ma rog se poa si fara asociatie … da. Casa individuala!
      Deci cui nu-i place la bloc ….

      • Activitatea de asociatii de proprietari trebuie date prin firmr si toate informatiile digitalizate inclusiv facturile. Insasi legea asociatiilor din condominii este una proasta facuta din birou si nu din realitate. Au fost trimise la ultima modificare din 2018 sute de observatii dar nu au fost luate nici una in lege. Apoi exista in fiecare primarie un serviciu de gospodarie comunala si relatii cu asoc.de propr.din blocuri. Nici un salariat de aici nu a venit pe teren sa dea amenzi pentru toate catrafusele de pe holuri, din boxe improvizate, din balcoanele aferente ghenelor. Romanii nu stiu decat de frica politiei si a amenzilor mari. Acrsti salariatii ai primariilor iau salarii degeaba, si orice sesizare, raspund din birou, daca se poatr si on line.

  11. Pierderile sunt după cum urmează: 25 – 40% în rețelele de transport și distribuție (în sistemele moderne vestice 5 – 10%), randamentul centralelor care produc căldură este de circa 50-55%, față de 70% standardul occidental, și pierderile la consumator din cauza proastei izolări a apartamentelor, a ineficienței contorizării și a imposibilității de a regla temperatura, sunt de circa 40%.(5)
    As fi vrut sa fac o socoteala, dar exprimarea autorului e tare necöata. Cei 40% pierderi in transport sunt completare de piwrderile prin izolate si contorizare, sau cum? Adica se pierd 40% din cei 60% ramsi de la distributie, sau din totalul initial? Daca ar fi un worst case an zice 40%+40%=80%, deci ramin 20%. Daca mai socotim si randamentul ar ranine doar 10%?

  12. „Aceste două exemple romanești, chit că unul este negativ, ne fac să înțelegem de ce din ce în ce mai multe orașe occidentale își construiesc și își modernizează SACET-urile existente.”
    Va rog sa numiti 1-2 orase occidentale care-si construiesc aceste SACET-uri.
    Eu stiu ca exista, dar nu depasesc marimea scarii unui bloc. De ce? E extrem de simplu. Energia termica produsa acolo, local are pierderile cele mai mici, in timp la SACET-uri de dimensiunea unui oras pierderile sunt incomparabil mult mai mari. Pentru cele de tip scara unui bloc se plateste consumul de gaz, adica ceva ale carui calitati fizico-chimice le stim. Sau por fi masurate periodic.
    Masurarea energiei termice necesita 4 puncte de masurare (2 debite si doua temperaturi) ce au conditii tehnice pentru acuratete, iar temperatura este o marime calitativa. Un contor de energie termica va masura la debite egale aceeasi cantitate de caldura si daca temperatura pe tur este de 28 de grade si returul de 25, dar si daca temperatura pe tur este de 50 si returul este de 47. In prima situatie consumatorul nu va accepta sa plateasca sustinind ca aia nu este caldura.

      • /

        În Berlin o mai fi exisgtând ceva din vechea rețea comunistă în estul orașului – cu toate că i în estul Berlinului am văzut cel jult centrale de imobil, n-am auzit să fi existat sistem centralizat. În Londra și Tokio e deja un banc prost. Am stat destul de mult și de des în amândouă și n-am auzit și n-am văzut așa ceva. Toate imboilele noi pe care le-am văzut în Tokio au sisteme de aer condiționat și încălzire cu aer integrate după model american. Astea sunt 100% incompatibile cu noțiunea de sistem centralizat cu CET-uri și funcționeză pe cmerăsau aprtament..

        Dacă orașele alea pe care le pomeniți ar avea sisteme centralizate păi n-ar mai fi Bucureștiul pe locul 2 în lume după Moscova la încălzire centrală. /.

      • https://en.wikipedia.org/wiki/District_heating#United_Kingdom:
        „In the United Kingdom, district heating became popular after World War II, but on a restricted scale, to heat the large residential estates that replaced areas devastated by the Blitz. In 2013 there were 1,765 district heating schemes with 920 based in London alone.[96] In total around 210,000 homes and 1,700 businesses are supplied by heat networks in the UK.[97]”

        Adica in Londra sunt vreo 920 de centrale de cartier la un oras de peste 1500 km patrati si o populatie de vreo 9 milioane, iar in Marea Britanie 210000 locuinte individuale si 1700 de cladiri de birouri incalzite in sistem centralizat.

        Deci vorbim serios despre incalzirea asta sau facem reclama pentru RADET?

        Actualele RADET-uri ce mai exista in Romania au fost initial centrale de cvartal sau cartier cu cazane de apa calda ce livrau direct spre apartamente. Adica aproape de blocuri, cu retele scurte (cred ca sub 500 de metri), fara schimbator de caldura, usor de pornit si de exploatat, fara inertie termica uriasa. Dar ardeau motorina sau alti combustibili superiori.
        In dorinta de a controla totul au aparut aceste RADET ce au demolat cazanele si centralele de cvartal au devenit puncte termice unde apa fierbinte este trecuta prin schimbator si incalzeste apa din reteaua secundara. Aceste centrale ard gaze (tot combustibil superior), dar si carbune si pacura, dar aceasta pacura este ceea ce se cheama bunker tank, restul de petrol ce ramine dupa cracare. Adica este un combustibil bun ca putere calorifica, dar trebuie incalzit la temperaturi mari pentru a-l face fluid.

        Revenind la idee, exista sisteme de incalzire centralizata dar de mici dimensiuni, ceea este cu totul si cu totul altceva. Adica o parte din Londra se incalzeste in sistem centralizat. Si in plus, nu cred ca incalzirea locuintelor este problema guvernului Marii Britanii sau a primariei Londrei.

        Revenind la Romania, pun si eu o intrebare multipla: cum se incalzeste Primaria Bucuresti? Dar Parlamentul?

  13. Rețeaua Bucureștiului (și nu numai) are o problemă structurală, măsurată prin densitatea de energie per ml, care nu permite o funcționare eficientă tehnic și economic, chiar dacă ar fi reabilitată (1,8 mld euro + 0,7 subvenții, estimare CGMB prin AMRSP). Deci fie ar trebui RECONSTRUITĂ (practic vreo 2-3 sute de km de tuneluri metrou la jumătate de diametru, oare câte miliarde euro?), eficiența maximă sărind de 80% (Helsinki, Copenhaga 92%), fără posibilitate de integrare regenerabile, fie ÎNLOCUITĂ cu un sistem descentralizat muuult mai ieftin, care poate depăși 120% eficiență (integrând regenerabile).
    În articol (inclusiv note) se dau exemple venite exclusiv din direcția lobby-ului în favoarea termoficării, scopul fiind asigurarea unor condiții de monopol prin Legea 325. Sper să reveniți la imparțialitate
    Oradea nu este un exemplu tocmai bun, prețul Gcal este cam la fel cu cel de la Helsinki (cu tot cu TVA-ul lor de 24%)
    http://casaecodesign.ro/solutia-verde-spaima-mosierului-radet/
    http://casaecodesign.ro/sclavi-pe-mosia-radet/

  14. Nu stiu care sa fie occidentalii care repun in functiune aste sisteme mari, greoaie si ineficiente datorita pierderilor. Nivelul poluarii ramane discutabil, nu stiu daca exista studii de luat in considerare, pt buzunarul consumatorului, varianta decentralizata fiind in orice caz mai efectiva si eficienta el nefiind obligat sa suporte costurile ci revizia, defierite pierderi, sustinerea unui infrastructuiri birocratice. Totodata consumtorul poate reactiona, schimband furnizorul in cazul in care acesta practica preturi prea mari.
    Sistemele mari sunt „monopoluri” , consumatorul fiind la mana lor si nu invers.

  15. Alții le „reconstruiesc” integrând PdC, pompe geotermale, centrale CCGT cu plajă de funcționare cu modularitate largă (50% – 100%), cu timp de răspuns rapid etc.

  16. Dragut material. Chiar mi-a placut asemanarea dintre Bucuresti si Moscova si, in context, critica deschisa la adresa noilor chiaburi ai Romaniei, urbani de data asta, respectiv a detinatorilor de centrale de apartament, ca mine. Ce sfidare, n’asa? Aveti perfecta dreptate, ca si vecinul meu ieri PCR azi PSD bantuit de o spaima interioara pe varianta, motiv pentru care nu si-a taiat tevile de calorifere ale fostului sistem de termoficare. Da’, mai trag speranta, poate n-o sa ne smulgeti centralele din perete vara asta ca e Covid si persoanele hiperexpuse, ca sotia mea, au nevoie cand vin acasa, de apa calda reala, non-stop, si nu virtuala dupa un program stabilit de niste baieti care nu trag cu zilele apa, nu calda ci nici macar pe aia de la WC, de tre’ sa consum eu triplu cat ei, fiindca stau la parter si altfel se infunda canalizarea. Am avut ocazia cum multi ani in urma sa-l cunosc pe domnul Octav Cozmanca. Dansul era cu „jos centralele de apartament!” acu vreo doua decenii si mai bine. Ce mica e lumea da’, ca sa nu ma intind: cum ziceti ca poate fi tinut rentabil dar si civilizat (adica apa calda non-stop tot anul si caldura oricand e nevoie) un sistem de termoficare cu o mana de utilizatori normali si o armata de zgarciti? Evident, doar printr-o decizie politica. Deci, n-ar fi fost nevoie de compararea Moscovei cu Bucurestiul. Era mai simplu sa faceti trimiterea doar la Moscova. Noi, chiaburii urbani moderni poluanti si risipitori am fi inteles imediat ca ziua in care ni se vor baga mintile in cap de catre sefii de scara nu e departe.

  17. Problema cu CET-ul este mai simpla de atat:

    Nu decid vecinii sau duamna Firea cand am eu nevoie de caldura.

    Discutia se incheie aici.

  18. Pentru ca nu aveti date comparative SACET vs CTI ( pe kWh termic livrat, gigaclaorie, cum vreti dvs) nu imi e clar cat de „nepoluant” si ieftin e SACET/kwh, sa zicem
    Ceva de genul: 1162 kWh ( atat e o Gcal) produc aia, aia, aia,aia in cazul unei CTi si aia,aia, aia in cazul unui SACET, la pretul, ala, ala, ala.:P
    In cazul unor pierderi la SACET catre consumator de atata, se egalizeaza CTI-ul, deci SACET-ele ar trebui sa functioneze cu pierderi de sub atat si costuri la poarta de atat.
    Asta fara subventii, da?
    Nu putem compara plata la SACET subventionata cu plata la gaz nesubventionata.
    De asemenea este necasar un calcul care sa includa si valoarea investitiei initiale fie la un SACET nou, fie la unul care sa aduca costurile sipoluarea unde trebuie
    Ceva imi spune ca lucruruiel nu sunt chiar ata de roz la SACET…dar poate ma insel
    Oricum, fara o analiza comparativa clara, pe cifre, nu e clar ca apa ce si cum…doar aratati ce naspa e la CTI, vs …ce?
    Basca asta (zice doc din cloud):
    „In privinţa poluanţilor proveniţi din arderea gazului natural pe baza căruia funcţionează CTI şi eliminaţi prin coşul centralei, înlăturarea efectelor negative se poate face numai prin eliminarea sursei de poluanţi. Soluţia optimă este îndepărtarea CTI şi reconectarea locuinţei la SACET. Dacă aceasta nu este posibil, ar trebui să redevină obligatorie racordarea CTI la un coş de fum cu înălţimea de cel puţin 1 m deasupra aticului acoperişului aşa cum a fost la un moment dat în România.”
    Daca o reglementare cu cosul de fum la 1 m peste atic (coama acoperisului de fapt) rezolva treaba? Fara sa mai subventionam cu jde catralioane sisteme centralizate mamut, inflexibile si care creaza monopol?

    • Mie personal toata treaba asta cu promovarea sistemelor centralizate de termoficare mi se pare o campanie dusa de cei care ar pierde locuri bine platite, calde si cu frectie de menta, firmele de contorizare, care sunt un fel de racheti la care tebuie sa platesti o taxa, chiar daca esti cu centrala, firme capusa de reparatii retea sistem de termoficare, „atentii”, debransari, administratori de bloc care vor sa te controleze si ce-o mai fi pe langa … am uitat si de cuparare „votanti” cu caldura subventionata din banii nostri.

      Referitor la „centralele super poluante cu cosuri comune deasupra blocului sunt de acord atunci cand masinile vor avea tevi de esapament mai inalte decat blocurile.

      Casa mea, apa mea, gazul meu, caldura mea, viata mea. Cei care vor sa se incalzeaza centralizat, nu au decat … dar sa-mi respecte si dreptul meu. Eu sunt dispus sa platesc si un pic mai scump sa am centrala mea, dar sa stiu ca sanatatea copiilor mei este in mainile mele si nu in mainile nu stiu cui, care nu au demontrat multe.

      Sunt satul sa fiu salvat si de „salvatori”. De fiecare data cand cineva vrea sa faca bani pe mine sau sa profite de pe urma mea, apare sub forma de „salvator”. Nu mai trebuie nimeni sa ma „invete minte”, daca erau asa de buni, tineam cu dintii de ei si nu de centrala. Este o soarta pe care si-o merita si sa le dorim cadere placuta si libertate noua.

    • referitor la costuri, autorul scrie „costul gigacaloriei platită de consumator este de 524,21 de lei cu TVA”
      Dvs spuneti 1 Gcal = 1,1MWh …pe bursa 1MWh curent electric este intre 40-80 lei producator/mare consumator, 300-400 lei mic consumator (consumatorul plateste si curentul produs de Elcen in baza caruia se genereaza „gratuit” energia termica, dar si certificatele verzi pe care marii consumatori nu le pot plati)
      date suplimentare:
      „Pierderile sunt imense: 17.520.000 t/an de agent termic în rețeaua primară. Această imensă cantitate este plătită de toți consumatorii iar subvenția este suportată de toată populația Bucureștiului și se ridică la peste 51.000.000 euro anual” si
      „În ultimii 5 ani s-au investit circa 27 milioane de euro în RADET și s-au plătit subvenții în valoare de 766 milioane de euro”
      si „Bucureștiul are rețele secundare de încălzire și de apă caldă de consum pentru 560.000 de gospodării”
      ma intreb ce puteau face bucurestenii cu 766 milioane euro….
      Dincolo de calculul eficientei, e inspaimantatoare cifra de 50.000 tone/zi de agent termic „pierdut”…aici ori e o eroare de calcul, ori am descoperit misterul formarii Deltei Vacaresti…nu ma gandesc la infiltrarea solului cu scaderea rezistentei cladirilor, strazi si asfalturi ondulate, etc

      • * corectie: 1 MWh, pe care distribuitorul (Transelectrica, Enel) il cumpara de la producator (Elcen, Hidroelectrica) cu 40-120 lei, este facturat la consumatorul casnic cu 850 lei

  19. Ah ce vremuri când toată patria se bucura de încălzirea centralizată înainte de 89! Apa caldă ajungea mai rar ca ploaia iar iarna oamenii aveau iarna pereții înghețați și plini de igrasie prin apartamentele alea sordide de bine ce mergea totul. Părinții mei aveau și atunci casă individuală încălzită cu sobe cu gaz și ne simțeam privilegiați față de amârâții de prin blocuri.

    Mai jos e un monolog al lui Amza Pellea care descrie situația binișor situația fericitelor apartamente comuniste :)

    https://www.youtube.com/watch?v=Khtuf9JFY80

    Aserțiunile autorului sunt absurde. Cum naiba să poată fi eficient un sistem centralizat în care trebuie să transporți apa caldă sute de km prin conducte?! Au auzit dumnealui cumva de pierderi e traseu și restricții?! Mai ales că rețeaua nu e una liniară. Cu cât rețeaua e mai mare și mai complexă, cu atât pierderile sunt mai mari.

    Se spune apoi că centralele comuniste sunt viitorul occidentului, dar totodată că Bucureștiul are a doua rețea de termoficare centralizată a lumii după Moscova. Unde sunt deci marile centrale occidentale supereficiente?! La Moscova?! :)

    Se dă apoi exepmplu Oradeei care are un sistem eficient și ieftin centralizat de termoficare. De ce? Pentru că a accesat fonduri europene și nu a avut o administrașie locală la fel de coruptă sau ineptă ca media din țara. Problema e că sistemul ăla e ieftin atâta vreme cât ALTCINEVA (adică fondurile europene nerambursabile) a plătit dezvoltarea și mentenanța. După cum știm cu toții începând de anul viitor BCE și CE nu mai finanțează nici un proiect care nu e „carbon neutral”. Cum tot ce arde generează emisii de dioxid de carbon, înseamnă că povestea furmoasă a banilor europeni nerambursabili ce fac sistemul de la Oradea ieftin se va termina curând și briutal. Pe măsură ce lucrările de înteținere și mentenanță vor trebui to mai mult realizate din bugetul local se va vedea de fapt că treaba nu mai e chiar așa de ieftină. Dimpotriva.

    Al doilea punct slab al sistemului centralizat e dependența bunei funcționări a sistemului de o administrație compentntă și integră. Însă nicio administrație competentă nu rămâne la nesfârșit la butoane. În final vor avea și ei o administrație incompetentă și coruptă. Și atunci? Știm cu toții că e foarte ușor de distrus ceva și tare greu de (re)construit…

  20. Pentru inceput doar comparind randamentele energetice ale unei centrale cu cogenerare cu ale unei centrale de apartament reiese o uriasa diferenta: 65% fata de 92 % fara condensare. Ce reiese de aici ca pentru a produce o unitate de energie o centrala de apartament consuma cu 40% mai mult agent termic. Poluarea este si ea cu 40% mai mare. Dar autorul, politruc de duzina fara nici o pregatire tehnica, habar nu are ce e ala randament. Cu ceva vreme in urma am facut un calcul pe date oferite de regia de termoficare Ploiesti. Centrala era amortizata (deci amortizarea in costuri era 0), primea subventii de doua ori, primea certificate verzi pentru ca era considerata – minciuna guvernelor PSD – centrala de inlata eficienta desi nu era centrala pe cogenerare moderna dar pretul de vinzare al Gcal era sub cel calculat pentru centrala mea de apartament la care am luat in considerare investitia, reviziile si costul combustibilului. Gcal de la centrala era grevata de costurile distributiei, un lnat intreg de salarii si de directori, indemnizatii pentru politicienii din consiliile de administratie. SE platea subventiesi de catre judet si de catre primarie, dar pretul final tot era mai mare decit cel realizat de centrala mea. Pierderile lor erau undeva la 40% pe o retea modernizata de operatorul de distributie. Cine cistiga de aici? Operatorul de distributie firma franceza Dalkia (numle tradus al directorului era Craciun Fericit) care an de an avea profit in timp ce judetul si orasul plateau la greu subventii din impozitele incasate.
    Un articol insailat din texte idioate, nici macar o analiza tehnica si de costuri reale.

    • Ma faci sa rad! Ca sa ai randamentul pe care-l zici la CTI ar trebui sa consumi pe langa CH4 tot atat O2. Sau pentru cei ce pricep greu : la un metru cub de CH4 (metan) sa pui aproximativ 5 m3 de aer (O2 =21%). Deci de ce vorbim??? Aia cu peste 100% randament este data de comersantii buni de gura si analfabeti (la fizico-chimie) pentru rudele lor cumparatori neinformati! Avantajul unui SACET (sau cum i-o zice )este ca duce poluarea in afara orasului (si n-o sa mai faci covid asa usor) ar putea sa scada costurile daca: ar fi mai multe centrale repartizate uniform (in cazul Bucurestiului),ar putea fi cuplate cu sisteme geotermale (iar in cazul Buc. ar fi relativ ieftin tinand cont de caracteristicile geo – in N sunt surse geo la adancime relativ mica), si s-ar proiecta si schimba cu simt de raspundere sistemul de transport, nu ca acum la ciordeala. Da, ar fi o solutie trecere pe centrale individuale dar pe energie electrica ceea ce ar reduce si poluarea si pericolele asociate unui consum crescut de gaze pe o retea limitata.

      • Am vorbit eu de randamente de peste 100%? Am spus de 92%, deci cu 50% mai mare. Corespunzator este si consumul de combustibil mai mic cu 50% si deci si poluarea.

      • Crezi ca la CET combustibilul arde diferit, ca consuma mai putin O2? Ceea ce spui acolo este total atehnic, arata ca esti plezirist.

  21. Da, ingineresc e frumos, produci curent (CET) sau consumi curent(Data center), si se degaja o gramada de caldura, in loc sa o arunci mai bine o dai celor care au nevoie si mai bine o vinzi.

    Dar economic se intampla altceva.
    1. ai o retea mare de distributie care e greu de intretinut. (poate asta trebuie sa fie o alta entitate economica sau mai multe?)

    2. nu ai concurenta, devii monopol, lenes, te mai bagi in politica pentru subventii (poate trebuie avut mai multe CET-uri care sa concureze, si sa fie un mecanism ca consumatorul sa poata sa-si aleaga de la care CET cumpara, sa mai dea faliment din cand in cand careva, ca ceilalti sa fie mai atenti)

    3. asa cum sunt construite blocurile, fara contorizare, izolare, robineti, e greu de lucrat fara modificari, (trebuie regandit intai arhitectura blocurilor si remodelate, asa cum se face in germania de est de exemplu cu blocurile sovietice)

    • La mine in targ revolutia in materie de incalzire si apa calda a fost de-a dreptul violenta. Eu am fost printre primii din cvartal care si-a pus centrala si s-a lasat cu razmerita din partea vecinilor, ca le iau gazu’ si ca ei si copii lor vor muri de frig si de foame. Bineinteles totul s-a naruit in cateva luni si m-am razbunat dandu-le de pomana acces la o instalatie care pe mine ma costase o avere. Gata paranteza. Despre modificari. Hm. E cat se poate de simplu si chiar cele mai comuniste blocuri sunt complet contorizate fara mari eforturi: contorul de curent electric pe palier, cel de gaz la fel, apometrele inauntru, sigiliate. Adica fostii redegisti n-au stiut sa se descurce repede si bine? Oricum a fost vai de capul lor. Prin anii 80, cand am fost in vacanta in RDG am observat ca la scarile de bloc nu erau liste de intretinere. Banii se opreau direct din salarii. N-aveau nici o sansa de negociere. Apoi, in doar cativa ani s-a terminat carbunele. D’aia i-a lasat Gorbaciov din mana.

  22. Cred ca singurul lucru adevarat aici e cel relativ la poluare, care poate fi mai mica la o centrala de oras decat suma poluarilor centralelor de apartament. Dar asta doar daca se ia in considerare ca poate fi controlat, filtrat, sau ce mai vreti, mai usor intr-un punct decat in zeci de mii de puncte separate. In rest, doar discutii, unele bazate pe utopii. Da, poate in Europa, deci si Romania, ar fi mai usor cu centrale de oras, datorita concentrarii populatiei in blocuri si pe distante relativ scurte. Dar asta NUMAI in conditiile unei retele de distributie PERFECTE, altfel pierderile isi spun cuvantul. Si in nici un caz (nici nu stiu sa existe asa ceva) peste ocean, unde spatiile sunt imense si majoritatea populatiei locuieste la case. Dar ca sa revenim la Romania, asta ar insemna ca practic si centralele (cu randament scazut) si retelele de distributie, sa fie rase si reconstruite de la zero. Cine isi permite sa faca asta? Poate centralele de bloc ar fi mai degraba o solutie, dar nu am date suficiente pentr acest caz. Deci degeaba discutam daca nu avem in vedere toate datele.
    In alta ordine de idei, mi se pare absolut inorect (nu stiu daca nu chiar neconstitutional) sa fii impiedicat sa te debransezi. NIMENI nu ar trebui sa te oblige sa cumperi (ATENTIE, cumperi, nu ti se da pe degeaba) un produs pe care nu-l vrei. E cam ca vanzarea la pachet pe vremea comunistilor. Iar faptul ca asta e prevazut in contract nu tine, ar fi si este o clauza ilegala la modul in care e conceput. Orice contract trebuie sa prevada obligatii si drepturi pentru ambele parti: furnizorul sa dea apa calda si caldura la anumiti parametri si un anumit cost, etc., beneficiarul sa plateasca pentru asta, sa nu modifice instalatia, etc. Si evident, daca una din parti nu respecta contractul, acesta sa poata fi reziliat unilateral.

  23. La Oradea dezvoltatorii imobiliari sunt OBLIGATI de primarie sa „aleaga de bunavoie” sistemul centralizat, altfel nu primesc autorizatie de constructie si cine stie ce alte piedici li se mai pun.
    La Oradea sistemul centralizat functioneaza pe PIERDERE planificata (denumita in noul limbaj de lemn: „subventie”) ca toate sistemele centralizate din Romania.
    In Occident nu exista metropole de talia Bucurestiului in care 80% din populatie sa locuiasca in blocuri. Cititorii care au vizitat Occidentul pot depune marturie ca majoritatea populatiei locuieste la casa sau in condominii de mici dimensiuni, in nici un caz in blocuri turn.
    Cum sa faci incalzire centralizata intr-o capitala occidentala care se intinde pe o suprafata mult mai mare decat Bucurestiul si are o densitate a populatiei pe km2 mult mai mica?
    Nu confundati zgarie-norii din Occident (care sunt cladiri de birouri) cu blocurile gri de la Bucuresti!

    • Revin! In Germania ( de vest) am vazut cateva orasele relativ mici, 100 de mii de locuitori si centru universitar, in care tot orasul era legat la sistem centralizat cu contorizare individuala. Unde mai pui ca erau si plini de parcuri si paduri de jur-imprejur :)). Capitalism/individualism sau capitalism / civism ? Unde se traieste mai bine?

      • Un oras cu 100.000 locuitori nu e chiar mic… Dar esti sigur ca e centralizat, deci o singura centrala pe oras (exceptand casele evident)? Daca da, jos palaria, e grozav! Dar (!!): 1. Care e orasul asta? 2. Cata lume din cei 100.000 stau la bloc/condo si cata lume la casa? Ca eu unul am mari dubii, mai ales ca spui si de o multime de parcuri, deci suprafete intinse, deci retele intinse de unde si pierderi. Apoi, cum se plateste, exista subventii? Ca si asta e important…

  24. Precum a mai scris cineva pe aici, „succesul” sistemului centralizat de la Oradea se bazeaza pe banii platiti de ALTII (fonduri nerambursabile), ceea ce arata cat de mult costa luxul de a avea un astfel de sistem functional.
    Sa mai adaugam ca si la Oradea se plateste SUBVENTIE generalizata pentru gigacaloria facturata populatiei.

    Unde este eficienta economica cu care „toti specialistii sunt de acord”?
    Da – teoretic e frumos sa produci energie electrica si energie termica in acelasi timp.
    Dar transportul apei fierbinti prin conducte pe zeci de km anuleaza orice castig al cogenerarii.

    P.S.
    Pe mine nu publicitatea agresiva a operatorilor economici din domeniul gazelor sau al centralelor murale m-a determinat sa renunt la SACET,
    ci viata insasi, cu constrangerile sistemului centralizat pe care le cunoaste toata lumea.

  25. Mie poa’ sa-mi vina „marketingu” lu’ Peshte Prajit – cu cat e marketingul mai agresiv, cu ATAT mai mult ma con vinge sa nu achizitionez produsul / serviciul respectiv, nici de-a naibii!!
    Am renuntat la incalzirea centrala nu din cauza capitalistilor cei rrrai, cu marketingul lor agresiv – ci din FOARTE multe motive dar cele principale au fost NESIMTIREA furnizorului si PROASTA calitate a serviciului (aceasta „proasta calitate” include o lista luuuunga de chestii de care nici nu mai am chef sa-mi amintesc!). De altfel, pana sa imi pun CTI, o iarna intreaga m-am incalzit cu curent electric.
    Nu neg ca or fi eficiente pe undeva chestiile gen SACET (d.ex. in orase mici din Danemarca – danezii fiind un popor foarte „disciplinat”) – dar in Romania, unde nesimtirea si prostia sunt valori nationale, poate peste vreo 50 de ani abia acest sistem va functiona cat de cat decent!
    Pana atunci, din partea mea, sa MOARA si sa le putrezeasca pana si amintirea!

  26. – „noi le omorâm și occidentalii le (re)construiesc”
    Ceva similar am auzit de la o membra importanta a unui partid: noi sintem individualisti, in timp ce in Occident se tinde spre viata in comun si renuntarea la proprietate.
    Care sint orasele alea occidentale care ne copie ideile din Iepoca de Aur?

    • Exact, bine spus… Pentru a f credibil, ar fi trebuit sa dea macar un exemplu de oras mai mare (atentie, nici macar nu am spus mare!) in occident, care trece la SACET-uri… Si evident, nu includ aici centralele de bloc, nici macar de zone de blocuri, ci ca cele prezentate, de oras sau macar cartiere de zeci de mii de locuitori.

    • După ce a emis înţelepciunea respectivă, doamna respectivă s-a supărat pe partidul din care făcea parte şi a plecat la Bruxelles. Probabil că şi-a propus să îi convingă pe marxiştii de acolo să renunţe la proprietăţile pe care nu le deţin. :)

  27. Pun la indoiala afirmatia „centralele individuale sint mult(?) mai putin economice decit sistemul centralizat din Buc.”

    Pret gaz la e-on:
    – clienti conectati la reteaua de distributie: 134 lei/MWh (fara TVA)
    – clienti conectati direct la reteaua de transport: 104 lei/MWh (fara TVA)

    Cu cit produce sist.centralizat (pretul de 524 este la beneficiar)?: 524/1,162 – TVA(19%) = 379 lei/MWh.

    Randamentul la centr.indiv. se apropie de 90%. Dupa pierdere, inseamna 134 lei/MWh / 0,9 = 149 lei/MWh caldura.

    Raport pret la beneficiar, centralizat / indiv: 379 / 149 = 2,54 (250%)

    Hai sa vedem ce costuri mai baga sist centralizat:
    Pierderi transport 25%: 379 * 0,75 = 284 lei/MWh inainte de transport
    Pierderi productie 45%: 284 * 0,55 = 156 lei/MWh inainte de productie

    Diferenta intre 104 lei/MWh (de la furnizor) si 156 lei/MWh, ce reprezinta? Sa zicem ca 50 lei/MWh (atentie! inainte de pierderi) reprezinta costuri de productie, regie. Costuri de existenta a sistemului fara pierderi (daca ar fi posibil asa ceva). Deci, inainte de a pleca de la furnizor, caldura costa deja mai mult decit cea produsa in centr.indiv. (156>149). Dupa pierderi, ajunge la 250%. Cum e cu economia?

    Dvs. vreti sa fiti clientul unui furnizor care poate pune pierderile lui uriase in factura dvs.?

    • U calcul identic am afacut eu pentru Ploiesti, dar am introdus si costurile cu amortizarea investitiei. Tot la CTI a iesit mai mic pretul, chiar si sub cel subventionat. In 2 ani centrala de termoficare trebuie inchisa, investitia intr-un noua e uriasa si va mari costurile caldurii.

  28. Centralele de apartament sunt moartea lentă pe gaz. Good luck people! Pe lângă mâncare, alcooluri, poluare ni se servește și gaz maison. În curând o să ne termine pe toți.

    Stăteam într-un bloc in formă de U ăn Aviației După câteva luni de stat mă simțeam ca și mort dimineața.
    Având geamul deschis, când se formau curenți de aer de o anumită formă, toate gazele de la cele câteva zeci de coșuri de abia scoase pe geamul din bucătărie, îmi intrau pe geamul din dormitor.

    Nu înțeleg de ce nu-i obligă să ducă coșul până pe bloc. Ce ne-oameni!

    Restul calculelor de eficiență a centralelor individuale sunt aberații. În vest blocurile s-au construit cu centrale de bloc pentru că nu se putea altfel.

    Cred că o soluție de compromis ar fi centralele de cvartal. Sursă de poluare desigur dar decât milioane de centrale de apartament care consumă oxigenul din casă, deci trebuie deschis geamul pt. aerisire, deci trebuie să încălzești mai mult, etc. Mulți nu mai aerisesc, merg ameți/i toată ziua.

    • Mergeam pe la Universitate intr-o zi de vara caniculara si deodata am simtit un val de caldura ca ma loveste din lateral.
      Era un autobuz care oprea in statie, iar gazele evacuate aducea, pe langa poluare, si incalzirea termperaturii de la nivelul solului.
      Senzatia de naduseala m-a facut sa uit pe moment ca era si poluare.

      Daca problema poluarii din Bucuresti este rezolvata cu interzicerea centralelor de apartament,
      ce facem cu cele 1 milion de masini inmatriculate in Bucuresti si cu cele din provincie care sunt atrase de magnetul salariilor mari de bucurestean?

      Ne permitem sa aruncam 150 milioane de euro pe an pentru subventionarea generalizata a gigacaloriei?
      Se pare ca pe bucuresteanul care nu s-a chivernisit sa isi cumpere o centrala individuala nu il preocupa cine plateste aceasta subventie, cata vreme nu o plateste direct din buzunarul sau.
      Dar il roade invidia de confortul celor care si-au castigat INDEPENDENTA ENERGETICA si ar dori sa le puna guvernul niste taxe pe motiv de poluare.
      Totodata guvernul sa aiba grija si sa nu puna taxe de poluare si pe masina lui!

  29. Ultima data cind am verificat centrala mea de apartament nu avea : director secretara șofer fochist instalator portar femeie de servici. Pe o parte întra gaz și apa și pe cealaltă iese aia calda și căldură cind vreau cit vreau. Pe barba și costurile mele. Și nimeni nu numește politic nici o lighioana bugetara de mai sus șef peste centrala mea de a o apartament. Hai sictir cu CET SACET și orice alta forma de îmbuibat inutil omuleți.

  30. Domnilor, domnilor

    uitati micul amaunt ca CET inseamna Centrala electro-termica!

    Orice electricentarala „termica” , produce si .. caldura! Caldura care devine „reziduu” care trebuieste evacuat!!! Asa ca nu e mai bine sa faci ceva util cu cldura aia decat sa te apuci sa inalzesti atmosfera?!

    Ma rog,ma rog aici apar si alte restrictii . Apa calda (incalzita cu caldura reziduala) nu ramane calda pe orice distanta! In Bucresti insa s-au depasit toate normele prin conducte un pic prea lungi (cam de 2 ori decat „normalul”!)

    De aici trebe inceput …. si de abia la final dfiscutam despre secretare!

    • Pai asa si motoarele masinilor produc caldura si ce iese pe teava de esapament este „reziduu”.
      Eu zic sa punem niste rezervoare de apa in porbagaj, ragim gazele si nu mai are omu’ posesor de masina nevoie de apa calda. Si-a facut-o singur cu gazele de esapament.

    • Uiti un amanunt, global randamentul este de 65% maxim, si pe curent, si pe caldura. Deci cu 50% mai mic decit la CTI. Deci consmul si poluarea sunt cu 50% mai mari la CET. matematica, bat-o vina. Dupa care vine pierderea pe drum, 10-20-30%. Tot consul si poluare. Dupa care vine cohorta de angajati si politruci agatati de CET (licitatii, CA, pile si relatii angajate). Dupa care vine statul si ia bani din impozitele celor care stau fie la tara, fie la curte (neam legatura cu termoficarea) si ii da subventie la aia cu 2 masini in parcare.

    • Ha! Ha! Pe principiul asta apa calda si caldura ar trebui sa fie gratis (sau cel mult transportul, daca nu s-ar oferi sa ti-o si aduca pe gratis). Deci eu produc electricitate si ca reziduu caldura. Pai decat sa cheltuiesc nu stiu cat cu racirea, nu mai bine il dau degeaba cui vrea sa-l ia??

  31. Cu un plan amplu de dezvoltare rurala si o emigratie de 40% din populatia activa in crestere exponentiala, cu mutarea populatiei active si de succes in zonele adiacente metropolelor se poate vorbi numai de subventii pentru nefericitii care au ramas captivi si nu stiu cum, sau nu pot scapa.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro